47,347 matches
-
2-6; text paralel: Marcu 9, 2-7; Luca 9, 28-36). Schimbarea la Fața ne descoperă că Hristos a fost cu adevarat Fiul lui Dumnezeu. Prin firea omenească pe care a asumat-o, ne-a fost descoperită dumnezeirea Să. În acest sens, Sfinții Părinți afirmă că „Hristos Se schimbă la Fața, nu luând ceea ce nu era, nici preschimbandu-Se în ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era, deschizandu-le lor ochii și făcându-i din orbi văzători”. Pe muntele Taborului, trupul Său
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
ne dirijează existența. Odată cu ei, spectatorii întâlnesc o lume în miniatură cu candoarea, comicul, ingenuitatea și curățenia specifică. Spectacolul este realizat în colaborare cu Asociația „Conil” și are un scop caritabil. Banii încasați pe vânzarea biletelor vor fi donați Fundației Sfântă Irina pentru proiectul construcției Clinicii “Nera” - prima clinică de recuperare oncologica din România. jucat de copiii: Rareș Luca, Diana Cretu, Alexandra Stoican, Irina Stoican, Ioana Constantinescu, Filip Cojocariu, Fabian Cojocariu, Alexia Boangiu, Andrei Popescu, Maria Epurescu, Sară Calancia la pian
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94049_a_95341]
-
De peste două decenii, francezii s-au întrecut prea mult cu gluma pe seama românilor. Ajunge! „Ortodocșii sărbătoresc Crăciunul într-un mare spirit de deschidere. Un ușor aer rusesc plutește în Saint-Julien-des-Points. Această comună, aflată în apropierea Grand Combe, este reședința schitului «Sfânta Credință» (o mică mânăstire). Ieri, călugărul ortodox Ioan i-a primit pe credincioși pentru sărbătorirea Crăciunului. Această diferență de zile se explică prin decalajul de 15 zile dintre calendarul gregorian și calendarul iulian, cel care normează credința ortodoxă. Slujba a
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
din societatea de atunci și de acum este consecința izgonirii lui Dumnezeu din viața omului, este expresia demersului ateu și ignorant de a atinge fericirea, binele și nemurirea. O astfel de gîndire este sortită eșecului și este total irațională. Duhul Sfînt a restabilit unitatea limbilor în Biserică, cînd la Cincizecime S-a pogorît peste apostoli, dîndu-le darul de a vorbi în limbile pămîntului. Așadar, Babelul este prototipul dezbinării, pe cînd Biserica Ortodoxă este chipul unirii. Există un singur limbaj duhovnicesc, activ
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
din vînt Să ți-o sărut în miezul umed Pe-acest rotund și trist pămînt Ce pentru îngeri este strîmt Dar larg și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător și sfînt În rîma ce-i tîrîtă blînd Printre oscioare de mormînt Chiar și-n cuțitul ce-l împlînt În inimă cînd curu-ți cînt În elegia-mi fără sunet Bătrîn și ticălos cum sînt
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]
-
prea mult, dar încă nu-i de-ajuns, trebuie să mai murim o dată, neaua să se-aștearnă, maculată, peste trupul drept, cu sînge uns, ca să îl putem vedea pe Cine nu se cade a-L vedea oricum, scrijelind cu pașii sfinți pe drum păsări fără gheare și jivine adormite-n sînul lui Avram, păcătoși nerăbdători să piară, ucigași cu chipuri de Fecioară și creștini angelici puși la ham. E tîrziu, dar încă prea devreme, n-avem dinți ca să mușcăm din noapte
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
de fier Akinakes, de-acum șapte milenii. ,Dumnezeu că vrea, pământul crăpa, Sfetil se-ntrupa. Dumnezeu că vrea, tronul lui în cal murg se prefăcea, iar el că-mi sălta și zbura, el se tot ducea prin negru întunerici, prin sfinte biserici, pe Voica s-o ia. Pe Voica-o găsea în horă jucând, peșchire-mpărțând, lăutari cântând. Lângă Voica se prindea, în horă juca. Voica ce zicea? - Voinice, voinice, ce minte te-ajunge lângă min' a te prinde? Că eu mi-și
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
mi-i întrece! - Taci, Voichiță, taci, că eu sunt neica, cel cu barba neagră și cu mintea-ntreagă. Mâna-n colan că-i punea, după el mi-o arunca, sălta și zbura și el se-ntorcea prin negru întunerici, prin sfinte biserici. Sus, pe rămurele, cântau păsărele: Unde s-a văzut și s-a pomenit Ducă-și mort pe viu?! Sfetil Constantin ajunse la muma, acasă. în pragul porții apucă să strige: , - Maică, maica mea, deschide ușa și na-ți pe
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
Emil Brumaru Atîrnai de dînsul pe pămînt Mă gîndeam să-ți mîngîi trupul sfînt Sînii cu sfială să ți-i cer Coapselor închise să mă-nchin Să le-ating uimit ce albe sînt Doar cu floarea grea a unui crin Să le-mbrățișez îngenunchind Și apoi ca fluturii să pier Luat de dup-amiază
Aveai părul lung pînă la cer by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12324_a_13649]
-
acesta un semn de la morții cei buni? Arborii pleacă în cer cu grădină cu tot. Pe un covor de verdeață plutesc zâmbitori mirele și mireasa într-o caleașcă plină de veseli nuntași ce dispare în ceață. Gloria zilei O, Maică Sfântă a leilor aș fi scos un urlet de sălbatic din gâtlejul îndesat cu reclame publicitare Doamnelor domnilor seara era năpădită de bubele stelelor să mori acum e un lux o afacere la sărăcia mea de paișpe carate sunt tot mai
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
și la Salute, în repezi, în largi volute, parcă descinși din "Creația animalelor", Doamne, de vinerea Rusaliilor! Și bateți, bărbați jacmarți, ora două, în turn, cât încă nu plouă, cum pe cer niște nori s-au luat la trânte, Duh Sfânt gata să cuvânte... Porumbei în Piața San Marco. Porumb iei, li-l dai, și vorbești cu ei. SCUOLA SAN ROCCO Anunțarea și Fuga în Egipt. Închinarea Regilor Magi. Și Masacrarea inocenților și Maria Egipeanca. Înălțarea Fecioarei. Pot urca la etaj
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
adâncind Tăria. Obosești să te uiți la cer. Dar sunt oglinzile, de privit cu fața în jos, alegi una - și scara lungă a lui Iacob e-un fund de mare, în care te temi că vei cădea; și oprești, pierdut, sfânta spaimă. Pentru sala, cred a Altarului. Aici, din nou amețeala. Într-o transă și Tintoreto, la reușita Urcării Calvarului cu tâlharii împinși din spate și Cristos întors în spre noi cu crucea, ori Dinaintea lui Pilat, încât să-și facă
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
aceste texte, să schimbe imaginea publică a lui V. Voiculescu, șocînd destule prejudecăți și idei bine înrădăcinate. Am încercat - și voi persevera - să propun în locul unui Voiculescu tradiționalist ortodox, un scriitor obsedat de arhetipuri, atemporale și non-dogmatice; în locul unui viitor sfînt ("poate cîndva va fi canonizat" spune George Corbu) - o conștiință aspră, sfîșiată de mari contradicții, cu mari înălțări și mari căderi, cu experiențe spirituale profund individuale, inimitabile și necanonice; în locul unui convențional "poet al îngerilor" o personalitate cu propensiuni violent
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
aversiuni mult prea puternice, suspect de persistentă, să citez un fragment din portretul pe care criticul i-l face lui Galaction în volumul I din Memorii, capitolul XXIX: "Un ortodox militant, care în tinerețe a prefațat romane profanatoare de cele sfinte șe vorba de prefața lui Galaction, sub numele real de Grigore Pișculescu, la romanul lui N. D. Cocea Poet-Poetă, 1898 - n. n.ț, și care acum practica sionismul și se menținea încă în atmosfera imorală a prieteniei cu Bogdan-Pitești, îmi da
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
degete-n gură, au vărsat pe covoarele de Siraz. în straie de }arigrad, fetele din casă au strîns zmerite covoarele și de pe masă, au cădelnițat din cățuie cu smirnă, rumeguș de santal și tămîie, peste domneasca vărsătură ca peste-o sfîntă cuminecătură. A doua zi, în zori, ca ologii, apucat de subsiori, am fost urcat în caleașcă lîngă înălțimea domnească și-am pornit spre "Heleșteu" urmați de fețe simandicoase, vițe domnești, în chervane, calești. Săltam pe hurducate șosele, înnegrite, putrezite, nesupuse
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
încă nu l-am spus Un nufăr vînăt ai sub pîntec În el cad îngerii de sus Nu izgoniți ci-n bună voie De-a părăsi raiul prea strîmt În rugăciunea mea-i nevoie De tine ca de-un cîntec sfînt Ce povestește despre fluturi Îndrăgostiți în clăi de fîn Ei nu mai vor să plece-n lume Prin aerul ce face spume Ci-acolo-mbătrînesc rămîn Pînă ce inima le-o vindec Și-n miez le sorb zeama de-alun În rugăciunea
În rugăciunea mea-i un cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12487_a_13812]
-
rîzînd" uite, băi, fac bulbuci!" uite, băi, ce palme umede am!" scuturîndu-le ca pe niște frunze groase, cărnoase, suculente" frunzele ei de plantă ciudată, de copăcică neclasificată în nici o botanică" storcîndu-le amuzată" acolo, în pădurile inextricabile ale tinereții ei veșnice, sfinte" îndesată grațios cu rădăcinile-i roz, parfumate de rîme, mîngîiate de cîrtițe oarbe, linse prelung de șerpi ondulați , în pămîntul cel negru, fertil, al prospețimilor lumii dintîi" dospită-n amiezile grele de fluturi cu-aripile-n țigle fierbinți " Și eu pierdut, Doamne
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
revoluționar al poeziei lui A. Toma? Ciorna răspunsului lui Cazimir umple opt pagini dintr-un carnet cu scoarțe cafenii și seamănă binișor cu un plan de lecție: invocă un șir interminabil de titluri (Va fi mai bine, Trăiască Comuna!, Secerișuri sfinte, Cîntul vieții, Cîntecul luntrașului, Avangardei, Șomaj, Solar, Acesta e cîntecul pîinii amare, Cînta o țesătoare, Marșul rezistenței, Răvaș din Ucraina, Imn păcii, Ne vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta, Azi e
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
Spre noi Bastilii ea se-aruncă 'nainte-vă pe baricade, Printr-însa trece primul glonte și rînd pe rînd cu bravii cade. Dar renăscînd mereu prin crezul în om, vă strigă dîrz: Tăiați o poartă-n ceru-albastru, intrați trufași în cele sfinte!" (Cîntul vieții) Treaba risca să se încurce la Constituția R. P. R. (examinator: Ion Coteanu), subiectul tras la sorți fiind Statul feudal și dreptul său. Ce legătură ar fi putut să aibă cu Constituția R. P. R. va rămîne pe
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
o funtă Cînd tu te-aplecai surîzînd Lăsîndu-mi în voie tot raiul Plușat și adînc și mustos Oh Doamne înduplecă-mi traiul De înger pe veci păcătos Ce vrea c-un sărut să pătrundă În cel mai de taină loc sfînt Și Doamne pe urmă m-alungă Să sufăr din nou pe pămînt Și iarăși să leg cu o funtă Al Magdei rotund și cald fund... Hobbit care te pupă plin de jenă Pe ziua ta de păcătoasă Magdalenă
Erai atît de rotundă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12600_a_13925]
-
vecinilor orbi și surzi la inflexiunile tandru disperate ei își taie gazonul mai departe din ecran vocea comandorului culcă iarba la pământ înainte ca firul să pleznească tânăr și ne promite viață fără de moarte îmbatrânesc visele pe caldarâm sunt aici sfântă ironie a sorții să retrăiesc toate de care odată am fugit îmi primenesc aici moartea cu umbra întinsă la refuz.
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
-se pe vecie. Și noi continuam să alunecăm foarte încet spre mare, - deasupra era sângele nostru, jos apa, aluviunile, deasupra cerul, jos peștii analfabeți și romanul, lectura pe veci neterminată și stuful, și cormoranii, și mâlurile neștiind că sunt triunghiuri sfinte, și noi vorbind gravi despre palimpseste, amețiți de muzica țărilor, sub Ochiul triunghiular. Deschideam ochii, închideam ochii, știind, neștiind. Alunecând spre mare. Pietŕ Voi auzi cândva ca prin vis cum se scot cuiele, ca mari rădăcini eliberând lutul, voi coborî
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
Horia Zilieru Rânduitor de jertfe Rânduitor de jertfe sunt o, Mamă ! acum când te-nsoțești spre cer cu zeii (urmând în gând oglinzile Femeii isc între pietre două oriflamă) Duh sfânt tocmește pietrele de ceară tăcerea gerul taie fața suptă din loc în loc cenușa întreruptă răzlețul corb o coase și coboară pe corzile-mi vocale și tresare Adâncul mării scoate munți de sare și ochiul orb ia chipul sării. Tată, uraniul
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
înstelarea să-și dividă: altoiul și sămânța astartee și sila grea de vierme și omidă. La capătul podului întinde mâna mireasa nopții despuindu-și lună furnică a pustiei și stăpâna pe ape și asinii mei și tună prin sânii/turlă sfânta întristare lângă mormântul de păstor și frate (nu-i Sulamita implorând a toate o linie de cer însoțitoare?) îi pun în palmă vorbe de țărână: - aproape zeii sunt de noi privește cum coace pânea vieții o bătrână la șaptezeci de
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
ceții urlă. Podul pragul devin un prund de râu și la un semn recifele din suflet scot ghețarii scenariul ludic: scrânciobul de lemn în care așteptam prezicătorii cu bărbile ca un apus păgân să-mpace "căpățâna" cu golgotha în tencuiala sfântă din fântâni prin gura mea lovită de bastoane. Prea multe răstigniri pe cer. Auzi? mi-au nins în păr devreme silicații sub mersul viermelui în morții duzi și vrabia îmi ciugulește fața rupturile de vânt către sichem aprinsele gâtlejuri sună
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]