2,502 matches
-
spun așa, independenți), dar aceasta nu e aruncată acum, precum mănușa, unei necercetate, de dinainte, și neînțelesei lumi; nu-i lipsește, dacă vad bine, nici sila de abstracțiuni a acelora, în locul lor dorind deci a pipăi formele concrete, încă în seve ... înfruntarea, dezgustul, de specioase suavități, bățoșenia existând dar, poeta le îmblânzește numai sub ironia buna: Celule ruginind prin memoria brumată/ Ochii, brațele, faptele tale odată/ Colțul alb al gurii zbate un fluture alb/ Colțul stâng un fluture negru /Și eu
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
o trăiesc. Chiar dacă sunt o fragilă floare efemeră pe câmpul vieții, Dumnezeu nu a permis ca vânturile necruțătoare să-mi smulgă rădăcina. Și în acest an, El a fost lângă mine, dăruindu-mi suava adiere a speranței, umplându-mă cu seva mulțumirii. Îi mulțumesc pentru că am întâlnit oameni ce au semănat în mine semințele bunăvoinței pentru a rodi acum fructul dulce al dragostei. Imi contabilizez oamenii care au stat lăngă mine și realizez că am fost binecuvântată cu cei pe care
PĂŞESC ÎN 2012 CU GÂNDUL SPĂLAT DE ROUA IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351092_a_352421]
-
noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Atâta liniște E-atâta liniște în noaptea asta, De-aud dansând flacăra pe lumânare. Acum își scutură cocoșii creasta Bântuiți de visele prevestitoare. Neputincioase florile de toamnă, Prin căruntele tulpini reci ca de gheață, Simt seva caldă ce încă înseamnă, Că-n vena lor blând se scurg dâre de viață. Tăcerea toamnei hrănită-i cu poeți Ai lumii truditori spălând păcatele. Ascult atomii trecându-mi prin pereți Din iad extins pe toate coordonatele. În carne mi
ATÂTA LINIŞTE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351109_a_352438]
-
fi spus. Mă voi plimba prin fiecare vers, ca ferestrele unui tren prin câmpie și la fiecare oprire-n noapte voi da jos luna pe un peron. Prin fiecare ținut, priveliști îmi vor vindeca rănile, prin inima frunzei va urca seva venită de sub pietre, din rădăcini. O rugăciune îmi dă dezlegare să reproduc în cuvinte, tot ce văd și ce nu văd din umbră. Referință Bibliografică: Călătorie de vis / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I
CĂLĂTORIE DE VIS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351176_a_352505]
-
din pământ tot soiul de pomi plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul Raiului era pomul vieții și pomul cunoașterii binelui și răului." Cine citește „Rădăcini își va regăsi propriul pământ din care și-a tras seva! Am citit...ba nu, am trăit toate timpurile materiale și pe cele spirituale odată cu fiecare pagină. Eram când în cer, când pe pământ, când copil, când înțelept... Pas cu pas, ți-am fost alături în toate jocurile copilăriei, în datini
RĂDĂCINI -FLOAREA CĂRBUNE, RECENZIE-GABRIELA PETCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351192_a_352521]
-
cald petrecută de lut/ Metalul melancoliei dă trupului/ Luciul atât de plăcut al îmbătării de sine/ Când podelele râd în răsfrânta lumină/ fructul sanctificat și mușcat de-un sărut (...)/ O durere numai a mea se-nfruptă din mine/ Umilită de seve (...)/ Eu încăpățânat -melancolică/ Mă împresor și cu tandri de / vânt...” Celălalt ciclu Tema principală, menține poezia autoarei într-un echilibru mai stabil, sub o privire mai comprehensivă, mai împăcată cu seismele interioare, cu situația unui eu care își trăiește cu
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
doară Sărutul tău de purpură și dor...! Să-ți crească muguri noi de primăvară, Să mă cuprinzi cu creanga ta de vis, Să mă atingi cu frunza ta ușoară, Lăstar să-mi fii și floare de cais...! Să-ți crească seve noi de primăvară Să mă topești în tine, să mă strângi, Să mă cufunzi în lacrima de seară Și-n roua dimineții să mă plângi...! Referință Bibliografică: De primăvară / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 796, Anul III
DE PRIMĂVARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345608_a_346937]
-
a creației populare, se originează în legătura inseparabilă dintre om, munte și pădure. Din acele vremuri de măreție teofanică, când românul era mult mai aproape de ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă distincție și demnitate - iubire de patrie, identitate culturală, cinste, omenie, ospitalitate etc. Dar întinșii codri de odinioară, astăzi au devenit doar amintiri! Căci românul postdecembrist, modern în năravuri și profund
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
Prin galeriile subtile Din care urcă greu, tactile Influorescențe de napalm Primăvara vine brusc C-am ieșit ca gâzele la soare Aripi și lăbuțele să-mi usc După iarna asta mare Dorm cățeii toropiți de cald Pământul mai mustește-a sevă Parc-am intrat de nu știu când în grevă Și-aș visa un râu ca să mă scald! Nu m-aș duce nici la băcănie Să-mi cumpăr de-ale gurii și nici pâine C-aș dormi așa și până mâine
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
Prin galeriile subtile Din care urcă greu, tactile Influorescențe de napalm Primăvara vine brusc C-am ieșit ca gâzele la soare Aripi și lăbuțele să-mi usc După iarna asta mare Dorm cățeii toropiți de cald Pământul mai mustește-a sevă Parc-am intrat de nu știu când în grevă Și-aș visa un râu ca să mă scald! Nu m-aș duce nici la băcănie Să-mi cumpăr de-ale gurii și nici pâine C-aș dormi așa și până mâine
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
să continuu ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aș spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am fost cinci, dar una a fost chemată la Domnul. Sunt surori râvnitoare, harnice, rugătoare, ascultarea fiind cea
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
în peisaje sau fragmente de natură-flori în diferite ipostaze este învesmântata în nuanțe de galben, verde stins, “pământuri ‘’, picurate cu azuriuri, verde și roz.Totul ne duce cu gândul la frumusețea, pitorescul locurilor natale ale autoarei de unde aceasta primește permanent seva inspirației. Lucrările grupate în cicluri de peisaje și naturi cu flori, trezesc în privitor suave, plăcute stări nostalgice-melancolice sau lirice- reconfortante. Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Referință Bibliografica: LIDIA DONDESI ,Expoziție personală, Toamna-poezia în culori / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN
LIDIA DONDESI ,EXPOZIŢIE PERSONALĂ, TOAMNA-POEZIA ÎN CULORI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352142_a_353471]
-
viată-am adunat-o în potire Dar azi pe umeri tu o simți povară, Din ochii tăi tristețea doar coboară Nici urma nu găsesc de fericire. Pe undeva o ramură s-a frânt În trupul tău ea nu mai duce seva, Tu esti Adam și eu acum sunt Eva Și izgoniți am fost din raiul sfânt; Din tot ce-a fost să-i fie vieții plinul Am aruncat dulceața și am păstrat veninul. Ea ea, alunecă roua pe ierburi trupul ei
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
care am plecat // cum mi-a fost soarta // să fiu prin lume un pribeag // căci astăzi sunt al nimănui // și-acasă nimeni nu-i // ca să-mi deschidă poarta // sau să m-aștepte-n prag” ( străinul). Nimic mai dureros decât această înstrăinare de „seva” primului cuvânt. Peregrin prin propria existență, străin de tot și de toate... așteaptă cu sufletul împovărat - o nouă primăvară în care - ghiocei „nedăruiți”se deschid în lumină. „ îmi reazem fruntea de urma ta // ca o rană // să mă odihnesc de
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SUNT SEVA POEMULUI MEU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEYIE DE AL.FLORIN ȚENE Sunt seva poemului meu Sevă sunt și via mă fierbe vin Pe dealuri în boabe de aur
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356423_a_357752]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SUNT SEVA POEMULUI MEU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEYIE DE AL.FLORIN ȚENE Sunt seva poemului meu Sevă sunt și via mă fierbe vin Pe dealuri în boabe de aur, Prietenul mă bea, am gust de pelin, Ascultând înserarea colorată de-un graur. Din rădăcini urc și-n boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356423_a_357752]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SUNT SEVA POEMULUI MEU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEYIE DE AL.FLORIN ȚENE Sunt seva poemului meu Sevă sunt și via mă fierbe vin Pe dealuri în boabe de aur, Prietenul mă bea, am gust de pelin, Ascultând înserarea colorată de-un graur. Din rădăcini urc și-n boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în căni de lut
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356423_a_357752]
-
fluiere de soc, Când eu fierb în butoaie tăcut... Prietenul sunt eu și mă sorb Din cupa mea de trup și gând, Încă se scrie poemul în orb Din care n-am plecat nicicând. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sunt seva poemului meu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356423_a_357752]
-
prin sat Și stele au căzut în nucii grădinii Dimineața nu s-au mai stins,n-au mai plecat Au rămas ochiuri de izviare la rădăcina luminii. În apele lor închegate ,tremurând în cupe de muguri Se zămislea rodul de sevă,răcoare... Luminau crengile ca niște ruguri Și raze picurau, uimite de soare. O, stelele pe punțile nucilor au căzut Cu hlamidele lor muiate în lumină Și nu s-au pierdut, Au rămas inimi pe vechea tulpină. Păsările odihnindu-și zborul
AU ÎNFLORIT NUCII DE SFÂNTU GHEORGHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356455_a_357784]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PALMIERI STRĂJUIND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Priviți cu grijă palmierii Străjuind la vânturile din sud Cum plânge noaptea seva și-o aud În adierea primăverii Îmi exilez de frica lumii Pe țărmuri leneșe emoții Unde-au lăsat și ostrogoții Zig-zaguri largi pe fața humii Acolo dorm legende care Mai dăinuie în câte-un grai Palpând ca-n alfabetul Braille
PALMIERI STRĂJUIND de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356436_a_357765]
-
cu viață și cu iubirea voastră, Cu mâna-n palma ta, prietene cuminte, Voi fi eu pentru arbori, umilul lor părinte. Și voi îmbrățișa cu ramuri zori de zi, Cu-a mea coroană nouă pe toți vă voi iubi, Din seva mea hrăni-voi vlăstarii răsăriți Primiți câte-un lăstar la piept...și-ntineriți! Referință Bibliografică: Copaci cu pădure / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 301, Anul I, 28 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate
COPACI CU PĂDURE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356452_a_357781]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOATĂ ARMONIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Luna pe verandă Gânduri dau buluc Birul pe ofrandă Capul pe butuc! Sevele din oase Poartă handicapul Zidurile groase, Nu le spargi cu capul! Câtă osteneală Cheltuie un faur Să dea la iveală Doar un bob de aur! Fețele plecate Fiecărui zbor Drumurile toate Duc la un izvor Înfrunzește via Tainicul demers, Toată
TOATĂ ARMONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355760_a_357089]
-
FRUCT OPRIT? Povestea biblică demult, ne spune, Că exista un oarecare fruct oprit, Spune-mi cine pe aceasta lume, Nu s-a lăsat de el ademenit? A exista cândva o Eva, Cu urmașe pe acest Pământ, Care ne împart iubirii seva, Credeți-mă pe cuvânt! Am gustat din acel fructul oprit. Căci care fruct nu este comestibil? Ori de câte ori prilejul s-a ivit, Mi-am zis; sunt compatibil! Dar a venit o zi în care, Fructul simplu, l-am mâncat, Un Fruct
FRUCT OPRIT? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355812_a_357141]
-
trupul tặu molatec, C înd te oferi pe-o frunzặ de nufặr diafan, Iar în devặlmặșia iubirii că descîntec, S-a scris numai povestea perversului Pean! Eretic în oglinga iluziilor pure, A invocat în grabặ un zeu numit Priap, Cu seva lui ce curge că apa prin pặdure, Și ia adesea formă diform-a unui tap! NU MAI S TIU CE-AM VRUT SĂ-ȚI SPUN ASEARĂ Nu mai știu ce-am vrut să-ți spun aseară. Eram c ălătorul unei
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
ȚENE Gândul meu, corabie... Plouă de s-a umplut cerul de apă și jos s-au golit fluvile toate, pînă și căprioarele se-adapă din norii saturați de râuri, pădurea și-a trimis rădăcinile-n cer umplându-și frunzele de sevă pentru animalele ei ce pier. Iarba își trimite culoarea în nori întorcându-se încărcată de rouă în zori, cântecul păsărilor o ia razna spre zare și se-ntoarce în aripi cu-o mare. Plouă dinspre izvoare de un an de
FULGERUL DE PE UMĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355855_a_357184]