17,843 matches
-
Augustin), fie o alternativă la ebraică, inițial prezentată sub forma sanscritei, ulterior însă, prin diversele speculații sau teorii comparatiste care găseau tot felul de aemănări între limbi europene și sanscrita, prin marele conglomerat numit indo-europeană. Opțiunea pentru ebraica avea oponenți serioși, se pare, încă din Antichitate, cînd de pildă Theodoret din Cyr susținea cauza sirienei mai degrabă decît pe cea a ebraicei, în vreme ce Grigorie de Nișă se limită să conteste, vehement însă, vechimea absolută a limbii semiților. Grigorie de Nișă chiar
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
pentru ca in Iluminism se ajunge la celebra metaforă a limbii că oglindă a unei națiuni și ca martor privilegiat al dezvoltării spiritului omenesc, ca păstrătoare a valorilor civilizației (Leibniz și Herder). Pînă în secolul al XVIII-lea, în ciuda unor opoziții serioase și notorii, ebraica pare să întrunească voturile cele mai numeroase, dar privilegiul ei e puternic zdruncinat la sfîrșitul acestui secol de mari schimbări, sanscrita fiind la vremea respectivă limba la modă. Anunțată de Leibniz, chestiunea existenței unei limbi indo-europene e
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
apară musai și în varianta interneticeasca"; "nu oricine este legat la o bucățică de server"; "cetitorul internetist", "Internelu", "postașul matale electronic" (Bombă). Un ultim exemplu: indicația (însoțită de un semn convențional) Home apare de obicei ca atare și în paginile "serioase" redactate în română; plăcerea jocului lingvistic o traduce însă uneori cu "Acasă", după cum "Home page" poate apărea în transcriere dezinvolta ("Înapoi la versiunea 2.0. a houmpeigiului lui Criști") sau poate fi ingenios substituit ("Înapoi la pagina muma" - Dan Iancu
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
a parvenit cu întîrziere JURNALUL LITERAR nr. 1-2, consacrat în mare parte lui N.I.Herescu - o personalitate insuficient cunoscută și ale cărei merite din perioada interbelică și din exil sînt înregistrate parțial în Dicționarul scriitorilor români - unicul instrument de referință serios pe care îl avem la îndemînă (și la care, mărturisim, în redacția noastră se recurge foarte des. De aceea așteptăm cu nerăbdare următoarele volume). Pentru oamenii de litere, numele lui N.I. Herescu e asociat traducerilor și exegezelor din clasicii antici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
și obiecte și mai ales dintre nume și persoane, cu implicațiile lor istorice, sociologice și psihologice - pot deveni un subiect de investigație de-a dreptul fascinant. Studiul Domniței Tomescu nu e o carte de popularizare: are o miză lingvistică foarte serioasă, oferind prima descriere completă și sistematică a comportamentului morfologic al numelor proprii românești. Prezentarea strict gramaticala, clară și riguroasă, fixează punctele de reper indispensabile pentru a vorbi despre statutul special pe care il au în limba numele proprii. Autoarea a
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
o forță de adaptare pe care nu știu cîte dintre cărțile apărute la noi, pe atunci, ar putea-o avea. P.S.: Am fost întrebat dacă în această săptămînă voi scrie despre imunitatea parlamentară. Și despre cazul CV Tudor. Să fim serioși, nu merită. Uneori, tăcerea aprobatoare poate avea o semnificație mai mare decît discutarea unei chestiuni care ține de o minimă normalizare.
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
Pentru care nimeni pare că nu știe cum se traduce față asta pe românește (sau pe italienește). Ada Brumaru ...Un produs de bună calitate, bine ambalat, un produs tipic al societății de consum, produs comercializat și livrat de o firmă serioasă care se respectă. Este, în afară oricărei discuții, un produs al civilizației americane. Acesta este concertul celor trei soprane, un veritabil show imaginat și realizat de impresarul Tibor Rudas, sponsorizat de Bancă Comercială Română. Poate fi privit drept un fenomen
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
știe astăzi și e bine să adaug că nici ieri, cînd noi am ieșit de pe băncile facultății. Entuziasmul profesorilor noștri nu l-am împărtășit deloc. Altele ne atrăgeau pe noi la vremea aceea. Priveam cu superioară ironie încercările (uneori, foarte serioase) ale lui G.C. Nicolescu, Al. Dima sau Al. Piru de a reîmparți zonele de influență în timp ale curentelor și școlilor literare ori ale scriitorilor înșiși. Era întrucîtva firesc că, după 1989, să se fi redeșteptat interesul pentru studiul istoric
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
într-un punct zero mai mult decît ipotetic este faptul că așa s-a fixat el în cele mai multe conștiințe umaniste) sau de mileniile trecute, dacă e să ne rezumam, tot atît de arbitrar, la Aristotel. Totuși, după cum știe toată lumea, reflecțiile serioase și oarecum sistematice cu privire la esență literaturii, mai exact la relațiile dintre ficțiune și "realitate" (cea din urmă nefiind, după părerea unora și a mea, decît o altă ficțiune) au cam început odată cu (pre)romantismul, moment ce - deloc întîmplător - a coincis
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
banii dumneavoastră" au, de fapt, una și aceeași destinație: găurile negre din conștiința oamenilor politici actuali.) În ce priveste mult-comentata declarație a președintelui Constantinescu privind murdăria și mizerabilitatea vieții politice românești, mi-e greu să nu văd în ea o serioasă componentă autobiografica (mai ales că ea a fost făcută în fostul birou de la Universitatea din București al ex-rectorului Emil Constantinescu). Ca om politic, ca președinte de stat poți rosti astfel de vorbe grele doar într-o singură împrejurare: și anume
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
lui Octavianus. Ovidiu devine rînd pe rînd triumvir, decemvir, centumvir, diverse funcții sociale, dar el nu se gîndește decît la poezie. Frecventează cercul lui Messala, prefectul Romei, unde îi întîlnește pe Horațiu, Virgil, Propertius, Tibul. Se cultivă elegia. Genuri grave, serioase, potrivite austerității împăratului. Ovidiu, în acest context, se arată ceva mai îndrăzneț și scrie cu prudență Amores, ca-n zilele noastre, Amoruri, să spunem. Țiț Liviu este cu 5 ani mai tînăr decît Augustus, fiind prieten cu el. Țiț Liviu
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
insumi în regim de cenzură douăzeci de cărți și cîteva mii de articole. Trebuie să spun că experiența personală contrazice uneori ideea de cenzură pe care mi-am făcut-o observînd mecanismele și criteriile. Cu alte cuvinte, pe cît de "serioase", adică de temeinice și rigide au fost acestea din urmă, pe atît de "comică" s-a dovedit adesea cenzură în practică de zi cu zi. Privind în mare istoria cenzurii dintre mai 1949 (anul înființării Direcției Presei și Tipăriturilor din
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
crezut? Că în România guvernul face totuși reforma sau că guvernul nu se bucură de sprijinul politic necesar pentru a lua măsurile pe care și le-a propus? Iar cînd un asemenea observator de la distanță e o agenție de rating serioasă, care nu-și poate permite să se joace cu interesele clienților ei, care plătesc pentru a li se spune ce riscă dacă vor să facă afaceri în România, evident că respectiva agenție nu-și va juca propria ei reputație mizînd
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
Însă, după eșecul celor două mineriade, Ion Cristoiu ar avea destule motive să se întrebe în ce măsură felul în care ziarul condus de el a relatat evenimentele nu a însemnat o justificare pentru Miron Cozma. * Scandalul de la Bancorex a însemnat un serios moment de profesionalism pentru cotidianele centrale. Fiindcă pînă să se ajungă la finalul cunoscut, CURENTUL a titrat mai devreme că și-a dat demisia președintele acestei bănci, Vlad Soare, și tot așa a anunțat și Cotidianul, în vreme ce EVENIMENTUL ZILEI i-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
Z. Ornea În 1976 profesorul Ion Petrică a publicat, la Editura Minerva, lucrarea Confluențe culturale româno-polone în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Am citit manuscrisul și mi-a părut a fi serios și solid. Nu mică mi-a fost mirarea cînd cenzura mi-a făcut aspre reproșuri. Mi se imputa că am trimis la cenzură un manuscris în care se vorbea despre originea poloneză a lui Ciprian Porumbescu. "Cum, mi s-a
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
cărți sunt acelea care au reușit să depășească astăzi criza de încredere în literatura din perioada dictaturii". * ;Adrian Popescu face o confesiune, pentru ca apoi să contureze o trăsătură comună a poeților pur-sînge trecuți temporar în tabăra prozatorilor: "Modernistă, elegiacă și "serioasă" sau, dimpotrivă, postmodernistă, ludică și luînd lumea în răspăr, proza pretinde "durata lungă" și nu o iubire intermitentă, capricios-adolescentină, suportabilă în poezie. Postmodernismul poeților care scriu proză se declanșează firesc, nu dintr-o stăpînire aproximativă a regulilor narațiunii, cum s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
care l-au considerat perfectibil, dar nu maculatura antinaționala -, iar aceștia nu cred că MEN l-a aprobat cu ochii ănchisi. Iată ansa că mai multe personalități ale culturii române care se află an Franța, dintre care o parte doctoranzi serioși, plus personalități precum Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, au protestat ămpotriva acestei stupide moțiuni. Nu e totuși bizar, ca să nu zicem ămpotriva naturii culturii, ca un dr. ing. incapabil să se exprime corect an propria să limba, precedat de diverși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
public vreo obiecție față de felul injust an care șunt tratat an cartea amicului nostru (...) Te vei convinge, poate, ca cele afirmate despre lucrarea lui Călinescu nu șunt o simplă proiecție a umoarei mele dificile, pornite spre negație, si ca fondul serios merită cel putin o judecată dreapta, daca nu o privire binevoitoare". Din acest punct Vianu ia an discuție două aspecte: relația de elucidat ăntre hegelianism și Eminescu și, doi, interpretarea "Luceafărului". Paralelă, cu citarea paragrafelor din studiul vianesc "Influența lui
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
articulații intimie ale filozofiei literare care stă la baza scrierilor lui, nu pur și simplu enunțata. Am văzut, cu doi ani an urma, o producție de teatru americană a "Livezii cu vișini", la care m-am dus destul de sceptică, cu serioase rezerve față de capacitățile unor actori americani de a ăntelege și reproduce acea euforie disperată a personajelor lui Cehov. Temerile mele s-au dovedit total neăntemeiate: nu numai că am regăsit acel spirit cehovian pe care mizam, dar am și descoperit
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
pentru România și aceasta s-a văzut nu doar la Istanbul, ci și în schimbarea de atitudine în ce priveste începerea negocierilor de la Helsinki." Pentru Dumitru Tinu "A saluta din prima zi războiul, chiar cînd în rîndul țărilor aliate existau serioase rezerve și chiar luări de poziție contrare, a considera bombardamentele "legitime și necesare" cînd înșiși reprezentanții NATO se dădeau de ceasul morții să găsească cît de cît o acoperire legală prin vreun paragraf al ONU înseamnă servilism pentru tine și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
politice nu mai e simțit că esențial. Ponderea lor socială e mult mai mică. Întrebarea, banală, este: ce e de făcut? N-am un raspuns limpede în plan economic. Nu știu cum ar putea deveni accesibilă cartea. Cred însă că o discuție serioasă pe această temă nu poate fi evitată. în locul demagogiei patriotarde de care nu ducem, din păcate, lipsa, s-ar cuveni să privim cu mai multă responsabilitate diminuarea prețului moral al cărții care pune cu adevărat în pericol identitatea noastră națională
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
ritos al d-lui Ciorbea fără riscul de a se trezi în aceeași situație în care a ajuns fostul prim-ministru. Din acest motiv, probabil, s-a spus despre el că e omul PD-ului în PNȚCD și a stîrnit serioase dileme apropo de proiecțiile sale politice postelectorale cînd excesiv pro-PDSR, cînd total contra acestui partid. Dl Radu Vasile, ca mulți politicieni autohtoni, e un inspirat, calitate care nu se prea potrivește cu funcția de prim-ministru într-o țară așezată
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]
-
de românii ănsisi, care nu le recunosc meritele. Ne mai putem permite să fim o țară de risipitori? Ne mai putem ăngădui luxul de a ură autosuficient, de a proști lumea cu imaginea iluzorie a dușmanului intern, ăn locul austerității serioase de a construi temeinic?
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
ton pe jumătate glumeț, pe jumătate serios despre "opera" luiă(405). De altfel, aproape că-l citează, din Nu și l'Impromptu de l'Alma, chiar an fragmentul următor ăMi-e absolut imposibil să știu dacă mă iau sau nu an seriosă (405). Răspunsul ar fi: te cam iei. Acum, pe față: ăGloria lui nesănătoasă, absurdă...a (499). Pare invidie și este, probabil, dar nu-i numai atât. E.I. se internează ăntr-o clinică, băutor deprimat. De-acolo, ai telefonează: aNu mă mai
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
de acelasi Andrew Sanders an "noua" istorie pe care a scris-o. Una dintre cele mai expresive intervenții an problemă canonului o are un susținător al literaturii afro-americane, Henry Louis Gates jr.: "Se susține că vechiul canon era, desi greoi, serios și solid, că noul canon nu e bun, că e impur și ușor, adică nu cântărește cât ar trebui și că predăm sociologie, ăn loc să predăm estetică. Ceea ce eu personal nu cred că e cazul "pentru că dacă nu vezi
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]