902 matches
-
a acestuia fiind semnificativ mai redusă (< 10 mm Hg) la pacienții cu BRGE decât la persoanele sănătoase (20 mm Hg). SEI este responsabil de apariția RGE prin următoarele mecanisme: a) relaxarea tranzitorie a SEI (RTSEI) este o relaxare completă a sfincterului, care nu este declanșată de deglutiție și reprezintă cauza majoră a RGE atât “fiziologic” cât și “patologic”; mai mult, ea explică de ce refluxul apare și la cei la care presiunea bazală a SEI este normală ; b) răspuns adaptativ anormal al
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
motilitate esofagiană (spasm difuz) sau/și refluxului gastric acid. Testul cel mai fidel de diagnostic al durerii toracice non-cardiace datorate BRGE este monitorizarea pH-ului esofagian. Manifestările din sfera ORL sunt secundare refluxului acid în orofaringe ca urmare a incompetenței sfincterului esofagian superior și a unor tulburări în reflexele esofago-glotic și faringo-glotic. III. Simptome datorate complicațiilor: disfagie, durere retrosternală sau hemoragie digestivă (în prezența esofagitei sau stenozei peptice), tuse și hemoptizie (pneumopatie prin aspirație). IV. Simptomele de alarmă - scăderea în greutate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
de tracțiune). Un diverticul de importanță clinică mai deosebită este diverticulul Zenker, situat pe fața posterioară a joncțiunii faringo-esofagiene și este 63 consecința unei creșteri de presiune în timpul faringian al deglutiției (urmare a incoordonării între contracția mușchiului faringian și relaxarea sfincterului esofagian superior) combinată cu o diminuare a rezistenței musculaturii peretelui posterior faringian. Tablou clinic. În marea majoritate a cazurilor, diverticulii esofagieni sunt mici și nu produc simptome. În diverticulul Zenker alimentele înghițite se adună în punga diverticulară care, mărindu-și
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
compresiunea asupra coldocului. La palpare se constată hepatomegalie cu suprafața neomogenă. 3. Hepatitele icterigene. Circumstanțele etiologice, anamneza și examenul de sânge precizează diagnosticul. 4. Chisturile hidatice ale feței inferioare ale ficatului pot determina compresiune cu icter. 5. Spasmul reflex al sfincterului Oddi. B. SINDROMUL MIRRIZZI reprezintă condiția în care un calcul este inclavat în cistic sau istmul colecistului și comprimă coledocul în porțiunea sa mijlocie, determinând obstrucție; episoadele de colangită recurente pot determina erodarea peretelui și formarea unei cavități comune. Litiaza
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi accelerat de serotonină, VIP etc. Sfincterul ileo-cecal Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cecum. In mod normal sfincterul este închis dar peristaltica lentă a porțiunii terminale a ileonului produce relaxarea sfincterului și deplasează mari cantități de chim în cec. Distensia ileonului terminal relaxează reflex
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi accelerat de serotonină, VIP etc. Sfincterul ileo-cecal Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cecum. In mod normal sfincterul este închis dar peristaltica lentă a porțiunii terminale a ileonului produce relaxarea sfincterului și deplasează mari cantități de chim în cec. Distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. Distensia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi accelerat de serotonină, VIP etc. Sfincterul ileo-cecal Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cecum. In mod normal sfincterul este închis dar peristaltica lentă a porțiunii terminale a ileonului produce relaxarea sfincterului și deplasează mari cantități de chim în cec. Distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. Distensia cecului produce contracția sfincterului și previne golirea suplimentară a ileonului. Rolul sfincterului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]