3,823 matches
-
din domeniul privat al statului în proprietatea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I“ din Timișoara, județul Timiș. ... 28. Dispozițiile din Constituție invocate în motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, art. 16 alin. (2), potrivit căruia „Nimeni nu este mai presus de lege“, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 61 privind rolul și structura
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
că transferul acestora trebuie realizat prin acte de reglementare secundară, acte care pot dispune cu privire la încetarea uzului sau interesului public național a bunurilor respective, cu o motivare corespunzătoare. În consecință, în acel caz, Curtea a reținut încălcarea principiului separației puterilor în stat, competenței Guvernului și regimului proprietății publice, prevăzute de art. 1 alin. (4), art. 108 alin. (1) și art. 136 din Constituție. ... 36. Totuși, în prezenta cauză, deși bunurile ce constituie obiectul transferului nu formează obiectul exclusiv al
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
din domeniul privat al statului în proprietatea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I“ din Timișoara, formulăm prezenta opinie separată, considerând că obiecția trebuia să fie admisă întrucât legea criticată încalcă următoarele dispoziții din Constituție: – art. 1 alin. (4) - privind separația puterilor în stat - raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 108 alin. (1) prin faptul că Parlamentul a adoptat legea criticată într-un domeniu rezervat Guvernului; ... – art. 1 alin. (5) - privind calitatea legii - prin faptul că legea criticată
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
transmise în proprietatea instituțiilor de învățământ superior de stat, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare“. ... 11. Se observă astfel că legiuitorul a intervenit într-un domeniu rezervat executivului (Guvernului), încălcând astfel principiul separației și echilibrului puterilor în stat prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție și nesocotind competența Guvernului prevăzută la art. 108 alin. (1) de a adopta hotărâri. De altfel, Curtea Constituțională a statuat în Decizia nr. 384 din 29 mai
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
Energiei constituie contravenție, chiar dacă prin natura încălcării fapta nu poate constitui o contravenție și nici nu prezintă gradul de pericol social specific acesteia; (iii) a creat posibilitatea de a fi stabilite, în mod indirect, contravenții, aspect ce contravine principiului separației puterilor în stat, din moment ce Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei este o autoritate administrativă autonomă ce nu are atribuții de incriminare a unor fapte în materie contravențională, potrivit actului său de înființare și funcționare; (iv) conduce la
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
în sectorul gazelor naturale următoarele fapte: [...] 39. nerespectarea ordinelor și deciziilor ANRE, altele decât cele prevăzute în cuprinsul prezentului articol;“. ... 12. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la principiul egalității în drepturi, ale art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
persoana impozabilă justifică intenția și are capacitatea de a desfășura activitate economică, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA sau, dimpotrivă, pentru anularea înregistrării unei persoane în scopuri de TVA, fără ca prin acest aspect să fie încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat. De altfel, lăsarea posibilității stabilirii criteriilor de către Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA sau pentru anularea înregistrării unei persoane în scopuri de TVA este justificată, în contextul evoluției
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300398]
-
de Casație și Justiție a respectat prevederile constituționale în exercitarea atribuțiilor sale ce vizează asigurarea unei practici judiciare unitare. Însă controlul exercitat de Curtea Constituțională nu se poate extinde - fără să încalce prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat și pe cele ale art. 126 alin. (1), potrivit cărora „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ - și asupra modului în care Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 140 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300334]
-
de Casație și Justiție a respectat prevederile constituționale în exercitarea atribuțiilor sale ce vizează asigurarea unei practici judiciare unitare. Însă controlul exercitat de Curtea Constituțională nu se poate extinde - fără să încalce prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat și pe cele ale art. 126 alin. (1), potrivit cărora „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ - și asupra modului în care Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 701 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300024]
-
nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010. ... 42. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării legilor, în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 31 privind dreptul la informare și în art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la obligativitatea de a se reglementa
DECIZIA nr. 62 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299739]
-
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin hotărâre judecătorească, precum și principiul securității raporturilor juridice. Această lege recunoaște un drept, în vreme ce prevederile criticate îl încalcă, astfel încât se ajunge la necorelarea dintre ele. ... 11. Puterea legislativă a încălcat separația puterilor în stat, în speță prerogativele puterii judecătorești, deoarece statul, în loc să facă tot posibilul pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești, împiedică valorificarea acestora de către cei în favoarea cărora au fost pronunțate. ... 12. Art. 39 alin. (3
DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299853]
-
salarizarea magistraților să se realizeze în raport cu gradul instanțelor sau al parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistrați-asistenți. În al doilea rând, salarizarea prin nerespectarea nivelului instanței/parchetului unde activează magistrații constituie o încălcare a separației puterilor în stat de către puterea judecătorească prin crearea unui nou sistem de salarizare, care reprezintă o atribuție a legiuitorului. ... 30. În argumentarea interpretării dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art.
DECIZIA nr. 151 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299777]
-
maistru-instructor și profesor pentru instruire practică - 22 de ore pe săptămână. ... ... ... 100. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul social și idealurile Revoluției din 1989, principiul separației puterilor în stat, precum și principiul securității juridice și al previzibilității legii, art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 18 alin. (1) privind protecția
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
dosarele nr. 3.090D/2021, nr. 3467D/2021, nr. 3.752D/2021 și nr. 376D/2022, opinează că s-ar putea considera ca fiind încălcate prevederile constituționale invocate doar din prisma noțiunii de „stat de drept“ prevăzută de art. 1 alin. (3) din Constituție, în sensul separației puterilor în stat, in ipoteza în care Guvernul nu poate dispune neaplicarea unor prevederi emise de Parlament, asupra unei legi-cadru neputându-se interveni decât prin act normativ ulterior de același nivel sau de nivel superior, iar Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
cei care nu mai vor să plătească. ... 84. Judecătoria Brăila - Secția civilă apreciază că textele criticate nu sunt contrare prevederilor din Constituție. ... 85. Judecătoria Cornetu - Secția civilă apreciază că reglementarea unor cazuri de impreviziune nu reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat, în condițiile în care instanța învestită cu soluționarea cauzei va analiza în continuare situația de fapt din speța dedusă judecății, iar această reglementare nu se încadrează într-un domeniu în care Banca Națională a României are atribuții
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
lege se aplică (...) contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare (... ) “. ... ... 102. Autoarele excepției apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) - (5) privind principiul statului de drept, al separației puterilor în stat, al legalității, al calității legii și al securității juridice, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
nr. 57/2015, în sensul că aceasta se interpretează extensiv, astfel că se referă și la „salariul funcției de bază“ al polițiștilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a adus atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, subrogându-se competențelor constituționale ale legiuitorului. ... 6. Se arată că, potrivit legislației-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare în perioada 1 ianuarie 2020-prezent, polițiștii nu beneficiază de un salariu de bază, ca element salarial
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea acestuia. ... 13. În concluzie, se susține că prin soluția pronunțată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, instanța supremă a adus atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, subrogându-se competențelor constituționale ale legiuitorului. ... 14. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție nu a adus atingere principiului constituțional
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
în stat, subrogându-se competențelor constituționale ale legiuitorului. ... 14. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție nu a adus atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, subrogându-se competențelor constituționale ale legiuitorului, ci interpretarea dată are în vedere scopul urmărit de legiuitor la emiterea ordonanțelor de urgență ale Guvernului nr. 83/2014 și nr. 57/2015, respectiv de eliminare a inegalităților în salarizare și de
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 21. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și în art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia este nemulțumită de interpretarea pe care instanța supremă a dat-o prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. În esență, la paragrafele 25-27 ale deciziei sus-menționate, Curtea Constituțională a reținut că instanța supremă are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Prin urmare, instanța supremă nu s-a substituit autorității legiuitoare, astfel că a fost respectat principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 27. Pentru
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, reglementând coeficienți de funcție și de grad profesional pentru reclamanți, valoare de referință sectorială, sporuri și alte suplimente, metode de calcul. ... 16. Se mai susține că normele contestate încalcă și principiul separației puterilor în stat, deoarece Guvernul a utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor- cadru de salarizare adoptate de Parlament, ca autoritate legiuitoare. Legile-cadru nr. 330/2009 și nr. 284/2010 au prevăzut coeficienți noi de funcție și o
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în fața legii și art. 21 privind accesul liber la justiție, iar celelalte prevederi criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la dispozițiile art. 209 din Legea nr. 62/2011, că acestea au fost abrogate prin Legea
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
salarizare să nu conducă la diminuarea drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. ... 40. În consecință, Curtea a constatat că nu se poate reține că prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate s-ar fi încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 41. Cât privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare, ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]