935 matches
-
evoluția romanului românesc modern. Valori precum idilicul și pitorescul sunt înlocuite cu analiza lucidă. Se trece de la sentimentalismul ce afecta obiectivitatea prozei la persoana a treia, către narațiunea la persoana întâi, formal subiectivă, însă obiectivă prin structurile epice create. Sentimentalismul liric din narațiunile romantice la persoana întâi, este înlocuit cu o analiză rece. Anton Holban e un exponent al unei perioade din evoluția romanului românesc, moment în care s-a produs eliberarea literaturii române de orice complexe de rămânere în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și răutate: “Strâmbă, cu picioarele sucite, cu părul lațe, cu rochia de 10 lei metrul, cu locuința în mahalaua Dudeștilor, funcționară, mâine poate telegrafistă și viitoare soție de avocat mediocru de provincie, cu cunoștințe de franceză de modistă, cu un sentimentalism de melodramă, la dispoziția mea când vreau și când nu vreau! Să mă chinui eu din pricina ei!” A doua victimă a eroului este observată tot de ochiul crud al bărbatului care în romanul Ioana sosește cu autobuzul în Cavarna. Cei
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
noastră misiune în perioada următoare este să stabilim un șablon relațional care să ne permită să menținem această poziție de disparitate fără ca acest lucru să fie în detrimentul securității noastre naționale. Pentru a face aceasta, va trebui să ne dispensăm de sentimentalisme și de obiceiul de a visa cu ochii deschiși; iar atenția noastră va trebui să se concentreze peste tot asupra obiectivelor naționale imediate [...]"18. În ultimele decenii ale vieții sale centenare, Kennan a deplâns cu înflăcărare intervențiile americane peste hotare
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
deținuților-ocnași în Siberia și cu prezența ei l-a ajutat să urce Golgota suferințelor. Sonia s-a instalat în orășelul siberian, în apropierea lagărului de muncă, lucra croitorie și câștiga ceva bani. Scria periodic surorii lui și o informa, fără sentimentalisme, cum se simte Rodion (mama murise). Sonia l-a vizitat mereu pe Rodia, l-a susținut. Posomorât și zgârcit la vorbă, el se simțea când stânjenit și deranjat de prezența ei, când rușinat că o chinuie cu suferința lui, când
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o revistă de stânga, caracterizată printr-o pendulare continuă între literar și extraliterar. În articolele-program se afirmă o orientare spre estetic (deși există constant o tendință de subordonare a literaturii socialului), necesitatea ieșirii din "turnul de fildeș", un refuz al sentimentalismului și al intimismului, preferându-se o tematică socială. Păstrând ceva din structura revistei Cadran, Albatros pare a împrumuta și o serie de idei vehiculate în paginile celei dintâi. Se poate, de asemenea, observa un anume eclectism în materie de opinii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vers antipatic-protocolar"128. Marin Sârbulescu prezintă două cărți în numărul următor, una a lui Sadoveanu, Divanul persian, și una a lui Aurel D. Bugariu, Dragoste albă, celei dintâi i se apreciază frumusețea stilului, celeilalte i se reproșează cantonarea într-un "sentimentalism dulceag", lipsa de unitate, unele "asperități de stil" și chiar problemele de ortografie. Observațiile pe marginea celor două cărți dovedesc spirit critic, obiectivitate în aprecieri, totul în încercarea de a realiza o revistă de ținută. Aceleași eforturi de a menține
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
discuție și ulterior): "Poezia (...) noastră a tuturora, celor care descindem din Albatros și care formăm o unitate, poezia acesta și-a făcut datoria. Aceea de a face imposibil, ridicol, inadmisibil, lirismul legionar și gândirist, ecourile sămănătoriste și simboliste, decadentismul și sentimentalismul, aceea de a rezista cu versul abil, insinuant, disimulant, pe baricada - dacă voiți mai puțin incomodă decât lagărul și pușcăria - a paginii revoluționare, a luptei și boicotului împotriva dictaturii și a fascismului". Tocmai ideile exprimate aici și poate nu atât
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cotidian și eliberarea lor de obsesia transcendentalului ce definise poezia modernismului interbelic. Producerea unor astfel de mutații în poezia contemporană era remarcată și de Alex. Ștefănescu 238, acesta observând că poezia a devenit "o parafrază a poeziei", ironizându-și propriul sentimentalism, evitându-se sau șarjându-se cuvintele mari, textul dând impresia de improvizație și nu de construcție riguroasă. S-a observat de multe ori tendința criticii de a reconstitui tabloul literaturii pornindu-se dinspre prezent spre trecut, cu identificarea precursorilor, a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acestei lumi, soluție existențială individuală, dar și colectivă; construcții deviante, compensatorii, disjuncte, izolatoare/ imaginar al realității contingente și colective; specializare restrictivă a limbajelor/ asumare deliberată a lipsei de specializare; construct conceptual, intelectual, abstract, egocentrist, monologic și impersonal/discurs sentimental (fără sentimentalism), natural, sincer (fără gafe estetice și platitudini), individual (fără anecdotică), etic fără eticism; analogia de tip metaforic, care obscurizează și ocultează/ analogia de tip simbolic, structural, emblematic, implicând întregul; lirismul ca exacerbare impersonală, abstractă, a ființei/poezia ca mod al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
schimbare esențială în modul de înțelegere a creației poetice. La nivel teoretic singurele caracteristici ale postmodernismului care sunt cu adevărat respinse sunt preferința pentru construirea unui discurs autoreferențial și frecventele aluzii culturale. În practică regăsim aceeași aparență de confesiune (fără sentimentalisme), aceeași preocupare pentru universul banal și pentru redarea impresiei că textul poetic se bazează pe un discurs autentic, apropiat de cel al vorbirii cotiene. Poeții albatrosiști reprezintă un fel de "generație-punte", păstrând ceva din trăsăturile modernismului interbelic (fapt care-i
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
constantly vacillated between literature and extra-literature. The articles containing its guiding principles profess an orientation towards the aesthetic (although there is a constant tendency to subordinate literature to social issues), the need to escape ‚the ivory tower', the rejection of sentimentalism and intimism and the penchant towards social topics. Not only did the Albatross preserve some structural elements of Cadran, it also borrowed from it a series of ideas. One can also notice some sort of eclectics in terms of opinions
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
entre littéraire et extra-littéraire. Dans ses articles-programme on affirme une orientation vers l'esthétique (bien qu'il y ait constamment une tendance de subordination de la littérature du social), la nécessité de sortir de " la tour d'ivoire ", un refus du sentimentalisme et de l'intimisme, préférant une thématique sociale. Gardant quelque chose de la structure de la revue Cadran, Albatros semble emprunter une série d'idées véhiculées dans les pages de la première. On peut d'ailleurs observer un certain éclectisme en matière d
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mulți tineri de la începutul secolului XX, neintegrați în societate, scindați sufletește între iluzii și disperări 9). Această schizofrenie duce, finalmente, la reacții „barbare”, mai temperate totuși, în cazul lor, decît cele ale „huliganilor” din perioada interbelică. O insurgență înmuiată în sentimentalism. Abatorul Numărînd reperele băcăuane din poezia lui Bacovia, Grigore Tabacaru menționa și abatorul: „abatorul este cel de pe malul Bistriței”.1) Cu acesta începe „Tabloul de iarnă”: „Ninge grozav pe cîmp la abator/ Și sînge cald se scurge pe canal;/ Plină
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
minute, că vor fi trimiși la casele lor, la copiii și soțiile lor" (95). Ultima parte a pasajului riscă să fie considerat sentimentală, o acuzație care a fost adusă textelor lui Davis și de alții (Bradley, 64). Chiar dacă suferă de sentimentalism, ea scoate la lumină subiectivitatea jurnalistului care încearca să se apere în dorința sa după o viață normală și între oameni normali, de ceea ce se va dovedi inevitabil, execuția ostatecilor și distrugerea unei mari biblioteci medievale. Davis, un corespondent trecut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
individualist", spuse el, " Nu ar trebui să îl ascultați pe doctor, el este un sentimental"" (227). Ceea ce vrea să spună editorul este că, fiind individualist, el se separă de experiența celorlalți. Și caracterizarea doctorului este relevantă întrucât ne amintește de sentimentalismul optimist al lui Richard Harding Davis ce spera din tot sufletul ca ostaticii de la Louvain să nu fie executați. Chiar dacă punctul său de vedere este sentimental, el apelează la speranță pentru a înțelege subiectivitățile altora. Tema "În căutarea Americii" a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cette profonde astuce et cette souplesse d'esprit" [Maupassant, La confession, în La parure, p.565]. Ceea ce impresionează este puternică să personalitate. Toate acțiunile, gândurile, atitudinile sunt îndreptate pe albia dorințelor sale irezistibile, puse sub semnul victoriei cu orice preț. Sentimentalismul este depășit, complexul de inferioritate obișnuit al femeilor nu se resimte în cazul Parizienei: "leș Françaises ont une imagination dévorante et une nature froide, une vanité folle et un cœur plein de bon sens. L'ambition, c'est toute leur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în Le Curé de village, Dinah de la Baudraye în La Muse du département). Dorința doamnei Bovary este subordonată reprezentărilor, imaginilor bărbatului ideal. Este primul român realist, român care "spune nu", după expresia lui Albert Thibaudet, romanelor din perioada romantică și sentimentalismului poetic. "Dans Madame Bovary, la consommatrice type du român, la bourgeoise cultivée, devient l'héroïne type du român" [Edgar Morin, L'Esprit du temps, Paris: Grasset, 1963, p.7]. Personajele lui Flaubert au citit mult și prost, ele suferă, cum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G]; • rădăcinile cu trăsături duble: crează senzația de statornicie, conformism, tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul cu contur ușor ondulat: vitalitate, vivacitate, adaptare [Anexa 5 A, E, F); • trunchiul hașurat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tulburi în soare. Gazdă bucuroasă de oaspeți, de o sensibilitate caldă și mângâietoare, cucerea îndată printr-o modestie neprefăcută, prin cultura, prin spiritul, prin seriozitatea și bunătatea sa. Căuta să elimine din relațiile cu colaboratorii tot ce era artificial, orice sentimentalism fad și convențional. Receptiv și înțelegător, avea atâtea ferestre spre lume, încât vedeai dintr-o dată tot ce e într-însul, de asta surâd emoționați cei ce își aduc aminte de el”(Cafeneaua cu poeți și amintiri, de George Sbârcea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Orizontul lor era prea îngust, iar optimismul lor nu îngăduia contradicțiilor vieții să ajungă la o deplină înrîurire. Se mișcau la un nivel burghez neted și cum sentimentul nu avea de învins nici o opoziție și nici o rezistență, se transforma în sentimentalism, mai ales la imitatori. După părerea lui Jean Paul, (Vorschule der Asthetik, § 32), Sterne a găsit în Germania un mare grup de imitatori, care n-ar fi fost în realitate decît niște "palavragii ai unei vesele mulțumiri de sine". Lipsea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
roman ca o formă de cunoaștere, prin care ucigașul descoperă intimitatea absolută a victimei: moartea sa. Urbain, onanistul criminal, cunoaște prin intermediul noii sale meserii puterea și voluptatea. Pentru el crima înseamnă, în primul rând, satisfacerea voinței de putere. Indiferent la „sentimentalismul toxic al amintirilor“, Urbain ucide cu violență și cu plăcere. Crima devine pentru el o nevoie zilnică, un drog, o porție de frică care-l menține în viață, „o exigență igienică“. Urbain este pus la un moment dat în situația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
să începem anul 2008 fără să pomenim de Franța. Îi rugăm pe ne-degustătorii încrâncenați de delicatesuri franțuzești să nu mototolească pagina de „Supliment“ înainte de a fi citit rubrica de azi. De data asta, nu mai e vorba de nu știu ce sentimentalism dubios trezit de vreo madlenă mucegăită, ci de unul din cele mai dure și mai argumentate articole apărute anul trecut: The Death of French Culture, de Don Morrison (21 noiembrie 2007, în „Times“). Rezumând câteva pagini de analiză temeinică, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Ironia sorții a făcut ca poziția socială să fi dăunat mai degrabă destinului literar al Marthei Bibescu, conform unei prejudecăți « rezistente i: literatura bună se face în izolare departe de agitația saloanelor. Iorga atribuia pe nedrept scrierilor prințesei un oarecare sentimentalism și « travesti folcloric ». Dimpotrivă, Camil Petrescu îi intuia „toată incertitudinea marilor case orientale” și îi asemuia căutarea cu mișcarea „acelei flori grele și galbene spre soare” (2). De asemenea, au existat discuții contradictorii în legătură cu portretul regelui Ferdinand, publicat de prințesa
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
special la mari distanțe de locurile natale, nu este de invidiat. Este foarte tristă și suportată cu greu de către unii. Alții se adaptează poate mai ușor, poate că nu simt o tristețe atât de mare și sunt mai indiferenți, tratând sentimentalismul acesta cu nepăsare. Am colegi, spune Petre, care nu mai răspund părinților decât odată-n an și atunci dacă sunt căutați de familie. Dacă nu, stau ca bivolii în nămol. Coincidențe fericite Se spune că ce ți-e scris, în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nespus. Bătăi care desigur nu afectau câtuși de puțin integritatea mea corporală, mie însă mi se păreau întotdeauna nedrepte, ofensatoare și monstruoase. De când îmi aduc aminte, m-am opus părinților, pe care totuși îi iubeam, într-un amestec permanent de sentimentalism și revoltă. Când ridicau mâna sau joarda asupra mea, scoteam țipete și urlete în stare să alarmeze vecinii: asta și voiam, cu asta mă răzbunam. Datorită prezenței mătușii, bătaie n-am mâncat, cum n-am mâncat atunci nici clătitele tăvălite
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]