1,344 matches
-
domnul în negru cu fetița! Bucuria cerșetorilor la înserare/ Dar am acasă un Blichinella cu clopoței/ Să-mi distreze întristarea cînd mă-nșeli/ Sufletul e un zidar care se întoarce de la lucru/ Amintire cu miros de farmacie curată/ Spune-mi, servitoare bătrînă, ce era odată ca niciodată/ Și tu verișoară cheamă-mi atenția cînd o să cînte cucul." Toate versurile predadaiste ale lui Tzara păstrează gustul frondei, menite să indigneze spiritul moral burghez. Apoi dadaismul său a supus deriziunii necruțătoare totul și
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
întregului român. Practic este vorba de o a doua versiune, falsificată, grotesca a vieții lui Matei Popa. Gabriela Adamesteanu i-a impresionat pe cititori arătându-le, tot cu mijloacele parodiei, ce anume a inteles din dramă unei familii boierești o servitoare. Augustin Buzura realizează ceva similar, cu mențiunea însă că la el își spune părerea nu un martor incompetent, ci unul rău intenționat, specializat în dezinformare. Viață plină de nedreptate și suferința de care a avut parte Matei Popa este relatata
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
puțin evidentă. În anii '30, V. Gr. Chelaru ("Din limbajul mahalalelor", în Buletinul Institutului de filologie română "Alexandru Philippide", 1937), înregistra termenul chiftică cu sensul "femeie cu purtări rele", presupunând totuși că inițial va fi fost o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile au fost
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
totuși că inițial va fi fost o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile au fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni. Sub forma chifteluță, îl cunosc (și-l întrebuințez!) de multă vreme
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
forma chifteluță, îl cunosc (și-l întrebuințez!) de multă vreme, dar nu totdeauna cu sensul peiorativ dat de Chelaru". Iordan presupunea - destul de neconvingător - că punctul de pornire nu l-ar fi constituit ocupația de bucătăreasă, ci lipsa de igienă a servitoarelor. Autorul renunță la această sugestie în Stilistica limbii române (1944), în care cuprinde, în lista de termeni pentru "femeie stricată", pe chiftică, chiftea, chifteluță, pârjoală, sfâr, explicând în notă că ar fi vorba de o "aluzie la ocupația multor femei
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
în Stilistica limbii române (1944), în care cuprinde, în lista de termeni pentru "femeie stricată", pe chiftică, chiftea, chifteluță, pârjoală, sfâr, explicând în notă că ar fi vorba de o "aluzie la ocupația multor femei stricate, care se recrutează dintre servitoare (= bucătărese). Pârjoală este sinonimul lui chiftică, tot așa sfâr!, onomatopee, care imită zgomotul făcut de carnea friptă sau prăjită". În ediția din 1975, formulările cu implicații sociale potențial jignitoare sunt atenuate ("aluzie la ocupația unor femei de moravuri ușoare") și
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
fi găsite, astăzi, în prestigioasa colecție La Pleiade). Balzac, în Iluzii pierdute, numește Palais-Royal „templul prostituției". Nu departe, în Place des Victoires, sîntem pe urmele marchizului de Sade, care a „debutat" acolo seducînd-o pe Rose Keller, prima lui victimă (o servitoare pe care marchizul a ademenit-o propunîndu-i să vină să facă menajul în casa lui din Arcueil, unde - împreună cu un valet - a bătut-o sălbatic, nefericita salvîndu-se a doua zi dimineață, după ce escaladase un zid, iar torționarul a fost prima
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
se așeza și bagă cheile în contact. După două-trei poticneli, motorul începu să prindă viață. Nu s-ar fi mândrit niciodată cu mașina asta, dar nici nu ar fi avut ceva să-i reproșeze, pentru că îl slujise exact ca o servitoare bătrână care nu mai poate să muncească din cauza anilor, dar se străduiește să păstreze casă curată și muscatele mereu roșii în geam." Realitatea contrazice brutal această duioșie, atât de inspirat descrisă de prozator. Simțind ostilitatea mediului, Geo moare în timpul unei
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
aștepta Concha cu Violeta în brațe și un Juan agitat și dornic de aventură și astfel au pornit cu toții pe drumul care îi ducea către o nouă viață. Stăpâna făcea uneori cu mâna unor doamne, iar Concha saluta și ea servitoarele, dar numai dacă i se păreau simpatice. Păreau prințese părăsind palatul. Le-a luat ceva timp să străbată labirintul de străduțe la acea oră de vârf. A trebuit să aștepte de mai multe ori pentru ca să aibă pe unde să treacă
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
casă care este și casa voastră, le-a zis, înainte ca fiecare dintre ei să se întoarcă la treburile sale. Înăuntru domnea un aer de provizorat pe care cu toții încercau să-l alunge. La bucătărie, Eutimia dădea ordine mai multor servitoare prinse cu despachetatul veselei din porțelan, aluminiu și sticlă. Covoarele au fost întinse fără întârziere, la fel la ferestre draperiile grele, din mătase de Damasc, fiecare inel de prindere își găsea suportul, unele mese erau acoperite cu broderii dantelate și
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
-și îmbogăți cunoștințele și de a ține treaz spiritul național. Asociația Învățătorilor mai cumpără un imobil în 1917, care devine internat de fete. Imobilul era format din două clădiri, cea de la stradă având la subsol bucătărie, sufragerie, trei camere pentru servitoare, baie și trei magazii pentru lemne și alimente, la parter locuința directoarei, cancelaria internatului, 2 săli de meditații, infirmeria, locuința econoamei și două spălătoare, iar la etaj două dormitoare mari și două mici, în timp ce edificiul din curte avea o sală
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
pe care o binecuvîntează Sobieski, se întîmplă, cu încetineală, și în poveștile de dragoste, eliberate, din ce în ce, de apele repezi ale romantismului. Situația care duce, în Zoe, la drame sublime e îndeajuns de meschină: o slugă ("mizerabila de servitoare, o dobitoacă!", nu-i așa?) încurcă răvașele, identificate prin culori pastel. Repetarea scenei o bagatelizează, făcînd din Zoe o biată închipuită, rătăcită într-o nuvelă realistă, în care mai stăruie, crepuscular, un paj meditativ și o nebunie dată, înadins, fantelui
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
sau/ de-a mult mai lungul vieții? [...] Unde mor, unde mor credincioșii/ ilustrelor case,/ fanaticii fețelor simandicoase/ și-ai taloanelor roșii?// Ce face-se, oare, cu-atîta credință ciudată/ cînd scris e ca totul să cadă-ntr-o rînă;/ spune-mi, servitoare bătrînă, bătrînă,/ ce era odată ca niciodată?". Un contrapunct din lumea celor care durează, în breasla amintirilor lipsă, ce-și trăiește clipa, și atît. O tristețe în plus, dacă mai era nevoie, într-un univers de grosimea foii de hîrtie
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
comunism, de măreția faustică a oricărui pact, nuanță surprinsă de autor, cum nu se poate mai exact, într-o comparație sugestivă: graba scriitorilor de a publica și de a dobîndi, în acest fel, faimă și privilegii, este asemuită cu nerăbdarea servitoarei de a-și oficializa legătura cu stăpînul. Evident, sînt menționate și excepțiile care confirmă regula, scriitori ca Mircea Ciobanu sau Ileana Mălăncioiu care au refuzat orice fel de compromis. " Producțiile"apărute în astfel de condiții, într-o literatură care nu
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
un timp îndelungat, bieții copii, Mărioara și cu Babi sunt copleșiți de somn, mai ales că amândoi au căpătat în ultimul timptuse convulsivă și tușesc fără încetare. Vidi se ține bine, ca un cercetaș voinic! Am uitat încă o persoană: servitoarea unguroaică plină de teamă, cu un coș mare cu pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu mare
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Eram cît pe ce să cad! Apoi Cecina, mai subțire parcă și mai frumoasă, a dat a înțelege, rîzînd, că ea stă pe insulă fără să-și fi cerut voie de la nimeni, chiar așa a zis: ,,de la nimeni." Și culmea, servitoarea noastră a început să se plîngă că Vineri, da, Vineri i-e urît de moarte. Asta mi s-a părut de necrezut! Mi-am pus în gînd să-l văd pe Robinson Crusoe. (va urma)
Adio, Robinson Crusoe (5) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15747_a_17072]
-
Emil Brumaru Incomparabilei Profira O, servitoare, dulce servitoare Din îngereasca mea copilărie, Îți miroseam cu lăcomie fusta Plină de purici din bucătărie Și-ți căutam chiloții sub saltele Ca să le sorb cerescul lor parfum, Cu nara dilatată, cu ochi umezi, Cu inima făcînd trans-bara-bum! Sutienul tău
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
Emil Brumaru Incomparabilei Profira O, servitoare, dulce servitoare Din îngereasca mea copilărie, Îți miroseam cu lăcomie fusta Plină de purici din bucătărie Și-ți căutam chiloții sub saltele Ca să le sorb cerescul lor parfum, Cu nara dilatată, cu ochi umezi, Cu inima făcînd trans-bara-bum! Sutienul tău mototolit și
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
Ca să le sorb cerescul lor parfum, Cu nara dilatată, cu ochi umezi, Cu inima făcînd trans-bara-bum! Sutienul tău mototolit și acru, Ham pentru țîța grea de arpacaș, Îl sărutam, mi-l potriveam cu cîrpe În magazii obscure de la Iași. O, servitoare, dulce servitoare, Cînd adormeai în terfe și sudori, M-apropiam de tine cu sfială Să-ți văd coapsele moi cu floci și pori. Aveai mamela bleagă cît ceaunul Și la mijloc cu sfîrcul urduros. Ți le-am zărit pe geam
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
sorb cerescul lor parfum, Cu nara dilatată, cu ochi umezi, Cu inima făcînd trans-bara-bum! Sutienul tău mototolit și acru, Ham pentru țîța grea de arpacaș, Îl sărutam, mi-l potriveam cu cîrpe În magazii obscure de la Iași. O, servitoare, dulce servitoare, Cînd adormeai în terfe și sudori, M-apropiam de tine cu sfială Să-ți văd coapsele moi cu floci și pori. Aveai mamela bleagă cît ceaunul Și la mijloc cu sfîrcul urduros. Ți le-am zărit pe geam într-o
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
mai ales pe frumusețea fetiței și mai puțin pe condiția ei de victimă. Pe de altă parte, teama de bolșevici e majoră în rîndurile sașilor, iar simbolul comunismului ce va să vină e extraordinar construit în personajul soldatului Ion, armăsarul servitoarelor, locuitor al pivniței care pe 23 august 1944 fuge la bolșevici pentru a-l putea spînzura în voie pe colonelul a cărui ordonanță fusese. Toată această tensiune ideologică se rezolvă în dimensiune umană. Adolescentul parcurge un drum al formării de la
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
trenulețul și păpușile și le așeză sub crengile acestuia, pe covor. Ce frumos arătau acolo, dar ce tristețe pe bieții copii, văzând că au rămas cu brațele goale! Le-a dispărut toată bucuria! Însă frumoasa și buna doamnă chemă o servitoare și-i spuse să-i ducă la baie, să-i spele, să le dea hăinuțe curate și să le dea de mâncare. Când reveniră, erau de nerecunoscut! Curați, pieptănați și îmbrăcați cu haine noi, păreau niște prințișori. Privindu-se în
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Cei, Catrină? Ce-o zis cucoana?> <Ei. M-o trimis la piață singură, iar tu să aștepți aici până se scoală. Și dacă ar fi numai atâta, da’ mi-o zis să trec întâi pe la nevasta maiurului, să-i ajut servitoarea la scuturat covoare. Parcă văd că până diseară nu scap. Nu-i pentru prima oară când pățesc așa. Și servitoarea ceea îi o sclifosită... Da’ n-am încotro. Trebuie să mă duc, că altfel mi-am mâncat lefteria.> Fie vorba
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
scoală. Și dacă ar fi numai atâta, da’ mi-o zis să trec întâi pe la nevasta maiurului, să-i ajut servitoarea la scuturat covoare. Parcă văd că până diseară nu scap. Nu-i pentru prima oară când pățesc așa. Și servitoarea ceea îi o sclifosită... Da’ n-am încotro. Trebuie să mă duc, că altfel mi-am mâncat lefteria.> Fie vorba între noi, Ioane, da’ Catrina avea cârlig la mine... Nu-i era ei de sclifoseala servitoarei maiurului. Ei îi era
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
când pățesc așa. Și servitoarea ceea îi o sclifosită... Da’ n-am încotro. Trebuie să mă duc, că altfel mi-am mâncat lefteria.> Fie vorba între noi, Ioane, da’ Catrina avea cârlig la mine... Nu-i era ei de sclifoseala servitoarei maiurului. Ei îi era ciudă că nu merge cu mine la piață. Doar eram ditai caprariul și nu unul de ici de colo... Păi dacă așa o zis cucoana, așa am să fac> - am răspuns eu. Catrina, cu botul ei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]