18,720 matches
-
justiția sau familia. Cele două aventuri funcționează în permanentă relație, ca hybris și catharsis. Cea de a doua peregrinare stă sub semnul verdictului dat de oracolul consultat de preoteasa Ariana în templul Atenei de pe insula lui Circe: Culege ce ai semănat" și al metaforei copacului care dă cenușă în loc de flori. Se produce acum reconsiderarea faptelor din trecut dintr-o perspectivă distinctă de către un Odiseu despuiat de pretenția eroică, ros de îndoială, obsedat de ororile săvîrșite de el însuși în circumstanțele războiului
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
în care este pus organizatorul. în plus ar instaura regula asumării depline, a riscului întru reușită. Cum, iată, Dan Dediu și-a luat asupră-și povara celei de-a doua ediții a festivalului "Profil", un eveniment muzical ce nu a semănat nicidecum a aventură oarbă, ci s-a pliat mai curând pe principiile fizicii așa cum ar fi, de pildă, legea lui Arhimede: cât scufunzi (cu alte cuvinte, cât investești), cu atât vei avea crescut nivelul (magnitudinea) evenimentului. Și, slavă Domnului, pe lângă
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
de necitit zăbovirile literare ale unui Ev Mediu tîrziu nu știe ce binecuvîntate lighioane ascund încîlcitele, greoaiele fiziologuri. Să le lași acolo, cînd i-ar fi atît de trebuincioase lumii noastre stoarse de mitologii, dar mult poftind la ele, ar semăna cu un afront adus știmelor literaturii. Dimpotrivă, să le tai fereastră, să-și poarte cozile de vrăjitoare la lumină, e o ofrandă. Pe care o face Șerban Foarță, în Versuri Phoenix, 1994, Nemira. De găsit în secțiunea de vechituri recente
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
botezat pe loc: Traian Boc, ne povestește: -Doamnelor și domnule pretenar... Mă, oameni buni, îl visai azi-noapte pe domnu' Theodor Stolojan... Vă spun: a fost ceva de comă și groază! Era la emisiunea "Știrea zilei" de pe Antena 3, destins, încrezător, semănând la trăsăturile feței cu John Wayne în filmul "Omul care l-a ucis pe Călin Popescu Tăriceanu", în regia lui Traian Băsescu... -Coryyy!, îl zgâlțâi. Despre ce film vorbești? Ești nebun? -Apăi, nu vă spusăi că am visat? Mă, domnilor
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
Mona Muscă cu domnu' Valeriu Stoica aplaudați frenetic de Cristian Boureanu, numa' ce văd o vietate... Uliu să fi fost? Vultur? Erete? Specie de struț zburător? Drrra... Schiuz my, Dumnezeu știe. Cert este că acest animal... mă rog, această vietate, semăna cu un fluture cap-de-mort uriaș care făcea rotocoale din ce în ce mai strânse în jurul frunții domnului Stolojan, iar Gabriela Vrânceanu Firea, moderatoarea emisiunii, era de vreo câteva minute căzută sub masă, de râs? De plâns? - nu mi-am dat seama, fiindcă dinspre acea
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
-o dintre disciplinele de studiu și a înlocuit-o cu limbajul de lemn, gol și totuși paradoxal terorizant. Disoluția retoricii clasice s-a produs încet și sigur. Consecințele, la noi și aiurea în estul european, se văd astăzi, când politicienii seamănă discordia și distrug cetatea. Pluripartitismul, în grabă și în parte fals refăcut după ^89, presupune poziții opuse. Spre binele public, distanțele de opinie nu se pot ameliora decât prin arta convingerii, cu apel dublu: la rațiune și afect, presupunând că
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
revoluției se pregătesc de majorat. M-am întrebat, tot mai des în ultima vreme, ce ar putea înțelege această generație născută în democrație (în regulă, nu e chiar o democrație, dar nici cu "visul de aur al omenirii" nu mai seamănă) din puzderia de testimonii privind ultimii ani ai regimului comunist, devenită în ultimii ani aproape o modă literară. Scriitori mai fragezi sau mai copți își rememorează cu voioșie - Ad usum Delphini - emoția primirii cravatei roșii, campaniile de colectare a sticlelor
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
face parte din domeniul lui) nu trebuie să demoralizeze inițiativele rațiunii. Faptul că fenomenul literar este poate ireductibil în ultima lui adîncime, nu trebuie să ne împiedice a-l reduce atîta cît putem." O astfel de reducere pe potriva putinței omenești seamănă mai curînd cu o reducție asimptotică, năzuind către o țintă pe care care nu o vom atinge niciodată. De aici paradoxul pe care Petru Vaida îl surprinde în estetica lui Vianu: esteticianul român, susținînd mereu natura rațională a artei, a
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
incendiu devastator, de genul celui care a distrus Biblioteca din Alexandria. Vârstnicii care girează, în paginile ziarului Cotidianul, acest monstruos ritual al uciderii în efigie, sperând să se salveze pe ei înșiși, prin lingușirea tinerilor agresivi, fac o figură jalnică. Seamănă cu niște bătrâne scofâlcite și fără dinți care s-au rujat grotesc și mișcă din șolduri. Este cu totul fals argumentul (lui Gabriel Liiceanu!) că mormanele de "cadavre" din cultură îi împiedică pe nou-veniți să se afirme. Poate îi împiedică
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
un cerc pe dâra copilăriei./ Ca inocența să nu-și întrerupă descântecul/ din căni de cositor,/ oricâte împușcături voi auzi în creier,/ oricâte furtuni voi aduna sub piele, nor cu nor". Elogioasa prezentare a lui Ștefan Borbély de pe coperta IV seamănă cu o laudatio pe adresa unui om de știință, numai bun de a-și ocupa locul în Academie.
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
turiștii și snobii vin să facă poze, fie largi și încăpătoare incinte între pereții cărora în timpul săptămînii bate vîntul, iar în ziua de duminică se adună bătrînii. Fastul lor e exterior și întreținut într-o strălucire silnică, al cărei aer seamănă cu atmosfera aseptică dintr-o sală de reanimare: firul vieții comunitare se prelinge firav și imprevizibil, putîndu-se rupe în orice clipă. Cam așa arată bisericile și catedralele Europei de astăzi atunci cînd ele aparțin majorității etnice. O prosperitate arhitecturală ostentativă
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
lăcașelor de cult, zel pornit parcă din nevoia de a compensa în piatră și lemn lipsa unor făpturi în carne și oase. Judecată după această etapă, soarta minorității pare a se afla într-un urcuș vizibil, cînd de fapt totul seamănă cu o tresărire agonică. Va urma apoi cea de-a doua etapă, care echivalează cu o depunere a armelor: se recunoaște verdictul drastic că bătălia etnică a fost pierdută, muzeul în aer liber pe care îl reprezintă cimitirul sau altarul
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
Whitman însuși venea spre noi, cu versul acela adânc și nemuritor pe buze: „Cred că firul de iarbă nu este cu nimic mai neînsemnat decât ziua stelară”. Ei, tinerii aceștia pe care-i privesc acum din amintire, tocmai asta făceau: semănau iarbă. Căușul mâinii se îngropa în văzduh, sămânța picura în pământul afânat, care o primea cu îmbrățișare. Gestul păstra ceva din ritualul vechilor semănători. Dar pământul, bunul, dragul și caldul pământ, cu el, ce se petrecea cu el? și el
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
iarba, adus din altă parte, din câmpiile verzi și mănoase ale țării. Codri-codri - ca acei codri mari, ispititori, de pâine, din privirea flămândului - fuseseră purtați pe brațe și plantați pe taluzurile uscate și flămânde ale Canalului. Iar acum, acum se semăna iarba. Altfel spus, niște liceeni, tineri cu identitate exactă, deveniseră pentru câtva timp arhitecți peisagiști. Căușul mâinii se îngropa în văzduh, iarba picura în pământul cald și afânat. Alte mâini aduceau găleți cu apă. Gestul, tainic și străvechi, umaniza pământul
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
speciilor de Carya și Cercidiphllum cu parfum de cofetărie. Chiparoșii de baltă devin și ei purpurii, arțarii americani împrumută de la o zi la alta nuanțe galben-purpurii, gutuile japoneze ne cheamă cu parfumul lor inconfundabil. Este toamnă. Și parcul de la Simeria seamănă cu o invitație la drum... Parcul poate fi vizitat în fiecare zi între orele 9,00 și 18,00. Informații, la tel. 0254-262 395. OCTAVIAN NICA Turismul rural, în suferință l A.N.T.R.E.C. va propune o lege în domeniu Nemulțumită
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
este lipsa de lobby. Sunt și piedici de natură „tehnică“. Karl Reisinger, vicepreședintele Federației Chinologice Internaționale, spunea în urmă cu niște ani, referindu-se la Mioritic: „Noi nu vom fi niciodată de acord să omologăm acest tip de câine, pentru că seamănă prea mult cu Ciobănescul Rusesc de Sud“. Nu este vorba de rea-voință. În chinologia mondială există de câțiva ani tendința de a se restrânge numărul de rase. O altă cauză o reprezintă selecția, care în România se face cu dificultate
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
pe toți locuitorii satelor rusești, prin care a trecut armata română, în drum spre Stalingrad. Aceleași patimi urmau să se abată și asupra țăranului român. Colectivizarea a fost concepută să se facă în trei etape atroce, în care s-a semănat groaza, prin măsurile violenței excesive, rezultând un munte de cadavre: 1947-1953/1953-1956/1957-1962. Mii de țărani care s-au opus colectivizării au luat drumul închi sorilor comuniste, mulți fiind îngropați în locuri necunoscute, în gropi comune fără cruce. Peste 200
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
apăsăm, cu grijă, cu sandala pe cap, să intre-n asfalt cu totul, să nu se-mpiedice careva și să cadă. Cred c-o face de plictiseală. Oricum, nimeni nu observă că lipsesc. Sînt atîția pensionari în oraș și toți seamănă unul cu altul. Mai ales vara, cînd i-așa de cald” (p. 19). În aceste paragrafe, afinitatea cu poezia lui Cristian Popescu există, e evidentă și nu se rezumă doar la irizări tematice ori formale. Ceva din alcătuirea intimă a
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
ilustrează materialul de față, realizată în august 2003, la complexul mănăstiresc de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, cu prilejul unui simpozion susținut la Brașov. În colțul din dreapta sus se poate observa o bufniță zburând lângă ceva care, la prima vedere, seamănă cu imaginea deja consacrată a unei farfurii zburătoare. Ba, mai mult, O. Z.N. -ul nostru are și antene. Spre deliciul fanilor domeniului, este un obiect zburător neidentificat. Fiind o fotografie făcută cu un aparat digital, am copiat-o și
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
Hazm e că în caracter extremele se ating precum meridianele globului la poli: „Dacă ar spune cineva despre caractere că sunt ca un glob, deoarece extremele se ating, n-ar fi departe de adevăr. Vedem că într-adevăr urmările extremelor seamănă, omul plânge de supărare ca și de bucurie, prea multă iubire provoacă la fel de multe greșeli ca ura excesivă și poate duce la despărțire dacă îndrăgostitului îi lipsește răbdarea și echitatea”. Desigur, domesticirea sufletului e „mai grea decât a unui leu
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]
-
și Herodot vorbesc despre orez, iar Aristotel amintește chiar că „din orez se prepară un fel de vin”. În studiul său „Cercetarea plantelor”, Teofrast ne furnizează mai multe amănunte scriind că „indienii cultivă în cantita-te mare o plantă - oryzon - care seamănă cu grâul spelta, din care ei fierb un fel de terci”. La Roma, orezul a fost cunoscut abia în vremea lui Octavian Augustus; era un produs rar și foarte scump apreciat mai mult ca medicament, căruia i se spunea „aurisa
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
același timp. Jurnalista Gwen, care este antrenată de nevoie în joc, reușește să-l cunoască pe omul din spatele mitului Van Wilder. O comedie romantică isteață, în stilul nostalgic al anilor 1980, despre un tip cu care oricine ar vrea să semene. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: „Nabucco“, de G. Verdi, 4. 04, ora 19; „Cavalleria Rusticana“, de P. Mascagni, 7. 04, ora 19. Teatrul Național: „La Lilieci“, de Marin Sorescu, regia: Sabin Popescu, 3. 04, ora 19; „Angajare de clovn“, de Matei
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]
-
scopul deplasării își are originile în Mesopotamia, în mileniul IV î.Hr. Însă, este posibil ca ideea bicicletei să existe din 1493. Într-un caiet de notițe al lui Leonardo Da Vinci a fost găsit un desen al unei mașinării care seamănă cu bicicleta. Se consideră că în 1690, un francez a inventat prima bicicletă care avea 2 roți de metal, așezate liniar și prinse cu un cadru de lemn, fără bare pentru ținerea mâinilor. Se stătea pe o pernă atașată de
Agenda2004-18-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282359_a_283688]
-
Duesseldorf, revista Punct, Nr. 36, mai 2005). “DAKAR * morții mei nu sunt muriți în veșnicie ei sunt vii în memoria și sângele meu împărăția morții nu-i va încape morții mei din fund de mare urcă pe zarea albastră și seamănă pâine în țară cu mine ci râd și plâng trăind în trăirile mele străbătând veșnicia cu toată țara” (Solo Juster, revista Punct, Nr. 40, mai 2007, pag.7) Stimate Domnule, Solo Juster, de ziua dumneavoastră aniversară, 01 octombrie 2012, vă
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
concepte exercitând o atracție aproape mistică doar la simpla lor pronunțare. De fapt, nu era vorba doar de o simplificare conceptuală, ci de o manieră de a alinia două lucruri ce prezintă o structură similară, așa cum cristalele din același zăcământ seamănă cumva între ele. Triada spațială oferă vehiculul de organizare a existenței, fiind baza ordinii la toate nivelele prin intermediul unor forțe ghidate în raport cu respectivele dimensiuni, adăugă Adrian. De exemplu, ne aflăm pe suprafața pământului, dar puterea ordonatoare a gravitației conferă sens
REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT. In: Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]