904 matches
-
50; p.299; 115; p.40). Deci, închiderea nasofaringiană apare ca realizată de un sfincter, ca fluieratul de către orbiculari și numai de o închidere în sens antero-posterior. Important pentru vorbire este folosirea coordonată a mușchilor care acționează în cele trei sfinctere (sau valve) care controlează curentul de aer respirat la nivelul buzelor, laringelui și nasofaringelui. Coordonarea este normală chiar de la naștere pentru procesele fiziologice ale respirației, suptului și deglutiției, ale fonației, apărând odată cu primele țipete care în primele zile de la naștere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
buzelor, laringelui și nasofaringelui. Coordonarea este normală chiar de la naștere pentru procesele fiziologice ale respirației, suptului și deglutiției, ale fonației, apărând odată cu primele țipete care în primele zile de la naștere sunt de tip nasal. Respirația se efectuează prin nas cu sfincterul nasofaringian deschis sau prin gură cu palatul moale ridicat și cu sfincterul închis. Respirația pe ambele căi se poate face ușor numai conștient și rareori simultan. Suflatul se realizează pe nas și pe gură simultan, dar mai eficace și cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fiziologice ale respirației, suptului și deglutiției, ale fonației, apărând odată cu primele țipete care în primele zile de la naștere sunt de tip nasal. Respirația se efectuează prin nas cu sfincterul nasofaringian deschis sau prin gură cu palatul moale ridicat și cu sfincterul închis. Respirația pe ambele căi se poate face ușor numai conștient și rareori simultan. Suflatul se realizează pe nas și pe gură simultan, dar mai eficace și cu o presiune mai mare dacă nasofaringele este închis (calea nasală folosită pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai mare dacă nasofaringele este închis (calea nasală folosită pentru suflatul nasului, pentru eliminarea mucozităților din cavitatea nasală). În cavitatea orală poate fi menținută o presiune mare care să se exercite asupra respirației mușchilor obrajilor și buzelor (închise) cu un sfincter nasofaringian bine închis. În cavitatea nasală această presiune nu poate fi realizată, aerul refluând. Dacă închiderea nasofaringiană nu e posibilă, aerul poate totuși fi ținut în gură cu un grad oarecare de presiune numai atunci când istmul orofaringian este închis prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Dacă închiderea nasofaringiană nu e posibilă, aerul poate totuși fi ținut în gură cu un grad oarecare de presiune numai atunci când istmul orofaringian este închis prin coborârea palatului și ridicarea dosului limbii. Această mișcare e folosită uneori de copii cu sfincterul incomplet ca în despicăturile congenitale velare, presiunea pulmonară fiind insuficientă pentru a menține pe cea orală, suflul într-un balon fiind mai curând inaccesibil decât imposibil. Acest lucru se realizează numai cu narinele închise (197; p.47). Articularea normală a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suflul într-un balon fiind mai curând inaccesibil decât imposibil. Acest lucru se realizează numai cu narinele închise (197; p.47). Articularea normală a consoanelor cere un oarecare grad de presiune care nu poate fi menținută dacă aerul refluiază prin sfincterul palato-faringian incomplet. 1.3.6. Din cele expuse până acum reiese că „vălul palatin reprezintă partea funcțională cea mai valoroasă, de necompensat, de nelipsit a organului de articulat” (106; p.196), lungimea și capacitatea sa funcțională având un rol important
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se cere să deschidă gura și să pronunțe vocala „a” pentru a vedea dacă vălul are mișcări posterioare de închidere a naso-faringelui, ce distanță se stabilește între marginea posterioară a vălului operat și peretele faringian. S-a analizat astfel competența sfincterului palato-faringian cu ajutorul testelor sforăitului și suflatului, măsurându-se intensitatea suflului bucal și a celui nasal prin probe de suflu bucal; suflă în mici hârtiuțe, într-un chibrit aprins, într-un fulg, într-un puf de vată, într-un pai, în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
probe de suflu bucal; suflă în mici hârtiuțe, într-un chibrit aprins, într-un fulg, într-un puf de vată, într-un pai, în jucării de material plastic, în balon. Proba suflului în general se realizează prin închiderea buzelor, a sfincterului palato-faringian și a glotei. În cazurile noastre, presiunea intraorală necesară suflului nu poate fi menținută decât cu nările închise. Examinarea suflului bucal și a puterii de emisie vocalică, s-a efectuat de asemenea prin proba de fluierat, cântec și gargarisire
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și modul de pronunție. Iată caracteristicile fono-articulatorii ale vorbirii în funcție de închiderea velară dezvoltată sau nedezvoltată. Grupa A a. Funcția închiderii velare dezvoltate. Cazurile din această grupă se redresează până la normal, uneori chiar fără terapie intensă a vorbirii. Operația realizează un sfincter competent pe care subiectul învață să-l folosească primind o îndrumare corectă a vorbirii în mediul său familial. Consoanele care sunt de intensitate mică devin normale după operație. Consoanele s, t și grupurile sp, sc, continuă să fie dislalice chiar dacă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
articulație pentru consoanele: f, v, b, j, t, z deformat; s-p și d-t nasal; f-v bilateral; c-g, j-s, v-t absente. Grupa B a. Funcția închiderii velare dezvoltate. Datorită faptului că operația a produs un sfincter competent pe care pacientul a învățat să-l folosească, unele dintre greșelile descrise mai sus sunt corectate. Nu se mai formează grimasa nazală, pierderea de aer nasal se diminuează, dar multe dintre defectele de articulare încă persistă, cu toate că tonul nasal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
închiderii velare dezvoltate. Cu toate că acești subiecți sunt capabili să folosească închiderea velară pentru suflat, ei nu pot articula corect pentru a realiza o vorbire normală, în aceste cazuri existând un timbru nazal mult mai slab decât la subiecții la care sfincterul este încă incomplet; se folosește însă stopul glotic în consoanele explosive ocluzive. În aceste cazuri nedirijarea învățării vorbirii în prima etapă a copilăriei, lipsa de inteligență, întârzierea mintală, dificultăți de imitare sau chiar o apraxie articulară măresc dificultățile de corectare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii căpătate de copilul cu palat despicat formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării sunetului într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale în deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului palato-faringian persistă în suflu și activitatea fono-articulatorie. Din această cauză se observă o frecvență crescută a consoanelor nasale, a aspiratei „h”, precum, și a vocalelor posterioare. Perioada imitației este mult prelungită peste normal, iar proeminența fonemelor labiale este reluată la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deglutiția reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale de deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului velo faringian persistă în suflu și articulare. Astfel, gradul de stabilizare a tipului defectuos neuromuscular în vorbire înainte de operație ca și după aceasta este unul din elementele care modifică planul de lucru logopedic și care rămâne demn de luat în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un nai, fluier, muzicuță. Efectele suflului în balon la vârstă mai mare (4-5 ani) stimulează repetarea exercițiilor cu bucurie și satisfacție când reușita este deplină. Exercițiile de suflu bucal urmăresc direcționarea expirului prin folosirea totală a musculaturii în scopul formării sfincterului velofaringian, și a reglării poziției limbii pentru obținerea rezistenței necesare presiunii subglotice. Exercițiile de fluierat, de supt, de sforăit, de fredonare, tind să producă aceleași efecte folosind în întregime musculatura interesată în actul fono-articulator. Efectuarea suflului bucal într-un program
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcționalității velare. Exercițiile de suflu pe care le-am descris mai înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii nasofaringiene. Gargarismele, reflexul de vomă la care se poate adăuga un arsenal întreg de jocuri ale musculaturii, dezvoltă funcționalitatea sfincterului velo-faringian prin hipertrofia plicii lui Passavant care compensează adesea insuficiența velară. Exercițiile pentru mișcarea conștientă a palatului moale, ținerea aerului în gură sub presiune umflând obrajii și aruncând aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
201). E. O atenție deosebită trebuie acordată controlului normal neuromuscular și coordonării musculaturii interesate în articulare. În multe cazuri, pacienții nu prezintă suflu nasal; ei pot sufla pe gură și pot ține aerul sub presiune în gură, dovedind prezența unui sfincter competent, dar când li se cere să spună consoana P sau silaba PA, ei relaxează sfincterul înainte de a relaxa buzele. Aerul refluiază nasal. Pentru a forma coordonarea neuro-musculară în activitatea verbo-motorie, trebuie să se obțină mai întâi sincronizarea elementelor articulatorii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În multe cazuri, pacienții nu prezintă suflu nasal; ei pot sufla pe gură și pot ține aerul sub presiune în gură, dovedind prezența unui sfincter competent, dar când li se cere să spună consoana P sau silaba PA, ei relaxează sfincterul înainte de a relaxa buzele. Aerul refluiază nasal. Pentru a forma coordonarea neuro-musculară în activitatea verbo-motorie, trebuie să se obțină mai întâi sincronizarea elementelor articulatorii în cadrul pronunției unei consoane, lucru ce se efectuează cel mai bine în pronunția consoanei P. Exemplu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Pentru a forma coordonarea neuro-musculară în activitatea verbo-motorie, trebuie să se obțină mai întâi sincronizarea elementelor articulatorii în cadrul pronunției unei consoane, lucru ce se efectuează cel mai bine în pronunția consoanei P. Exemplu de exerciții : a) m .............. obrajii umflați..... p......... sfincterul deschis sfincter închis sfincterul rămâne închis b) umflă obrajii, aerul este ținut în gură sub presiune, pronunță p cu nasul închis, apoi simulând închiderea, pronunță des consoana p. c) Exercițiul de mai sus se efectuează rapid astfel: m.....pa.....m.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
forma coordonarea neuro-musculară în activitatea verbo-motorie, trebuie să se obțină mai întâi sincronizarea elementelor articulatorii în cadrul pronunției unei consoane, lucru ce se efectuează cel mai bine în pronunția consoanei P. Exemplu de exerciții : a) m .............. obrajii umflați..... p......... sfincterul deschis sfincter închis sfincterul rămâne închis b) umflă obrajii, aerul este ținut în gură sub presiune, pronunță p cu nasul închis, apoi simulând închiderea, pronunță des consoana p. c) Exercițiul de mai sus se efectuează rapid astfel: m.....pa.....m.......ba n.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
neuro-musculară în activitatea verbo-motorie, trebuie să se obțină mai întâi sincronizarea elementelor articulatorii în cadrul pronunției unei consoane, lucru ce se efectuează cel mai bine în pronunția consoanei P. Exemplu de exerciții : a) m .............. obrajii umflați..... p......... sfincterul deschis sfincter închis sfincterul rămâne închis b) umflă obrajii, aerul este ținut în gură sub presiune, pronunță p cu nasul închis, apoi simulând închiderea, pronunță des consoana p. c) Exercițiul de mai sus se efectuează rapid astfel: m.....pa.....m.......ba n.....ta n.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
gură sub presiune, pronunță p cu nasul închis, apoi simulând închiderea, pronunță des consoana p. c) Exercițiul de mai sus se efectuează rapid astfel: m.....pa.....m.......ba n.....ta n......da n........ga d) Când controlul închiderii și deschiderii sfincterului a fost dobândit, exercițiile se vor face mult mai rapid, cu fiecare consoană în parte. e) Pronunță consoane explosive, șoptit, apoi șoptit repede, apoi cu voce tare, apoi combinat cu vocale. f) Exerciții de integrare a consoanei în grupuri de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a CFM se poate realiza folosind tehnici de numărare a pixelilor color raportat la unitatea de suprafață. La investigația spectrală măsurătorile efectuate în lumenul vaselor tumorale evidențiază fie valori joase (cu IR < 0,65; S/D < 2,5) sugerând lipsa sfincterului arteriolar precapilar și prezența șunturilor arterio-venoase alternând cu valori înalte secundar unei presiuni interstițiale crescute (fig. 28). La nivelul vaselor de aport din hilul tumoral se pot identifica viteze de flux accelerate și debit arterial crescut sugerând un pat circulator
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
esofagul inferior, confirmă lărgirea unghiului Hiss, evaluează gradul de competență al cardiei și poate semnala prezența eventualelor complicații: esofagita, stenoza, ulcerul esofagian, malignizarea. Esomanometria Măsoară presiunile din esofagul inferior și mijlociu. O presiune mai mică de 10 mmHg semnalează un sfincter esofagian inferior incompetent, ce antrenează refluxul gastro-esofagian. Scintigrafia esofagiană Este un test neinvaziv, utilizat mai ales în practica pediatrică, ce măsoară cu acuratețe mai mare clearance-ul esofagian și refluxul gastro-esofagian. Hernia retrocostoxifoidiană (Morgagni-Larrey) Anatomie Are la bază existența unui deficit
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
unui obstacol care blochează scurgerea bilei prin canalul coledoc În duoden. Întrucât bila nu poate ajunge În duoden se va revărsa În sânge. Cauzele care determină icterul mecanic sunt: calculoză biliară, blocarea canalului coledoc, ruperea canaliculelor biliare, contracția spastică a sfincterului lui Oddi, pătrunderea În sânge a substanțelor toxice existente În vezica biliară, pancreatita cronică hipertrofică, cancerul capului de pancreas și cancerul ampulei Vater. c. Icterul hepatocelular este o afecțiune hepatică declanșată de cauze toxice sau infecțioase, cu leziuni ale celulelor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
accentuate și leziuni hepatocelulare. Simptomele icterului se manifestă, În primul rând, prin colorarea În galben a pielii, a ochilor și a mucoaselor, mai intens În „albușul ochilor”, care se impregnează cu pigmenți biliari. Colorația se datorește unui spasm reflex al sfincterului Oddi și se poate instala fără să existe un obstacol cauzat de un calcul pornit pe coledoc. Alte simptome constau din: hepatomegalie (ficat umflat sau steatoză hepatică), splenomegalie (splină mărită), scaune grăsoase și decolorate, urină Închisă la culoare, tulburări dispeptice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]