2,120 matches
-
problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată gestualității este imensă și provine din variate domenii, precum: etnografie, psihologie, antropologie, filosofie, istorie. Din multitudinea de aspecte am reținut cîteva, în acord cu preocupările semioticii actuale. Pe urmele lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată gestualității este imensă și provine din variate domenii, precum: etnografie, psihologie, antropologie, filosofie, istorie. Din multitudinea de aspecte am reținut cîteva, în acord cu preocupările semioticii actuale. Pe urmele lui Frazer și Malinowski, G. Cocchiara (în Il linguaggio del gesto) analizează geneza gestualității în context ritual (rugăciunea ca gest primordial) și propune o interesantă tipologie a gesturilor: * gesturi de uniune (gesti di aggregazione) materializate de salut
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau gestual. De fapt orice mesaj "trece" datorită cuvintelor și gesturilor care îl însoțesc și uneori numai datorită gesturilor ("marile emoții mute", minutul de reculegere în memoria dispăruților, comuniunea îndrăgostiților). Descrierea gestualității în raport cu verbalul pune în primul rînd problema "suporturilor" semiotice (chiar dacă toate părțile corpului par implicate, gradul de participare al acestora variază). Capul participă prin mișcările sale, privire, expresii faciale la o infrastructură a comunicării: * privirea este semnal de emisie și canal de recepție în același timp; locutorul își privește
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gastronomiei, al mass media, al discursului politic), a interacțiunii în general. Realitatea plurinivelară a comunicării (imposibilitatea utilizării limbii în afara cadrului non verbal cf. R. Posner, 1986:267) nu mai este decupată în blocuri monolitice, ci ia în considerare sinergia sistemelor semiotice: de la privire la mișcările capului, de la schimbări posturale la organizarea spațiului sau proxemică, conform unei anumite intenții de comunicare . Dacă plurimedialitatea comunicării este o evidență la nivelul trăirii, ea riscă să producă analize disparate dacă se reduce la acumularea de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu semnificație, devenind un obiect social și politic. "Din momentul în care este structurat, făcînd obiectul unei ordonări care va înscrie în structurile sale reprezentarea sistemelor sociale, spațiul devine simbolic" (B.Lamizet, 1992:258). Experiența spațiului este o veritabilă traversare semiotică în forma fluxului sau parcursului (profesional, turistic, de loisir) sau ancorare în real sub forma teritoriilor posedate (teren, casă, spații publice ocupate temporar etc.). Spațiul definește identitatea subiectului: individul se caută și se construiește în periplurile sale politice, personale, estetice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Proxemica investighează deci modul în care individul structurează inconștient spațiul, distanțele interpersonale în tranzacțiile cotidiene, organizarea spațiului în case și clădiri și nu în ultimul rînd configurația orașelor (apud W.Nöth, 1990:411). Chiar dacă Hall nu a studiat proxemica în cadrul semioticii, tentativa sa de a analiza comportamentul spațial ca un sistem comunicativ autonom, analog limbajului îi situează proiectul de cercetare în cîmpul semioticii aplicate. Bazîndu-se pe relativismul lingvistic al teoriei Whorf-Sapir ("decuparea naturii în funcție de categoriile furnizate de limba comunității în care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu în ultimul rînd configurația orașelor (apud W.Nöth, 1990:411). Chiar dacă Hall nu a studiat proxemica în cadrul semioticii, tentativa sa de a analiza comportamentul spațial ca un sistem comunicativ autonom, analog limbajului îi situează proiectul de cercetare în cîmpul semioticii aplicate. Bazîndu-se pe relativismul lingvistic al teoriei Whorf-Sapir ("decuparea naturii în funcție de categoriile furnizate de limba comunității în care trăim"), Hall și-a propus să sistematizeze și să discute acele aspecte ale culturii care funcționează după "un cod secret și complex
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
De aici necesitatea de a diagnostica cu maximum de acuratețe relația om / spațiu (mai cu seamă în alienanta societate contemporană) pentru a folosi spațiul terapeutic (în vindecarea maladiilor sociale) și chiar profilactic (pentru o asemenea întreprindere sociologia, antropologia, psihologia și semiotica ar trebui să-și dea mîna). Pe lîngă valoarea simbolică detectată în comunicarea interpersonală, spațiul încorporează și alte dimensiuni cognitive, independente de interacțiunea socială. Indivizii asociază ambientul spațial, peisajele, orașele și alte regiuni geografice cu conotații tipice insituite recent ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și grupuri sociale în forma unor hărți cognitive; astfel de hărți dau seama de gradul de preferință pentru anumite regiuni, de interiorizarea simbolurilor vizuale și lingvistice ale țărilor și orașelor. "Geografia cognitivă furnizează instrumente empirice pentru extinderea proxemicii la o semiotică a spațiului geografic"(W.Nöth, 1990:414). "Ca și coordonata temporală (alternanța muncă/odihnă, rutină/ sărbătoare), dimensiunea spațială este riguros structurată: space speaks (P.Fabbri, 1968:68); și această formă de comunicare, cultural determinată creează relația și sensul interacțiunii sociale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spațiului geografic"(W.Nöth, 1990:414). "Ca și coordonata temporală (alternanța muncă/odihnă, rutină/ sărbătoare), dimensiunea spațială este riguros structurată: space speaks (P.Fabbri, 1968:68); și această formă de comunicare, cultural determinată creează relația și sensul interacțiunii sociale. 10. SEMIOTICA ȘI MASS-MEDIA. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA 10.1. Postmodernitate, identitate, comunicare În ultimele două decenii asistăm la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate, în cadrul creat de o nouă paradigmă socio-culturală (Kuhn) sau proiect (Habermas) sau condiție (Lyotard
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
celor mai diverse genuri mediatice ne permit să identificăm și să înțelegem în propria noastră existență contextul, complicarea, evaluarea, eroii și opozanții, dar oferă în același timp tentația actualizării unor scripturi diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele prin care ne construim experiența. Ele ne ajută să conștientizăm abilitățile de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța și adecvarea reprezentărilor mediatice și a practicilor de semnificare în lumea contemporană (M.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
relațiilor intersubiective, a instituțiilor și organizațiilor (inclusiv mass-media), a sistemului social în ansamblu. În trecerea de la societatea totalitară a monologului, a partidului unic și "vocii" unice la cea democratică a dialogului, convivialității, intersubiectivității, reperele socio-semiotice și mediatice (în corelația legitimă semiotică/mass-media ca "fapte sociale totale") vor fi actorul enunțător și cel receptor, ca principali operatori în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică trasată de John Fiske
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mediatice (în corelația legitimă semiotică/mass-media ca "fapte sociale totale") vor fi actorul enunțător și cel receptor, ca principali operatori în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică trasată de John Fiske care distinge o semiotică în sens politic (generare de semnificații și identități sociale) și o semiotică metodologică, ni se pare esențial să analizăm dimensiunea culturală a comunicării ca patrimoniu sau sistem simbolic de referințe și reprezentări
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sociale totale") vor fi actorul enunțător și cel receptor, ca principali operatori în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică trasată de John Fiske care distinge o semiotică în sens politic (generare de semnificații și identități sociale) și o semiotică metodologică, ni se pare esențial să analizăm dimensiunea culturală a comunicării ca patrimoniu sau sistem simbolic de referințe și reprezentări și dimensiunea politică a problemelor de strategie și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică trasată de John Fiske care distinge o semiotică în sens politic (generare de semnificații și identități sociale) și o semiotică metodologică, ni se pare esențial să analizăm dimensiunea culturală a comunicării ca patrimoniu sau sistem simbolic de referințe și reprezentări și dimensiunea politică a problemelor de strategie și putere (Lamizet, 1992:13). Dacă în societățile autocratice încrederea nu este extrem de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
-i deculpabilizeze pe inocenți. În schimbarea de regim operată de revoluția din decembrie (litotic denumită "evenimentele din decembrie"), presa a jucat un rol simbolic considerabil, exemplul paradigmatic fiind telerevoluția în care "harta și teritoriul" s-au confundat, ocultînd breșa (distanța semiotică). Corelația mass-media/spațiu public (comunicare politică în primul rînd) a cunoscut trei momente distincte: i) explozia din decembrie a consensului național anticeaușișt, așa-numita "perioadă de grație" dominată de idei utopice, de un nou sentiment de Gemeinschaft, de o identitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
liberei circulații a informației: free flow of information * sistem generator al unui discurs fatic * sistem generator al unui discurs referențial inițial euforic (1990) ulterior disforic, critic, în căutarea propriei identități sindromul Pirandello al personajelor în căutarea unui autor. Utilizînd opoziția semiotică funcție reprezentațională/ vs/funcție constructivă a limbajului (JM Floch, 1994:192) putem distinge presa referențială (a faptului divers, știrii) de presa mitologică de evocare a marilor referențiale ale culturii române și universale. Ca ecrane pe care se proiectează angoasele colective
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de toate istoriile veridice sau fictive pe care subiectul le povestește despre sine. Această refigurare face din viața însăși o țesătură de istorii povestite. Altfel spus, individul sau comunitatea se identifică cu ceea ce se povestește despre el. De aici centralitatea semioticii narațiunii în epistema actuală. Dacă libertatea anticilor se baza pe egalitatea cetățenilor, libertatea modernilor este fundamentată de diversitatea socială și culturală a membrilor societății. "Democrația este astăzi instrumentul politic de salvgardare a acestei diversități, de asociere a indivizilor și grupurilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
muncă proletară și experiență feminină" (A.Touraine, 1994:201). Este o reconfigurare a lumii, marcată de întoarcerea a tot ceea ce fusese stigmatizat (popular culture alături de high culture, numeroase contraculturi alături de cultura dominantă), reschematizare și reapro-priere realizată și printr-o acțiune semiotică recuperatoare (de la narațiunea mediatică la identitatea narativă a individului și comunității, de la efectul fatic al comunicării publicitare sau politice la retorica postmodernă a negocierii distanțelor intersubiective). În această mai mult decît sumară introducere în universul semnului și semiozei am încercat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Hall,1971:20). Încercînd să răspundem unei celebre întrebări lansate în cîmpul științelor omului de Roland Barthes în anii '70 Par oů commencer?"Cu ce să începem?", am putea afirma fără teama de a greși:cu studiul semnelor și practicilor semiotice în planul cunoașterii și cel al acțiunii , pentru că cei care vor înțelege semnele vor trăi, iar cei care nu le vor putea înțelege vor muri (cf.și T.Todorov, 1994:74). BIBLIOGRAFIE Angenot, Marc, 1979 Glossaire pratique de la critique contemporaine
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Grammar, Editura Universității, București Cornilescu, Alexandra 1996 Cunoașterea limbii, București, Editura Științifică (trad. Alexandra Cornilescu, Ileana Baciu, Taina Duțescu-Coliban) Corti, Maria 1978 An Introduction to Literary Semiotics, Bloomington, Indiana Univ. Press Coteanu, Ion și Wald, Lucia (ed), 1981 Semantică și semiotică, București, Editura științifică și encicliopedică. Courtès, Joseph, 1976 Introduction à la sémiotique narrative et discursive, Paris, Hachette Dascal, Marcelo, 1983 "Pragmatics and Philosophy of Mind" in Thought and Language, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publ. Company Deely, John, 1990 Basics of
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
struttura assente (trad fr. La structure absente) Eco, Umberto, 1978 "Peirce and contemporary semiotics", în Versus, 15, pp. 49-72. Eco, Umberto, 1978 "Pour une reformulation du concept de signe iconique" în Communications, 29, pp. 141-191 Eco, Umberto, 1982 Tratat de semiotică generală (trad. în limba română de Cezar Radu și Anca Giurescu), București, Editura Științifică și Enciclopedică Eco, Umberto, 1984 Semiotics and the Philosophy of Language, Indiana University Press. Eco, Umberto, 1985 La guerre du faux, Paris, Grasset Eco, Umberto, 1988
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1977 Essais sémiotiques, Paris, Klincksieck Miéville, Denis (ed), 1994 Approches sémiologiques dans les sciences humaines, Lausanne, Payot Millet, Louie & Varin d'Ainvelle, Madeleine, 1972 Le structuralisme, Paris, Ed. Universitaires Miclău, Paul, 1970 Le signe linguistique, Paris, Klincksieck Miclău, Paul, 1977 Semiotica lingvistică, Timișoara, Editura Facla Miclău, Paul, 1983 Signes poétiques, București, Editura Didactică și Pedagogică. Miège, Bernard, 1995 La pensée communicationnelle, Presses Universitaires de Grenoble (trad . rom Gîndirea comunicațională, 1998, București, Cartea Românească) Mincu, Marin, 1983 Semiotica literară italiană, București, Univers
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Klincksieck Miclău, Paul, 1977 Semiotica lingvistică, Timișoara, Editura Facla Miclău, Paul, 1983 Signes poétiques, București, Editura Didactică și Pedagogică. Miège, Bernard, 1995 La pensée communicationnelle, Presses Universitaires de Grenoble (trad . rom Gîndirea comunicațională, 1998, București, Cartea Românească) Mincu, Marin, 1983 Semiotica literară italiană, București, Univers Moeschler, Jacques, Reboul, Anne, 1994 Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Paris, Seuil Moles, Abraham, 1972 Teoria informazionale dello schema în "Versus", 2, pp. 29-39 Morin, Edgar, 1985 La Méthode, vol 3, Paris, Seuil Morris, Charles, 1938 Foundations
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]