2,355 matches
-
el la întrebări pe un ton mai rățoit. - Cu tata dar a rămas la căruță. - Păi nu ai mai mult de 8 ani? Mă descusu el înainte. - Nu, sunt doar clasa întâi. Nu vedeți că sunt mărunt? Minții eu cu seninătate, cu toate că eram clasa a treia. Eram foarte mic de statură pentru vârsta aceea. - Bine dar să nu pleci de lângă mine, mă atenționă el. - Nu plec nene. Am ajuns la intrarea cilindrului de unde zgomotul făcut de motocicleta turată era asurzitor și
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
mai ales când confiscările-ți întunecă de tot orizontul și destăinuirile sunt uluitoare intrasem sub oblăduirea Sfintei Raluca și a Sfântului Radu (cel dârz, nu cel frumos) umflăturile nu se mai vedeau scrâșnetele se stinseseră o acalmie grozavă concura o seninătate nemaiîntâlnită străzile pustii prevesteau noi și noi zile toride în șir indian verișoare de departe ale zilelor primăvăratice și ale înserărilor purtând marca Blue Moon again precum și alte mărci de mare notorietate la noi sau pe alte meridiane în noapte
FESTIN NE.NORMAT (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351991_a_353320]
-
Și ne găsim la final ... ” “Aș vrea ca dorul să devină faptă Și frunzele să stea la locul lor!” “Aș vrea să locuiesc în gândurile tale Să știu că, în sfârșit, acasă am ajuns ... Câtă frumusețe și câtă exaltare! Câtă seninătate și câtă dorință! Indiferent de vârstă, sex, religie, grad de cultură, nu poți să nu strivești emoții și dorințe alături de autoare. Speranța plutește în versurile ei, și-n palmele tremurânde ale cititorului, care ține evlavios cartea Domniei Sale, mărturie a unei
ÎN CALEA TIMPULUI. DESTĂINUIRI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352476_a_353805]
-
te urăsc, Privind, spre înălțimile tale alpine, Vulcanii, diamant neșlefuit renasc! M-am transformat apoi într-o nimfă Și m-am strecurat ușor printre vulcani, Privind fericită cum sufletu-ți triumfă, Fiind în mijlocul mulțimilor de fani... M-am bucurat, privind seninătatea Când pășești prin mijlocul naturii, Printre migdali, îți uiți singurătatea Și o clasezi, dând frâu liber culturii... Domolit-am, stingând focul pasiunii, Oprind delirul în care mă găseam, Am relaxat momentul rațiunii Și-n prieteni de suflet renășteam... Referință Bibliografică
PRIETEN DE SUFLET de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352572_a_353901]
-
să mor. Florico, aprinde lumânarea.” I-am aprins-o. M-a ținut de mână, a respirat odată adânc și s-a liniștit definitiv... - Noroc cu făină aia fiindcă i-am putut face și pomenile, să ne știm cu datoria împlinită. Seninătatea cu care a primit moartea m-a urmărit de-a lungul vieții. Acum îmi stăruie în minte mai mult. O priveam pe Florica cu gândul dus departe. După o pauză, Florica mi-a spus: „Eu știu cam ce gândești tu
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
mână, ca și cum ea s-ar fi temut că se va pierde în mulțimea ce începuse să umple holul. Casian era serios, sobru, prea sobru pentru un copil de nici 4 ani. Ușor obosit de nesfârșitul scărilor, mi-a acceptat, cu seninătate, prezența. S-a bucurat descoperindu-și tatăl, ce pusese în ordine toată sonorizarea pentru eveniment. Am alergat într-un suflet să duc catalogul și să revin pentru vernisaj. Luasem, chiar în acea zi (fatalitate!), o combinație de medicamente, menită să
PORTRETUL UNEI MAME de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350542_a_351871]
-
nu ne e la îndemână, uneori, să luăm seama, tocmai din pricina acestei vecinătăți spațio - temporale, la valoarea și la importanța artistică și cultural-socială a creației sale. Valoarea, însă, spre deosebire de noi, oameni de pământ, este nepieritoare. Se citește acest adevăr în seninătatea neclintită a statuilor, în calmul neliniștit, și întors înspre sine, al creatorului lor. Ars longa... Dincolo de mesajul artistic, social și cultural al operei, decelăm, însă, mesajul ei filozofic (implicat, desigur, în cel estetic), mesaj orientat spre fundamente, spre starea și
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
luă el la întrebări pe un ton mai rățoit. - Cu tata dar a rămas la căruță. - Păi nu ai mai mult de 7ani? mă descusu el înainte. - Nu, sunt doar clasa întâi. Nu vedeți că sunt mărunt? minții eu cu seninătate, cu toate că eram clasa a treia. Eram foarte mic de statură pentru vârsta aceea. - Bine dar să nu pleci de lângă mine, mă atenționă el. - Nu plec nene. Am ajuns la intrarea cilindrului de unde zgomotul făcut de motocicleta turată era asurzitor și
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
1849, la 71 de ani, răpusă de holera ce bântuia la acea vreme Parisul. Cu câțiva ani înainte de moarte, frumoasa femeie își pierde complet vederea; cu toate acestea, doamna de Récamier știe să își poarte suferința cu cea mai grațioasă seninătate, fără să se plângă vreodată. Înainte să părăsească această lume, ea cere ca memoriile să îi fie distruse. Totuși, o parte dintre acestea au supraviețuit, fiind publicate zece ani mai târziu de una dintre nepoate. Modelul Récamier Pe lângă memorii, în urma
JULIETTE RÉCAMIER, O FEMEIE CA ORICARE ALTA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350641_a_351970]
-
cascada clipelor care udă impetuos tâmpla pe care curge liniștit gândurile spre privire, limpezind-o. Cum am putea să ne raportăm, oare, la secundele nebănuit de grăbite ale ceasornicului pământean? Să nu pierdem niciodată trenul unei zâmbiri frumoase îngemănate cu seninătatea curcubeului. Să nu regretăm trecerea timpului care plouă parcă, cernindu-ne tâmplele și transformându-ne din copii în adulți cu vise și dorinți ce țin în brașele lor finite, ființe iubite și amintirile cele mai frumoase. Fiecare „azi” se transformă
DESPRE AZI ŞI MÂINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351355_a_352684]
-
unei turme de oi păscând pe dealuri ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: ( ca și cum i-ar fi sete să vorbească la nesfârșit cu el) Oare am ajuns eu un înțelept? Am ajuns acolo, de unde cunoașterea îți revelează lumea ca o mare? De unde a apărut seninătatea și larghețea la mine ? (după un moment) Eu care sunt un materialist, și iubesc materia, eu îi iubesc pe idealiști. (respiră adânc, gâjâit) Oare așa este? Așa este, desigur ! Iată eu îi iubesc, pentru că ei sunt mai poeți. Ce mai
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
refacă” arta, cultura și viața: „Și din a chaosului văi,/ Jur împrejur de sine,/ Vedea ca-n ziua cea dentâi,/ Cum izvorau lumine.” (Luceafărul, Mihai Eminescu) „Casa în construcție cu ramuri uscate, ca păienjenii, în schele/ Înălțate-n ceruri cu seninătate/ Până când norii ți-or sluji de perdele/ Și stelele: mulțămirea lămpilor pe balcoane înserate.” (Vino cu mine la țară, Tristan Tzară) „Stoarce, Dumnezeu, lămâia lumii./ Să se facă simplitatea cerului/ trimite-ne anunțarea minunii./ Ca pasărea de cârpă a luminii
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
fi arătat Mântuitorul/dacă ar fi ajuns bătrân?” - La fel de nesigur și de fragil ca și noi. Dar ce e timpul, pentru Măslinul de piatră? Încă un cerc, încă un cer dintr-o infinitate de altele asemenea. Doresc cititorilor dv. înțelepciune, seninătate și răbdare, cu cele știute sau misterioase. Există, totuși, un tâlc al trecerii noastre...
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
trebuia sa o semneze. Voi sunteți nebuni, ce dracului ați făcut aci? - Nimic, șefu. De ce vi se pare puțin? Sincer, nu înțeleg, a ripostat nea Ilie pe un ton înfiorător de liniștit, privindu-l pe Fănel în ochi cu o seninătate ce se scălda ciudat în ironie. - De ceeee? Asta-i bună! A treia parte înseamnă aproape o sută de mii de euro, nu cinci mii cât îmi dai tu mie ca unui milog. Ai impresia că eu sunt prostul vostru
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
din jur este un drum inițiatic greu de înfăptuit (,,Sandaua-mi este ruptă și haina sfâșiată/ Iar capătul de drum nici cum nu mi se-arată“. - Quo vadis?). Captiv între cele două lumi, visează un timp al eliberării , al atingerii seninătății înțelepciunii (,, Să se adape iarăși la Sursa Înțelepciunii”.- Captivul). Iubitei astrale, îi închină un poem ce amintește întru câtva de Cântarea Cântărilor (,,În fiecare ceas, / În fiecare zi,/ În fiecare noapte,/ Zâmbetul tău,/ Blândețea ta,/ Parfumul tău/ Rămân în sufletul
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
-și mai pot întârzia rezolvarea, „spargerea” chiar a unor tipare-tabu care prelungesc animoziățile în loc să limpezească confluența logică și legică a gânduluiui cu fapta, să degajeze încrâncenarea slăbindu-i chingile care aproape că încătușează pervers și dezonorant libertatea și onestitatea acțiunii, seninătatea și rodirea unor noi temeiuri generatoare de un cu totul alt tip de relații interumane, armonioase, fecunde și dătătoare de speranță în planul prosperității comunitare și mai departe, naționale. Atunci când tradiția și conservarea unor mentalități, idei, instituții, norme orale sau
APARIŢIE JURNALISTICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351134_a_352463]
-
aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de mulțumirea de sine; necazurile sunt tot mai ferm răbdate. Propriu-zis, bucuriile sunt domolite de siguranța necazurilor ce vor veni, iar necazurile, răbdate cu un amestec de seninătate, de râs interior, cum ar zice Sfântul Ioan Scărarul, prin siguranța bucuriilor ce vor veni la rând. Deci, fie oricât de shimbătoare împrejurările externe în care se desfășoară viața omului duhovnicesc, lăuntric ea a ajuns la un fel de nivelare
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
Acum se aflau împreună și victima și călăul. Cu același regim de detenție. Fostul torționar nu mai avea nici măcar puterea să se apere și doar îngăima șoptit: - Iartă-mă. Iartă-mă. Deținutul care era pe moarte i-a spus cu seninătate și cu convingere: - Te iert. Te iert din toată inima mea pentru că ai primit ordin să mă bați și nu ai făcut-o de la dumneata. Și cu ultimele lui puteri a continuat să-l mângâie pe frunte, până când și-a
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
are simbolistica ei, bucuriile ei, misterele ei și mai cred în acel echilibru care face ca atunci când pierzi ceva, să câștigi altceva, care ține de o logică a universului, de ceea ce francezii spun “si jeunesse savait, si vieillesse pouvait...”, cu seninătatea pe care doar credința în Dumnezeu ne-o poate dărui, la orice vârstă. Îmi iau la revedere, cu mulțumirea că v-am transmis gândurile mele...cum spunea Constantin Noica: “am dat cuiva bogăția câtorva gânduri și m-am întors în
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
dusă la extrem, devine un termen simbol, o invitație la meditație și la cunoaștere. De altfel, îmbătrânirea fizică („tot mai bătrân cu ora care trece”) conduce la o maturizare, la o înțelepțire a poetului, care îl face să accepte cu seninătate („și mai senin cu ora care vine”) amurgul vieții. În poezia lui Petru Lascău, timpul, ora se desfășoară, evoluează, „între oglinzi”. Oglinda reflectă adevărul, sinceritatea, conținutul inimii și al conștiinței. „E mult prea multă bucurie pură/ În zborul timpului între
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
veșnicia s-a născut la sat.” La rândul său, George Călinescu vorbea despre „o lirică a liniștii și a fericirii rurale...", care se regăsește și în versurile lui Petru Lascău. Contemplarea vieții la țară, cu evenimentele sale cotidiene îndeamnă la seninătate și denotă o stare de bine, ce rezultă din frumusețea peisajului românesc. La Petru Lascău, imaginile sunt vizuale, senzoriale, iar contururile clare și vaste. Același fior cosmic, care amintește de poemele lui Eminescu, se simte și în scrierile sale. În
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
o privești ca pe o provocare, să nu schimbi direcția, în speranța că alta poate fi mai scurtă și mai ușoară. Să-ți urmezi intuiția, s-o lăși pe ea să decidă în momentele de impas și să accepți cu seninătate provocările care îți întretaie calea, pentru că după ce vei învăța lecțiile lor, vei găsi cu siguranță ieșirea. Nu trebuie să te temi de necunoscut, pentru că doar așa poți învăța lecția suferinței, a renunțării, trădării, iubirii și în cele din urmă pe
DRUMUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354779_a_356108]
-
după terminarea anchetei inginerul a fost trimis în judecată și arestat! Toată lumea era mirată , chiar surprinsă. Dar viața mergea înainte. Cei care cunoșteau familia inginerului o întrebau pe soția acestuia dacă a intervenit pentru elucidarea cazului? Întotdeauna aceasta răspunde cu seninătate că i se va da drumul căci este nevinovat, spunea ea. Ea spunea un adevăr, însă soțul ei rămânea după gratii. Cei din conducerea minei încercaseră să afle mai multe despre această misterioasă arestare! Dar de fiecare li se dădea
CAZUL INGINERULUI PARDOS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354874_a_356203]
-
misterul. Petala visătoare Ruptă din coastele mele o văd cum revine, bucurie și durere în coșul pieptului puse. Ca o armura elastică pe toată pielea o simt cum se mulează subțire petala visătoare. Este flacăra violeta ce m-acoperă cu seninătate, pune capul pe stele și-mi susține urcarea. Mirosul ei copt de încredere Apropiereaîmi va fi pus în palme și din memorie se naște pasul următor de tăcere, liberă curgere Apropierea Cea mai puternică este apropierea, de aceea mă îndeamnă
RECENZIE DE BORIS MEHR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354873_a_356202]
-
când în când, ca să-ți ridici privirile iar spre cer și să pornești mai departe. Amărăciunea gurii nu poate fi eliminată nici cu un butoi de miere. Câtă iubire, tot atâta disperare printre rândurile jurnalului. Câtă patimă, atâta tristețe! Câtă seninătate și bucurie, atâta angoasă! Cum să le desparți una de cealaltă, fără să muști din carnea cuvântului și fără ca acesta să sângereze? Cine nu a mușcat până la sânge din sfârcul cuvântului, nu va ști niciodată să-și sprijine aerul de
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]