2,659 matches
-
Antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic - exerciții de recunoaștere a sunetului l în cuvinte și în context propozițional prin pronunțarea lentă și apoi cu viteză crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual prompt prezența sunetului și chiar îl pronunță; - exerciții de diferențiere a sunetului l de sunetele cu care se confundă auditiv sau care au aceeași engramă articulatorie: n, d, r; - antrenamentul simțului tactil la palparea vibrațiilor la diferite intensități sonore
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
până se ajunge la combinația silabică care a creat dificultăți în articulare. Se pronunță pe litere și apoi unitar silaba ce a ridicat probleme, ca în final să se reconstruiască cuvântul. În momentul atingerii pronunției corecte, logopedul are obligația să semnalizeze și să încurajeze articularea. În nici într-un caz să nu se permită consolidarea unor deprinderi greșite, iar în condițiile nereușitei munca trebuie reluată la următoarele ședințe. Odată pronunțat corect, se ajustează lungimea emisiei fonemice prin pronunțarea repetată și scurtă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
distincția socială. De la formele elementare ale semnalizării statutului social care, în opinia lui Herbert Spencer (1890/1900, 178), sunt reprezentate de prada obținută de omul primitiv în vânătoare până la ținutele lansate în moda curentă, se remarcă persistența indivizilor de a semnaliza prin intermediul acestora poziția socială, bunăstarea, dorința de putere. Emblemele societății primitive blana animalelor sacrificate, colierele din oase de animale, uneltele și veșmintele nu sunt altceva decât echivalentele moderne ale statutului social. După cum argumenta Jukka Gronow (1997, 32) în lucrarea The
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lectură, petrecerea timpului liber etc. Așa cum am văzut în lucrările autorilor evoluționiști, îmbrăcămintea și ornamentarea corpului traduc un statut chiar și în societățile primitive: disting bărbații de femei, prin stiluri de înfrumusețare diferite, sau caracterizează doar unul dintre genurile sociale; semnalizează etapa de dezvoltare a individului; indică funcția fiecăruia în cadrul comunității; dau mărturie despre stările fiziologice (sexualitate, boală, naștere etc.). Un alt palier interesant de analiză pornind de la teoriile amintite anterior ar viza raportul dintre îmbrăcăminte și emoțiile sociale. Se pare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mult mai expresivi (S.W. Baron, 1989, 307). Majoritatea subiecților declarau că stilurile de vestimentație reflectă personalitatea, în special atitudinile și sentimentele cu privire la școală, familie și politică, tocmai de aceea sloganurile imprimate pe hainele tăiate și decolorate erau destinate a semnaliza starea socială pe care aceștia o experimentează, iar culorile închise și cămășile de muncă, nivelul scăzut de trai. De asemenea, subiecții obișnuiau să preia articole din moda vestimentară dominantă, să le personalizeze, să le modifice "definiția" pentru a fi potrivite
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de interviuri și observații participative în mediul social iranian, antropologul Alexandru Bălășeșcu (2007/2008, 109) arată că atât femeile, cât și bărbații trebuie să se conformeze hidjab-ului, adică principiului modestiei (idem, 113). Mai mult decât atât, îmbrăcămintea oamenilor din Iran semnalizează organizarea socială a spațiului și determină o dinamică a privirilor în interacțiunea dintre genuri (A. Bălășeșcu, 2007/2008, 151): Într-o multitudine de spații exterioare din Teheran, purtarea șalului și manto-ului este obligatorie, dar există o negociere continuă în ceea ce privește
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu izotopi radioactivi și se introduc prin gura furnalului, notându-se precis ora. În interiorul furnalului, În mai multe locuri se introduc contori Geiger-Müller Închiși În tuburi de protecție răcite cu apa, pentru a nu se deteriora din cauza căldurii. Acești contori semnalizează trecerea fiolelor cu Co60 (izotopul folosit) prin dreptul lor. În acest fel se poate trasa un grafic exact al mersului Încărcăturii și se poate calcula viteza de coborâre a materialului În diferite zone. Se determină profilul cel mai bun al
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
atunci când o depășește. În alte cuvinte, un înotător care începe testul cu un lactat ridicat, va beneficia de o scădere a lactatului, până când viteza de trecere a lactatului în sânge o depășește pe cea de îndepărtare. Apoi concentrația va crește, semnalizând că, Maxlass a fost depășită. Un exemplu al rezultatelor de la un astfel de test, sunt prezentate în figura 27. Sportivul a înotat mai întâi 2 repetări maximale pe 50 m, cu o pauză de 10 secunde între ele. O mostră
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
se implică mai mult în furnizarea energiei necesare, chiar și la viteze mai mici. Acest lucru, îl va face pe sportiv să obosească mai repede (mai devreme) în probele de concurs. Odată ce, o deplasare a curbei spre dreapta a fost semnalizată antrenorul trebuie să remedieze situația sau, foarte probabil, sportivul nu va înota bine la sfârșitul ciclului de pregătire. Avantajul monitorizării antrenamentului, în acest mod, constă în faptul că, antrenorul poate să corecteze aproape imediat problemele din antrenament, încă din momentul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Zafiu (2013a: 25) arată că distincția perfectum / infectum din structura temei a fost treptat marginalizată prin gramaticalizarea a noi forme de perfect (i.e. perfectul compus), însă a fost refăcută prin utilizarea sufixului de perfect -u-, care apare imediat după rădăcină (semnalizat prin caractere aldine în tabelul de mai jos): (68) face M-M-C-PERFECT PERFECT SIMPLU IMPERFECT PREZENT 1SG făcusem făcui făceam facø 2SG făcuseși făcuși făceai faci 3SG făcuseø făcuø făceaø face 1PL făcuserăm făcurăm făceam facem 2PL făcuserăți făcurăți făceați faceți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
autori, Însoțesc manifestările colicative (SINESCU, 1996). Sunt și autori care consideră că frecvența cardiacă scade În contextul durerii reno-ureterale (GHEORGHIU, 1988). d) Febra Colica nefretică febrilă este o urgență urologică, ce trebuie Îndrumată rapid Într-un serviciu urologic specializat. Febra, semnalizează retenția de urină infectată, deasupra obstacolului litiazic, și, evoluția spre stare septică este foarte probabilă, dacă nu se iau urgent măsuri de drenaj (cateterism ureteral cu sondă JJ sau În caz de eșec, nefrostomie percutanată). Febra Însoțită de agravarea stării
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
litiazic, și, evoluția spre stare septică este foarte probabilă, dacă nu se iau urgent măsuri de drenaj (cateterism ureteral cu sondă JJ sau În caz de eșec, nefrostomie percutanată). Febra Însoțită de agravarea stării generale și tahicardie, hipotensiune, extremități reci, semnalizează instalarea șocului septic, situație foarte gravă. e) Anuria O altă urgență urologică În litiază este apariția anuriei, pacientul remarcând că, după apariția durerilor lombare, nu mai urinează și nici nu are senzația de micțiune (vezica urinară fiind goală!). De obicei
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
este o altă recomandare care trebuie făcută la cei care se plâng de febră și frisoane. Termometrizarea corectă a acestor pacienți și certificarea febrei implică Îndrumarea de urgență a pacientului În clinica unde s-a practicat litotriția, deoarece acest simptom semnalizează blocarea evacuării urinii infectate printr-un fragment litiazic. Menționam cu altă ocazie că În interiorul calculului pot supraviețui germeni care, odată eliberați prin fragmentare găsesc cel mai bun mediu de dezvoltare - sângele - hematuria (tranzitorie) fiind o complicație inerentă a litotriției. Agenți
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
care pacientul Întors după ureteroscopie poate să-l solicite. Să nu fim surprinși dacă pacientul va acuza polakiurie (mai ales diurnă, când, firesc, se deplasează), micțiuni imperioase, dureri hipogastrice, usturimi micționale,sau mai ales, dureri lombare În timpul actului micțional (care semnalizează refluxul vezico-ureteral). Prin prezența ei sonda anulează mecanismele antireflux facilitând reîntoarcerea urinii din vezică În rinichi În timpul micțiunii. Dacă durerile devin intense și mai ales dacă apare febra, primul gest este introducerea unei sonde Fole- care va asigura drenajul permanent
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
ce pot provoca, în anumite condiții, accidente de muncă sau boli profesionale. 1.10. Funcții de securitate Funcții ale unui echipament de muncă sau ale unui mijloc de protecție prin care, fie se elimină sau se reduce riscul, fie se semnalizează prezența unui pericol. 1.11. Indicator de securitate Mijloc de informare standardizat care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate și cu un simbol, furnizează o informație referitoare la securitatea muncii. 1.12. Instructaj de securitate a
NORME SPECIFICE din 1996 de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113714_a_115043]
-
nave de categoria a II-a, venită din apele străine, la căpitănia portului pentru îndeplinirea formalităților de sosire, imediat după acostarea în port; ... (26) ancorarea sau acostarea unei nave, în afară limitelor portului, în alte locuri decît cele stabilite sau semnalizate în acest sens, fără o permisiune prealabilă din partea căpităniei portului, cu excepția cazurilor de forță majoră; ... (27) neanuntarea la căpitănia portului a evenimentelor de: abordaje, incendii, avarii, poluare, înec, dispariție a navei și altele asemenea; ... (28) degradarea mălurilor, digurilor, instalațiilor sau
HOT��RÎRE Nr. 441 din 21 iunie 1995 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind tranSporturile pe apele naţionale navigabile şi în porturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113008_a_114337]
-
palpabilă de sărbătoare ce se simțea în aer în tot perimetrul capitalei Moldovei. Nu se simte nici presiunea fluxului pelerin, cu toate că mă aflu nu departe de Dealul Mitropoliei. Un bemol, totuși : în Piața Universității, un panou publicitar de dimensiuni medii semnalizează trecătorilor grăbiți din zonă existența „Sărbătorii Sfântului Dimitrie Basarabov, Patronul Orașului București”. știrile de seară ale postului de televiziune Pro TV din 25 octombrie, cele mai urmărite de altfel, pun accentul pe organizare, prezența forțelor de ordine, pe timpul de așteptare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Zapponi, 2011 : 12). În acest moment, el atrage mulți pelerini, între care se regăsesc pelerini religioși, spiritualități alternative și New Age, agnostici sau atei declarați care doresc să se bucure de plăcerea de a merge de-a lungul potecii atent semnalizate cu indicativul „El Camino”. Sintetizând, putem spune că Lourdes și Compostela reprezintă două tipuri de pelerinaje, fundamentale în înțelegerea rolului turismului în religie, astăzi. Lourdes : deplasarea în sine, indiferent de mijlocul de transport, nu contează față de timpul petrecut în sanctuar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile interioare ori în porturi se face în condițiile legii și cu autorizarea ministerului. Proprietarii sau administratorii acestor instalații și construcții au obligația de a le marca și de a le semnaliza conform regulilor privind semnalizarea de navigație, de a asigura vizibilitatea semnalelor și a marcajelor respective și de a le menține în funcțiune pe cheltuiala lor. Articolul 18 (1) Distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal și a digurilor de pe căile navigabile
ORDONANŢĂ nr. 22 din 29 ianuarie 1999 (*republicată*) privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de tranSport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de tranSport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122898_a_124227]
-
respectivă la starea tehnică inițială, stare verificată și atestata de administratorul drumului și de organul de poliție care a avizat executarea lucrărilor. Lucrările care se execută în zona drumului public, precum și obstacolele producătoare de restricții pentru circulație trebuie să fie semnalizate conform instrucțiunilor comune elaborate de Ministerul de Interne și Ministerul Transporturilor. În caz de producere a unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice a drumului public sau a semnalizării necorespunzătoare a obstacolelor sau a lucrărilor care se execută pe acesta
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124302_a_125631]
-
spatele său, prin partea să stânga sau dreapta, iar pietonii să traverseze stradă. Semnalele sau indicațiile agentului de circulație vor fi respectate cu precădere, atât față de semnificația oricărui mijloc de semnalizare rutieră, cât și față de regulile de circulație. Pentru a semnaliza pe timpul nopții, agenții de circulație vor folosi bastoane de circulație iluminate sau reflectorizante. Articolul 15 La semnalul dat cu brațul sau cu bastonul de circulație, prin balansarea acestuia în plan vertical, de către un ofițer sau subofițer de poliție sau de
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124302_a_125631]
-
fel încât să fie văzuți și ușor de recunoscut, atât ziua cât și noaptea, de toți cei care folosesc drumul public. E. Semnalele conducătorilor de vehicule Articolul 17 Pentru a preveni un pericol sau a nu stânjeni circulația, conducătorii vehiculelor semnalizează cu mijloacele de avertizare sonoră, cu luminile farurilor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu brațul. Semnalizarea cu mijloacele de mai sus nu scutește pe conducătorii vehiculelor de obligația micșorării vitezei și a luării tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor. Articolul 18
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124302_a_125631]
-
concomitent cu reducerea vitezei. Semnalizarea prin schimbarea luminii de întâlnire cu lumina de drum se folosește pe timp de noapte la intersecții care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau agent de circulație. Articolul 20 Conducătorii autovehiculelor sunt obligați să semnalizeze la schimbarea direcției de mers și la depășire numai cu luminile intermitențe ale semnalizatoarelor, în raport cu schimbarea direcției de mers. Oprirea se semnalizează cu lumină roșie a lanternelor din spate. Articolul 21 Conducătorii motocicletelor, bicicletelor, vehiculelor cu tracțiune animală sau ai
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124302_a_125631]
-
care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau agent de circulație. Articolul 20 Conducătorii autovehiculelor sunt obligați să semnalizeze la schimbarea direcției de mers și la depășire numai cu luminile intermitențe ale semnalizatoarelor, în raport cu schimbarea direcției de mers. Oprirea se semnalizează cu lumină roșie a lanternelor din spate. Articolul 21 Conducătorii motocicletelor, bicicletelor, vehiculelor cu tracțiune animală sau ai celor trase ori împinse cu mâna, precum și ai vehiculelor care nu circulă în mod obișnuit pe drumurile publice, vor semnaliza cu brațul
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124302_a_125631]
-
Oprirea se semnalizează cu lumină roșie a lanternelor din spate. Articolul 21 Conducătorii motocicletelor, bicicletelor, vehiculelor cu tracțiune animală sau ai celor trase ori împinse cu mâna, precum și ai vehiculelor care nu circulă în mod obișnuit pe drumurile publice, vor semnaliza cu brațul întins orizontal intenția lor de a schimba direcția de mers sau de a depăși, corespunzător manevrei pe care urmează să o execute. Oprirea acestor vehicule, cu excepția motocicletelor, va fi semnalizata prin balansarea brațului conducătorului în plan vertical. Articolul
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124302_a_125631]