1,406 matches
-
143-144 Junimea / 109-110 Justin / 38 K Kadar J. / 49 Kant Im. / 91, 98, 121, 181, 184 Kârkâzstan / 72 Kașmir / 131 Kazahstan / 72 Kennedy J. / 37-38, 313 Kennedy P. / 31, 44, 343 Kenney P. / 71, 132, 231, 343-345, 353 Kim Ir Sen. / 71 Kierkegaard S. / 181, 250 Kohlberg / 45 Korsch K. / 41 Kosovo / 131, 240, 251, 280, 284, 305, 308-309, 314, 336, 353 Krasnodar / 280 Kuhn Th. / 10, 46, 170, 172, 174-179, 286, 290, 350 Kwasniewski Al. / 140 L laicizare / 30, 33
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
chiar studiile de gen găsesc în fragmentele autorului german un important punct de plecare al reflecției“. Dezbaterile sunt, de asemenea, intense atunci când vizează as pecte „imanente“ ale scrierilor lui Benjamin, precum cele privind înțelesurile și sursele teologiei istoriei și, implicit, sen surile mesianismului despre care este vorba în „tezele“ de filo zofie a istoriei“. Trecerea în revistă a acestor controverse nu poate fi realizată aici. Poate fi pusă însă o întrebare de principiu, care poate să moduleze și să deschidă lectura
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
destinatar al lui Ovidiu nu Cassius Severus, ci Cornelius Severus 296. Și Cornelius Severus, însă, nu trebuie să fi fost excesiv de apropiat de regimul lui Augustus. El aparținea familiei aristocrate Cornelius și avea legături cu Messalla și cu Asinius Pollio (Sen., Suas., 6, 27), la a căror independență față de regimul imperial s-a făcut trimitere anterior. Cornelius Severus scrisese un Carmen regale (Ovidiu, ex Ponto, IV, XVI, 9) care era probabil un epos cu acest titlu. Quintilian (X, 1, 19) îi
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Coreea fusese ocupată de Japonia în anul 1910 iar după înfrângerea acesteia, americanii și rușii au ocupat-o de o parte și de alta a paralelei de 380; după retragerea celor două armate, Coreea de Nord condusă de liderul comunist Kim Ir Sen, a atacat Coreea de Sud. S.U.A. au trimis trupe pentru a susține sudul, primind și confirmarea Consiliului de Securitate al O.N.U., din care reprezentantul U.R.S.S. se retrăsese în semn de protest; conflictul s-a stabilizat din 1951, dar armistițiul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fie spus, argumentarea sa aici este de natură neokantiană, principiile societății civile mondiale fiind extrem de asemănătoare cu acelea expuse de Kant în Spre pacea eternă (1795/1991). Să evidențiez aici și recentele abordări multiple care aparțin "teoriei alegerii raționale" (Amartya Sen, 1970 și 2002; James S. Coleman, 1986 ș.a.), potrivit cărora indivizii aleg cele mai raționale acțiuni sociale și economice în funcție de preferințele stabile și de constrângerile la care aceștia trebuie să reacționeze. Este relevant faptul că orientările respective sunt adesea strâns
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a Review and a Critique". În: Baron S., Field J. și Schuller T. (eds.). Social Capital: Critical Perspectives (1-38). Oxford: Oxford University Press. Schulz M. (1995). Hydropolitics: Conflicts Over Water as a Development Constraint. (ed.: L. Ohlsson). Londra: Zed Books. Sen Amartya (1970). Collective Choice and Social Welfare. San Francisco: Holden-Day. Sen Amartya (2002). Rationality and Freedom. Harvard: Harvard Belknap Press. Sewell W. H. (1992). "A Theory of Structure: Duality, Agency, and Transformation". În: American Journal of Sociology, 98 (1), pp.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Schuller T. (eds.). Social Capital: Critical Perspectives (1-38). Oxford: Oxford University Press. Schulz M. (1995). Hydropolitics: Conflicts Over Water as a Development Constraint. (ed.: L. Ohlsson). Londra: Zed Books. Sen Amartya (1970). Collective Choice and Social Welfare. San Francisco: Holden-Day. Sen Amartya (2002). Rationality and Freedom. Harvard: Harvard Belknap Press. Sewell W. H. (1992). "A Theory of Structure: Duality, Agency, and Transformation". În: American Journal of Sociology, 98 (1), pp. 1-29. Simmel Georg (1995). Le conflit. ( pref.: Julien Freund). Paris: Circé
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
urmă ne despărțisem ca să ne revedem prin aprilie sau martie '48, în birourile editurii "Cartea Romînească" care înainte de decretul din iunie avea un director nou, Lăzărescu, și redactori de asemenea noi, Caraion, Constantin Streia (căruia îi apăruse romanul Zbucium) și Sen Alexandru, un tânăr cu care ulterior aveam să am lungi discuții asupra rolului personalității în istorie. Caraion m-a întîmpinat cu vădită surpriză, că iată, ne vedem din nou și în ce situație fericită pentru mine... "De, ce?" "Ei de ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
taoismului din Sichuan, s-a născut în 1678 și a murit în 1936, la vârsta de 256 de ani; era susținător al folosirii ginseng-ului, usturoiului și a buricului-apei (Hydrocotyle asiatica minor) pentru sănătate și longevitate; mentor al generalului yang Sen. Yang Sen: general din armata chineză, l-a cunoscut pe Lee Ching-yuen în Sichuan și a studiat acolo sub îndrumarea acestuia între anii 1920 și 1930, înainte de a se alătura exodului naționalist chinez din 1949 spre Taiwan; a practicat yoga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Sichuan, s-a născut în 1678 și a murit în 1936, la vârsta de 256 de ani; era susținător al folosirii ginseng-ului, usturoiului și a buricului-apei (Hydrocotyle asiatica minor) pentru sănătate și longevitate; mentor al generalului yang Sen. Yang Sen: general din armata chineză, l-a cunoscut pe Lee Ching-yuen în Sichuan și a studiat acolo sub îndrumarea acestuia între anii 1920 și 1930, înainte de a se alătura exodului naționalist chinez din 1949 spre Taiwan; a practicat yoga sexuală, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
se deplasează. Alcoolul este un element fundamental în medicina chineză, într-atât încât elementul definitoriu al ideogramei folosite pentru formarea cuvintelor medical și doctor e simbolul pentru „vin”. Formula prezentată aici se bazează pe rețeta personală a adeptului taoist yang Sen, un general în retragere din China continentală, care a trăit și a practicat tao în Taipei, până la moartea sa la vârsta de 98 de ani, în 1976. Formula sa reprezintă „esența” multor zeci de ani de experiență practică. Propria experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
avea deja 107 ani și o sănătate mai bună decât majoritatea studenților lui. Un bărbat care l-a cunoscut pe Lee Ching-yuen personal i-a devenit discipol și i-a urmat învățăturile până la sfârșitul vieții a fost generalul chinez yang Sen, care s-a mutat în Taiwan în timpul exodului naționalist de pe continent din 1949. Întrucât Lee era de profesie specialist în plante medicinale, yang a învățat de la marele maestru multe despre suplimentele care prelungesc viața. Pe lângă folosirea ginseng-ului și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a sărbătorit toate zilele de naștere în Taiwan conducând o cățărare-maraton până la vârful Jade Mountain de 4 000 de metri, cel mai înalt vârf din Asia de Nord-Est. Din cauza rigorilor acestui drum, de obicei doar tinerii participau, dar pentru yang Sen a devenit o mândrie să ajungă primul în vârf de fiecare dată. Alți taoiști din Taiwan atribuie pensionarea lui „timpurie” la vârsta de 98 de ani poluării intense a aerului, apei și hranei din Taipei, unde yang a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
greșit, din memorie, un autor ca Vergiliu. CÎteva exemple: Buc. I 2: siluestrem Quint., agrestem Verg.; Aen. II 307: sedet Quint., stupet Verg. Și filozofului Seneca i se poate reproșa că a citat greșit din Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu longo, ca să fie potrivit cu contextul). SÎnt Încă și mai nume roase erorile de memorie ale lui
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Vergiliu. CÎteva exemple: Buc. I 2: siluestrem Quint., agrestem Verg.; Aen. II 307: sedet Quint., stupet Verg. Și filozofului Seneca i se poate reproșa că a citat greșit din Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu longo, ca să fie potrivit cu contextul). SÎnt Încă și mai nume roase erorile de memorie ale lui Seneca din operele altor autori, atribuind
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
familiale. Cercetătorii preocupați de relațiile de gen au descoperit că a investi în educația unei fete este una dintre politicile de dezvoltare cele mai eficiente, ducând la avantaje la nivelul întregii comunități, prin creșterea veniturilor și prin scăderea natalității (vezi Sen 2001). Globalizarea economică a intensificat polarizarea economică și socială, atât înăuntrul cât și între state. Feminismul explică modul cum acest proces al globalizării a mărit inegalitatea dintre bărbați și femei în toată lumea, un număr foarte mare de femei trăind în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Engaging China: The Management of an Emerging Power (London). Schweller, R.L. și Priess, D. (1997) "A Tale of Two Realisms: Expanding the Institutions Debate", Mershon International Studies Review, 41. Scott, J.W. (1988) Gender and the Politics of History (New York). Sen, A. (2001) Development as Freedom (New York). Shapcott, R. (1994) "Conversation and Co-Existence: Gadamer and the Interpretation of International Society", Millennium, 23(1). (2000a) "Solidarism and After: Global Governance, International Society and the Normative "Turn"", Pacifica Review, 12(2). (2000b) "Beyond
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
M. R., 239 Sassen, S., 238 Schmidt, B. C., 43 Schmitt, B., 20 Schmitt, C., 192 Schumacher, E. F., 260, 265 Schumpeter, J. A., 75 Schweller, R. L., 51, 54, 62, 63 Scott, J. W., 242, 250 Seel, B., 257 Sen, A., 238 Serbia, 85, 113 Shapcott, R., 125, 158, 167, 174, 227, 257 Shapiro, M. J., 180, 196, 205, 221 Shiva, V., 260, 263 Shue, H., 275 Sikkink, K., 229 Singer, J. D., 33, 36, 54 Smith, A., 16, 79
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
afectează direct sau care actioneaza fără a produce modificări imediate facultăților senzoriale: (ÎI.1.2.) Et ideo aliter dicendum, quod sentire consistit în quodam pați et alterări, ut supra dictum est. Quicquid igitur facit differentiam în ipsa passione vel alteratione sen sus, habet per se habitudinem ad sensum, et dicitur sensibile per se. Quod autem nullam facit differentiam circa immutationem sensus, dicitur sensibile per accidens. Unde et în litera dicit philosophus, quod a sensibili per accidens nihil patitur sensus, secundum quod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în care și el pare a lăsa loc și unei interpretări adjectivale. În Theories of Cognition, Robert Pasnau susține posibilitatea aplicării acestui model adjectival al speciilor la Toma din Aquino, fă când referire la câteva locuri din Scriptum super libros Sen tentiarum, Summa theologiae și Quaestiones disputatae de veritate. Să vedem ce spune unul dintre aceste pasaje: (ÎI.2.6.) Șed oportet nunc considerare et intelligere quis sit modus videndi Deum per essentiam. În omni siquidem visione oportet ponere aliquid quo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adaptate și la nivelul senzorial, respectiv la relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv-senzoriale aferente fiecărui simt în parte, unde se traduc astfel: (a) speciile sensibile nu au cum să fie obiectele simțurilor; (b) speciile sensibile există doar atunci când puterile sen zorial cognitive sunt actualizate, adică atunci cand simțurile simt; (c) speciile sensibile nu sunt cauze ale actelor senzoriale. Așa cum văd eu lucrurile, spunând că puterea cognitivă, fie ea senzorială sau intelectiva, trebuie să devină una cu specia înseamnă că inițial ele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognitionem de singulari accipit. Alio modo secundum quod motus qui est ab anima ad res, incipit a mente, et procedit în partem sensitivam, prout mens regit inferiores vires. Et sic singularibus se immiscet mediante ratione particulari, quae est potentia quaedam sen sitivae partis componens et dividens intentiones individuales quae alio nomine dicitur cogitativa, et habet determi natum organum în corpore, scilicet mediam cellulam capitis. Universalem enim sententiam quam mens habet de operabilibus, non est possibile applicari ad particularem actum nisi per
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe care le simte la un singur obiect, pe care, cu ajutorul puterii cogitative, îl recunoaște ca fiind această ceașcă cu cafea. Mai tarziu, după ce va fi băut cafea ua, va putea să-și aducă aminte de ceașcă de cafea, de sen zatiile pe care i le-a stârnit și, eventual, de circumstanțele în care a ba ut-o. Ceea ce face posibilă amintirea obiectului că un tot este ima ginea lui, care, tradusă în limbajul episte mologic tomist, poartă numele phantasma. Rolul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
opta [obiecție] trebuie spus că imaginile nu sunt obiectele intelectului decât în măsura în care devin inteli gibile în act prin lumină intelectului agent. În momentul în care imaginile sunt iluminate de intelec tul agent ajung, de fapt, să fie transformate din specii sen sibile în specii inteligibile, actualizându-li-se potenta inte ligibila. După ce imaginile sunt astfel transformate, devin specii inteligibile și, deci, nu mai sunt aceleași entități inter mediare. Nu putem vorbi, așadar, de faptul că imaginile sunt obiecte ale intelectului, pentru că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o metafizică precizată. Ea e un agent veșnic prezent, de efecte incomensurabile”<footnote L. Blaga, Trilogia culturii: Spațiul mioritic, E.L.U., București, 1969, p. 155.Autorul ia ca exemplu aici „sensul ascuns al construcției de splendidă faimă aAgiei Sofia”, căutând „senul metafizic al unor forme arhitectonice” (ibidem). În-tregul catedralei „înfățișează o lume suficientă sieși, care nu zace pe nimic, carenu se înalță spre nimic, care pur și simplu se arată, se relevează (...) gândul, dealtfel mai mult trăit decât gândit, care s-
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]