1,505 matches
-
ație” a versurilor sale, care merg pe tradiția cântecelor de lume și a romanțelor. În volumul de debut poetul trece printr-o serie de stări și atitudini - bufonerie, sarcasm, agitație furibundă, satiră, ironie blândă sau caustică etc. El nu se sfiește să se lupte și cu șabloanele, demontând clișeele „epocii de aur”: „vă ordon, predați polenul la/ centrul de colectare/ [...] avem de realizat un proiect mobilizator/ pe geniu de creator” (Împotriva lepidopterelor). Fronda este ingenios jucată, între nevrotic și derizoriu, disimulându
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
transferaseră în capitala Moldovei năravurile de răsculați, între care și cele antievreiești, declanșând un veritabil „pogrom economic” care l-a impresionat teribil pe arhidiaconul Paul de Alep, însoțitor atunci prin țările Române ale patriarhului Macarie al Antiohiei) și nu se sfiește să le scrie în letopiseț. Din Timuș, marele logofăt al Moldovei (care nu refuză un elogiu spectacolului nupțial: „însă câte trebuia la o nuntă domnească nemică n-au lipsit”), vădit indispus de nepotrivita „alianță” încheiată de Vasile Lupu cu Bohdan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
culoare roz, îmblănită 325. Dar socot că aceste câteva „demonstrații” sprijină îndestul titlul pe care l-am dat acestui paragraf. Și rochiile apusene erau purtate cu grație Când ajungeau, într-un fel sau altul, în Apus, Doamnele noastre nu se sfiau să adopte veșmintele acelor locuri. Ele se adaptau firesc la codul vestimentar al „celorlalți” - cum a făcut Doamna lui Grigore I Ghica, aflată la Veneția (căci - zice cronicarul - „când fu leatul 7173, iar Gligorașco temându-se de turci să nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
S-ar zice că proveniența socială umilă (nevastă de porcar) a amantei îl irita foarte tare pe vistierul Neagu Drăgulinescu („neam de boier”, cum se autocaracterizează el). îl supăra și faptul că această relație - pe care Dumitrache Georgică nu se sfia să o afișeze - atenta (zice Constanța Ghițulescu, loc. cit.) la economia familiei. Se pare că pe înveninatul socru îl deranja mai puțin onoarea imaculată a fiicei sale (înșelată în văzul tuturor), ci, incomparabil mai mult, faptul că ginerele său (indiferent
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vedere etnic, de militarii demobilizați dintr-o armată poloneză care despresurase capitala Austriei. „Poghiiazurile” - fie de leși, fie de cazaci - și cetele tătărești atacau în valuri. Polonezii par să fi fost preponderenți. Ei „umblau de strica în țară”, nu se sfiau să atace chiar ceairul domnesc și să fure caii. Nobilii leși de margine sau boierii moldoveni se aflau uneori în fruntea cetelor de bandiți. Cronica Bălenilor vorbește despre un anume Camenețchi. Un altul, Crupenschi, boier cu ceva sânge leșesc, era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
96-97. 403. Ștefan Lemny trimite la V.A. Urechiă, Istoria Românilor, vol. V, București, 1895, pp. 210-213. 404. Ștefan Meteș, Contribuții nouă..., p. 293. 405. Ion Neculce, Letopisețul țării Moldovei, ediție de Iorgu Iordan, p. 74. 406. Care nu se sfia să intervină singură spre a-și salva iubitul sau, împreună cu maică-sa (deci văduva lui Istratie Dabija o urmase la București), pentru a-i scăpa pe Cantacuzini de mânia lui Duca Vodă: „Iar despre toamnă, viind și Duca vodă de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Îl petreacă alături de familia sa și sugerând că guvernul român ar trebui să fie mai atent la atitudinea și limbajul opoziției. În aceste discuții a fost pomenit și George Bibescu, cel care, având relații apropiate cu Izwolski, nu s-a sfiit a ataca dinastia și a avea pretenții la tron <ref id="46"> 46 Documente diplomatice române..., p. 228-236.</ref>. În cele din urmă acest conflict s-a rezolvat prin rechemarea lui Moruzi și numirea sa la Stockholm <ref id="47
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
ascunsă (1997), Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001) și Romanul-basm (Trup și Suflet) (2002) -, microuniversul rural, în care se petrec o serie de evenimente ieșite din comun. Și totuși, nu insolitul evenimențial alcătuiește miza acestor cărți, de vreme ce autorul nu se sfiește să își rezume, la începutul fiecărui volum, materia epică. Mai mult, narațiunea cedează de fiecare dată locul jurnalului, susținut printr-o cohortă de artificii autenticiste (manuscrisele „găsite” și scrisorile, bunăoară) și deconspirat printr-o pleiadă de inserții metatextuale. De altfel
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
despre adulterul Elenei care a declanșat războiul troian? Era ușor să interpretezi sirenele ca tentații carnale pe care preaînțeleptul Ulise a știut să le evite. Dar adulterul nu putea fi explicat în termeni stoici. De aceea exegeții nu s-au sfiit să stigmatizeze viciul recurgând la artificii pedagogice subtile: interpretări menite să accentueze blamul. În cazul Elenei, de exemplu, au adăugat intenționat un „fapt” pe care „divinul Homer” nu-l menționase: au inventat o scenă în care „impudicul Paris” uită de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre toate preconcepțiile educaționale. Ea consta în credința că nu există decât „educația care se vede”, practicată, în esență, în școală și în familie. Jackson demonstra însă că pe lângă „educația vizibilă” exista și „educația invizibilă”, pe care nu s-a sfiit s-o boteze hidden curriculum, „curriculum ascuns”. Elevii nu învață în clasă doar ceea ce le predă profesorul, ci multe altele, cu o putere formativă mult mai mare decât se crede. Viața școlară de zi cu zi influențează formarea personalității - dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în al treilea rând, Schwab declara că domeniul curriculumului ar putea trăi experiența unei „renașteri” numai dacă energiile consumate pentru dezvoltarea curriculumului ar fi reorientate și recanalizate de la preocupările teoretice spre probleme practice, cvasipractice și eclectice. Schwab nu s-a sfiit să indice cu precizie „cauza cancerului” care afecta dezvoltarea curriculumului modern: „gândirea cu capul în nori”, fuga teoreticienilor de realitățile concrete ale educației, ale practicii școlare, acolo unde învață elevii și studenții. Diagnosticul acestei maladii pus de Schwab era nemilos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ceea ce a numit „clica restrânsă a câtorva cercetători și teoreticieni postmoderniști”224. Avea în vedere AECT (Association for Educational Communication and Technology), asociație care avea printre membri proeminenți teoreticieni postmoderniști precum Eisner, Vallance, Slattery ș.a. Wilson (1997) nu s-a sfiit să-i acuze pe toți că pozează într-o „minoritate cultă persecutată de o majoritate ignorantă”225. Dar repudia acuza, des rostită de postmoderniști, că tehnologia educațională modernă ar refuza acceptarea gândirii postmoderniste ca pe o componentă utilă demersurilor de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să își clameze dorința de răzbunare asupra călăilor de odinioară, tocmai fiindcă resimțeau încă trauma anchetei: „Pe tipul ăsta, pe anchetatorul meu, tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
marginea patului; hrana era alcătuită din ceai, pâine neagră, marmeladă; stingerea era la ora 10 seara. Revolta brașovenilor luase prin surprindere organul de represiune din România. Pe lângă injuriile cu care au fost copleșiți arestații, unii dintre anchetatori nu s-au sfiit (deși foarte rar) să-și manifeste admirația față de protestul brașovenilor: „Măi, băieți, măi, ce-ați făcut voi, noi nu am fi avut curajul niciodată!” (Filichi, 1994, p. 37). Ecouri studențești La câteva zile după revolta muncitorilor brașoveni au apărut și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în Mic tratat... - la „buna școală românească pe care o ilustrează nume ca B. P. Hasdeu, A. Philippide, Ovid Densusianu și Sextil Pușcariu”. Adept al unei documentări exhaustive și al unei solide informări în analizele duse uneori până la rafinări extreme, nesfiindu-se să adopte adesea poziții polemice, P. și-a folosit contribuțiile din domeniile istoriei limbii române - Din istoria raporturilor noastre interdialectale („Dacoromania”, 1927), Din istoria pronumelui în limba românească („Revista filologică”, 1927) ș.a. -, foneticii, lexicografiei și sintaxei atât în eșafodajul
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene (1997), ca și multe articole răspândite prin reviste conțin puncte de vedere ce pot fi integrate într-o „teorie a receptării”, care pornesc mai mereu „din interiorul” individualității scriitorilor români. R. nu se sfiește „să citească” în ucraineană scrieri de Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu, Arghezi. Este un „interior” descifrat din textul literar și din definițiile criticii literare românești, adică prin folosirea unor modalități aferente interpretării, precum și a altora ce țin de cercetarea receptării. Același
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
Stephen Phillips, Laurence Hausman, T.S. Moore. În Fenomenul englez, cartea lui din 1936, vor fi adăugați imagiștii, gruparea din jurul revistei „Criterion”, tinerii de pe atunci W.H. Auden, Stephen Spender, Dylan Thomas. P. e un spirit clasicist care, nu o dată, se sfiește de propriile preferințe literare și caută să le estompeze printr-o proclamare a adeziunii totale la doctrinele moderne. De altminteri, e o perioadă față de care manifestă o reticență vădită - romantismul. Ciudată atitudine a celui care, alături de Lucian Blaga, O.W
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
urcarea pe tron a cumnatului său Matei Basarab -, deși contextul politic i-a fost cu deosebire favorabil. Marca fundamentală a personalității logofătului este complexitatea. Curteanul, extrem de abil în manevrele politicii complicate a timpului, era un european „ce nu s-a sfiit să privească toată viața spre acea lume occidentală, nouă și nu prea agreată la noi” (N. Iorga), un aristocrat care și-a înălțat la Fierești o reședință în cel mai autentic stil al Renașterii și și-a compus un blazon
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
erau produse. Dintre toți contemporanii lui Roentgen, se pare ca Lenard a fost cel care prin descoperirea să, a avut cea mai mare importanță în succesul lui Roentgen; aceasta a fost probabil sursă scandalului vremii, izbucnit între cei doi, Lenard nesfiindu-se să-l facă pe Roentgen “moașa care a extras produsul de concepție razele X”, al căror părinte se considera el însuși. În cele din urmă, Comitetul Nobel i-a decernat și lui Lenard premiul Nobel pentru fizică în anul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
autorului a intenselor sentimente, a Încordării care-l cuprinde pe director când uzina e amenințată să sară În aer. Există aici o neîncredere În forțele noului, În puterile oamenilor care duc cu ei acest nou și nu trebuie să ne sfiim a recunoaște la baza ei, Încă urme ale șovăielii mic burgheze. (Ă). Ion Călugăru Își propune a Înfățișa cu justețe cum partidul e motorul tuturor acțiunilor decisive din uzină. Dar autorului nu-i e Încă evident că partidul nu e
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să ne apropiem de cineva, ci și să-i descoperim intențiile. De fapt, ce informații ne oferă gura celuilalt? Apelurile gurii Buzele exprimă oralitatea dorințelor noastre. Dar gura nu este „manifestarea vulvei pe chip”. Chiar dacă Desmond Moris nu s-a sfiit să o scrie. Doar una dintre cele două imagini de mai jos exprimă o dorință sexuală. Care anume, după părerea dumneavoastră? În imaginea din dreapta, buza inferioară este mângâiată de incisivii superiori. Aceasta este expresia dorinței trupești. În schimb, când buza
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
În comentariile de artă, A. are opinii de om care gândește de multe ori în răspăr cu opiniile îndeobște admise. Privirea lui e clară (și dornică de claritate), ascuțită și, în afara oricărei ostentații, nonconformistă. Când nu pricepe ceva, nu se sfiește s-o spună neted. E, în felul lui, un comentator incomod. SCRIERI: Jurnalul unui pseudo-filosof, București, 1992; Privilegiați și năpăstuiți, pref. Mircea Zaciu, Iași, 1992; Cum am devenit creștin, București, 1994; Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Iași, 1994; Despre mirare
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
recompune cuvintele (în stilul germanei) a devenit una dintre cele mai productive modalități de îmbogățire lexicală. Dacă engleza britanică se păstrează într-un conservatorism gelos pe propria-i identitate, varietatea americană nu respinge nici un fel de intruziune. Chandler nu se sfiește - parcă pentru a ilustra această particularitate - să introducă în text citate în limbi străine (sugestiv este dialogul din The Little Sister, în care fatala Miss Gonzales îl descrie, vorbind la telefon, pe Marlowe în următorii termeni, flatanți pentru orice bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tradiție a povestirii polițiste britanice, sedusă frecvent de astfel de soluții exotice ori greu realizabile din punct de vedere tehnic. Conan Doyle ar fi avut toate motivele să se simtă insultat de pretențiile iconoclastului american, de vreme ce el nu s-a sfiit să populeze pagini întregi cu astfel de subterfugii (aluziile lui Chandler la The Sign of Four și The Adventure of the Speckled Band sunt cât se poate de transparente). Aceste interdicții au în vedere stabilirea unor puncte de start egale
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Or, Chandler a trecut cu ușurință testul „cărții a doua”, consolidându-și cu strălucire imaginea. Frank MacShane, în biografia pe care i-o dedică, citează exemplul unui jurnalist californian, Morton Thompson, care, scriind despre Farewell, My Lovely, nu s-a sfiit să publice un text plin de emfază, pariind cu entuziasm pe valoarea autorului: Nu am nici o ezitare să-mi pun în joc reputația literară pe care o am acum sau o voi avea vreodată și să mizez pe viitorul literar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]