1,191,447 matches
-
O familie de români a rămas fără cei trei copii, luați de serviciile sociale italiene: „Este un abuz” Invitații prezenți în platoul emisiunii Români pentru Români, difuzată de Dacia TV - televiziunea românilor din Italia - duminică 18 ianuarie 2015, au dezbătut un caz social cutremurător. Despre ce este vorba? În 2002, doi cetățeni români
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
primește un decret de expulzare, neavând permis de ședere. Proprietarul casei le spune să plece, iar familia alege, ca soluție provizorie de locuit, un imobil fără curent electric, gaze și apa curentă. În 2007, doamna Divile Petronela s-a adresat serviciilor sociale ale sectorului 1 - Roma Capitale cerând sprijin pentru înscrierea copiilor la grădiniță. În loc să ofere un ajutor concret, asistenții sociali s-au prezentat însoțiți de Carabinieri și au preluat cei doi copii, Lucio Daniele și Angelo Andrea. Operatorii sociali s-
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
continuare. C.I.O., în calitatea sa de observator permanent la N.U. susține această inițiativă, întrucât această zi ar putea evidenția rolul și contribuția organizațiilor sportive în programele de schimbare socială și dezvoltarea umană. Conceptul de a plasa sportul în serviciul dezvoltării armoniaoase, a umanității, se află în centrul misiunii noastre. Așadar, vedem această zi ca o completare la evenimentul nostru emblematic, din 23 iunie, Ziua Olimpică, care celebrează valorile noastre de prietenie, excelență și respect și implică milioane de oameni
Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace [Corola-blog/BlogPost/93985_a_95277]
-
În timpul primei conflagrații a secolului XX- din structurile informative ale statului român făceau parte Structurile Informative din Ministerul de Interne,- Siguranța Generală a Statului, Structura Informativă a Ministerului Apărării Naționale - Serviciul de Informații al Armatei, dar și alte structuri informative Serviciul de Informații și Contrainformații româno-rus, Serviciul de Informații și Siguranță al Deltei, și Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania . Organizarea unui serviciu secret de informații militar în România
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
În timpul primei conflagrații a secolului XX- din structurile informative ale statului român făceau parte Structurile Informative din Ministerul de Interne,- Siguranța Generală a Statului, Structura Informativă a Ministerului Apărării Naționale - Serviciul de Informații al Armatei, dar și alte structuri informative Serviciul de Informații și Contrainformații româno-rus, Serviciul de Informații și Siguranță al Deltei, și Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania . Organizarea unui serviciu secret de informații militar în România a întâmpinat mari greutăți. După cum atestă studiile și rapoartele întocmite
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
din structurile informative ale statului român făceau parte Structurile Informative din Ministerul de Interne,- Siguranța Generală a Statului, Structura Informativă a Ministerului Apărării Naționale - Serviciul de Informații al Armatei, dar și alte structuri informative Serviciul de Informații și Contrainformații româno-rus, Serviciul de Informații și Siguranță al Deltei, și Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania . Organizarea unui serviciu secret de informații militar în România a întâmpinat mari greutăți. După cum atestă studiile și rapoartele întocmite în anul 1911 de către ofițeri de la
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Structura Informativă a Ministerului Apărării Naționale - Serviciul de Informații al Armatei, dar și alte structuri informative Serviciul de Informații și Contrainformații româno-rus, Serviciul de Informații și Siguranță al Deltei, și Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania . Organizarea unui serviciu secret de informații militar în România a întâmpinat mari greutăți. După cum atestă studiile și rapoartele întocmite în anul 1911 de către ofițeri de la Marele Stat Major al armatei române, cauzele principale care împiedicau organizarea serviciului de informații erau „lipsa fondurilor bănești
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Secției Militare din Transilvania . Organizarea unui serviciu secret de informații militar în România a întâmpinat mari greutăți. După cum atestă studiile și rapoartele întocmite în anul 1911 de către ofițeri de la Marele Stat Major al armatei române, cauzele principale care împiedicau organizarea serviciului de informații erau „lipsa fondurilor bănești“ și „inexistența unei legi a contraspionajului în timp de pace. În intervalul 1911-1913 s-au depus eforturi pentru a remedia aceste neajunsuri. Începând cu 31 ianuarie 1913, a intrat în vigoare Legea contraspionajului în
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
sub orice formă a informațiilor despre apărarea țării și prevedea ca sancțiuni închisoarea corecțională de la 1 la 5 ani sau o amendă de la 500 la 5 000 de lei. 1De asemenea, au fost întocmite proiecte de organizare a unui nou serviciu de informații, dar fără un rezultat practic, așa cum atestă documentele de arhivă, fondurile alocate fiind destinate altor întrebuințări. Mihai Moruzov menționa că „până la războiul balcanic din 1913, armata noastră n-a dispus de un serviciu de informații propriu-zis“. Abia în
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
de organizare a unui nou serviciu de informații, dar fără un rezultat practic, așa cum atestă documentele de arhivă, fondurile alocate fiind destinate altor întrebuințări. Mihai Moruzov menționa că „până la războiul balcanic din 1913, armata noastră n-a dispus de un serviciu de informații propriu-zis“. Abia în acel an, când armata română a intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „și atunci s-au luat primele măsuri pentru organizarea acestuia“. La rândul lui, Eugen Cristescu ne oferă următoarele
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
altor întrebuințări. Mihai Moruzov menționa că „până la războiul balcanic din 1913, armata noastră n-a dispus de un serviciu de informații propriu-zis“. Abia în acel an, când armata română a intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „și atunci s-au luat primele măsuri pentru organizarea acestuia“. La rândul lui, Eugen Cristescu ne oferă următoarele detalii în legătură cu serviciul de informații al armatei române șa începutul primului război mondial: „Marele Stat Major, prin Secția a II-a, activa
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
propriu-zis“. Abia în acel an, când armata română a intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „și atunci s-au luat primele măsuri pentru organizarea acestuia“. La rândul lui, Eugen Cristescu ne oferă următoarele detalii în legătură cu serviciul de informații al armatei române șa începutul primului război mondial: „Marele Stat Major, prin Secția a II-a, activa și el un domeniu informativ. Pe lângă statele majore ale marilor unități militare funcționa câte un birou II, care făcea contrainformații în
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Prin ofițeri special pregătiți și agenți de frontieră se infiltrau în țările vecine elemente informative pentru adunarea materialului ce-i era necesar, în special în Ardeal, unde aceștia aveau legătură cu patrioții români din acea provincie“.3 În anul 1915 serviciul de informații al armatei române era capabil să inițieze misiuni speciale în scopul culegerii unor informații necesare documentelor de planificare. Pentru serviciile de informații românești, mai ales pentru cele cu caracter militar, s-au înregistrat în perioada 1914-1916 mari carențe
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
în special în Ardeal, unde aceștia aveau legătură cu patrioții români din acea provincie“.3 În anul 1915 serviciul de informații al armatei române era capabil să inițieze misiuni speciale în scopul culegerii unor informații necesare documentelor de planificare. Pentru serviciile de informații românești, mai ales pentru cele cu caracter militar, s-au înregistrat în perioada 1914-1916 mari carențe și în ceea ce privește măsurile de protecție contrainformativă. Bogata literatură istoriografică dedicată participării armatei române la primul război mondial a acordat spații largi evidențierii
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
aceste estimări făcute de către Înaltul Comandament al Puterilor Centrale au fost facilitate de toate acele vulnerabilități în plan contra-informativ, pe care le-am menționat anterior. Avem acum pe deplin justificate eforturile ofițerilor români din cadrul M.St.M. de a reorganiza Serviciul de Informații al Armatei, sub forma unui Birou 5 din Secția a II-a M.St.M. „Proiectul de organizare“ a fost întocmit probabil în primăvara anului 1916, dar a fost pus în aplicare abia după intrarea României în război
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
-a M.St.M. „Proiectul de organizare“ a fost întocmit probabil în primăvara anului 1916, dar a fost pus în aplicare abia după intrarea României în război. Numai că, așa cum avea să spună Mihai Moruzov mai târziu, „un astfel de serviciu nu se poate improviza“. Iată și explicația faptului că Biroul 5 n-a putut avea eficiență în campania din toamna anului 1916. În conformitate cu „proiectul“, Biroul 5 trebuia condus de către un ofițer superior, cu grad de locotenent-colonel, și de un ajutor
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
de maior. Era structurat pe două diviziuni. Diviziune I (Studiul armatelor străine) era compusă din 4 subdiviziuni: A (Austro-Ungaria), R (Rusia), G.F. (Germania, Franța, Italia și Elveția), B (Peninsula Balcanică, Bulgaria, Serbia, Gracia, Turcia și Albania). Diviziune a II-a (Serviciul Informațiilor) era condusă de subșeful Biroului 5 și se compunea din trei subdiviziuni: Subdiviziunea I (Serviciul interior sau contra-spionajul), condusă de către un civil, având principala misiune de „a împiedica organizațiile de spionaj străine să acționeze pe teritoriul românesc“, „ la nevoie
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
subdiviziuni: A (Austro-Ungaria), R (Rusia), G.F. (Germania, Franța, Italia și Elveția), B (Peninsula Balcanică, Bulgaria, Serbia, Gracia, Turcia și Albania). Diviziune a II-a (Serviciul Informațiilor) era condusă de subșeful Biroului 5 și se compunea din trei subdiviziuni: Subdiviziunea I (Serviciul interior sau contra-spionajul), condusă de către un civil, având principala misiune de „a împiedica organizațiile de spionaj străine să acționeze pe teritoriul românesc“, „ la nevoie să le intoxice cu știri false“; Subdiviziunea a II-a (Serviciul exterior), formată din agenți permanenți
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
din trei subdiviziuni: Subdiviziunea I (Serviciul interior sau contra-spionajul), condusă de către un civil, având principala misiune de „a împiedica organizațiile de spionaj străine să acționeze pe teritoriul românesc“, „ la nevoie să le intoxice cu știri false“; Subdiviziunea a II-a (Serviciul exterior), formată din agenți permanenți și ficși, cu reședința în orașele Odessa, Chișinău, Ungheni-Ruși, Sofia, Șumla, Timișoara, Sibiu, Cernăuți, Belgrad, Brașov și Rusciuk (Agenții erau recrutați dintre români pe baza sentimentelor de naționalitate și puteau să-și creeze la rândul
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Brașov și Rusciuk (Agenții erau recrutați dintre români pe baza sentimentelor de naționalitate și puteau să-și creeze la rândul lor, agenți, ceea ce însemnă că jucau rolul de rezidenți, iar informațiile trebuiau comunicate direct la centru); Subdiviziunea a III-a (Serviciul mobil), care avea în componență agenți mobili sau de legătură și curieri de control. Agenții mobili făceau legătura cu cei ficși, aducând informații sau transmițând ordine. Aceștia trebuiau să cunoască foarte bine limba și obiceiurile locuitorilor din țara în care
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
ale Puterilor Centrale, au cules și comandamentelor armatei române colaboratorii Centrului Brașov, condus de Spiridon Boite. Activitatea acestui centru a fost sprijinită de 200 de colaboratori. Activitatea centrului informativ din Bucovina a fost coordonată de profesorul Aurel Moldovan, care, pentru serviciile aduse statului român, a primit aprobarea de a se stabili în România. În activitatea de culegere și trimitere a informațiilor despre pregătirile austro-ungare a fost sprijinit de frații săi, Dumitru, Iosif și Rudolf, precum și de numeroși intelectuali. După declararea stării
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
august 1916), unitățile militare române, trecând Carpații, au fost sprijinite de patrioții transilvăneni cu informații despre trupele austro-ungare sau au fost conduse în diverse localități de către călăuzele și persoanele de încredere din rândurile populației române. Chiar Max Ronge recunoaște că „serviciul de spionaj românesc a găsit în sânul populației din Transilvania, supraîncălzită de agitațiile naționaliste, multe simpatii. Această stare de spirit a fost exploatată în 1916, când românii, dând peste cap slabele noastre trupe de acoperire, au progresat de-a lungul
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
în cadrul căreia a funcționat Garda Națională , precum și un Birou de Informații, care și-a desfășurat activitatea în perioada noiembrie 1918 - noiembrie 1919. Roul acestei structuri era de a furniza informații în vederea sprijinirii armatei române aflate în ofensivă spre Ungaria . Acest serviciu de informații unic în felul lui și foarte apropiat de cerințele moderne ale timpului, era format dintr-un Birou Central și patru secții ce cuprindeu 31 de membri interni și 46 externi: prima secție a fost Secția de Informații și
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
sectorului clase primare care pierduse mașina de scris a sectorului și, ca să n-o plătească, făcea sluj șefilor institutului și Valeriu B. Senic - profesorul care la facultate mi-a cultivat dragostea față de limba română literară. Atunci, nimeni dintre colegii de serviciu nu mi-a luat apărarea. Fără să prind la minte în sensul în care ar fi dorit judecătorii mei, a doua zi după ședință am furat lucrarea tipărită pe cont propriu și am repartizat-o cît de repede am putut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
și ortoepice în R. Moldova ca și în România nu au dormit: au elaborat... „Ortografia limbii moldovenești” (autor I. P. Ciornîi, Chișinău, Lumina, 1989). Eu însă le-am stricat planurile anticipîndu-i și pentru aceasta am fost „rugat” să-mi caut alt serviciu. Începînd cu anul 1990, i-am avut oaspeți la Chișinău pe unii colegi filologi din Țară, printre primii fiind Mioara Avram, Gavril Istrate, Flora Șuteu, Marius Sala, Marina Rădulescu, Gheorghe Chivu, Ștefan Cazimir ș.a. Și lucrurile s-au desfășurat aproape
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]