1,177 matches
-
poet printre sfinții de pe pereții bisericii din Ipotești, și mă mai bucur de câteva peisaje superbe. Apoi - un delir psihanalizabil răstit la spectator cu limbă de lemn, un pomelnic entuziast în care apar de-a valma dacii, Constantin Brâncuși, Babele, Sfinxul, Ștefan cel Mare, sfinți, hidrocentrale, holde aurii, maci, cai, pescăruși, fii ai patriei cu capetele ițindu-se energice din mulțime pe bulevardele Capitalei (ar trebui oare ca viermuiala lor să-mi inducă subliminal ideea de forță a masei, sau pe aceea
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
atunci aflat pe vîrful de val al carierei: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic; vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, adică e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. încep să mă lămuresc - nu fără sentimentul că sînt total incult și idiot. Deși toată viața am tot citit. Reiau lectura piesei, mă duc și la teatru s-o văd; iar nu înțeleg
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
eteronomiei artistice", teoretizat de T. Vianu în Estetica sa. O schimbare de cadru istoric, dar și de registru discursiv aflăm într-un text mai des citat, Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata, apărut în volumul din 1920, Sfinxul. De data aceasta, asumarea feminității se face în chip nemediat, iar stilul epistolar utilizat, contrar presupuselor sale convenții înlesnește, mai ales prin marca subiectivității explicite - persoana I singular - afirmarea unor ipostaze ontice fundamentale. Caracterul retoric al titlului nu ar trebui
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
declină istoria în măsura în care aceasta i se pare suspectă pentru că falsifică prezentul (perpetuu), pentru că încearcă a-i acorda un alibi intenabil: „Da ce e cu grija asta suspectă față de curgerea timpului? / Nevoia asta grabnică de eternitate / care erodează mai tare memoria Sfinxului / decît tot nisipul mileniilor?" Manifestăm o grabă păguboasă de-a înregistra evenimentele zise istorice, de-a le polei, de-a le tabuiza, dilatînd nepermis timpul secund, social-politic, în dauna celui geologic, deoarece „încă nu știm exact cine scrie această istorie
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
Să adoarmă prin fotolii -/ "Noapte bună", dar numai până vor reuși să se elibereze psihic de blestemul vacanțelor petrecute pe țărmul Mediteranei, prin Caraibe, pe Coasta de Azur, căutând-o pe Atena printre ruinele Parthenonului, sau călărind cămile pe sub nasul Sfinxului spre Cairo pentru a pupa măcar o fesă a reginei Nefertiti, mama lui (de) Tuthankamon ș.a. Câte una-câte una, personalitățile politice ne arată, cu ajutorul reporterilor tv., fețe bronzate și din ce în ce mai dilatate - din cauza căldurilor verii? Este un fenomen oarecum paranormal, ale
Ploi mocănești și schimbări la față by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12571_a_13896]
-
de efectul de umor involuntar) sau invenții lexicale nefericite: "onduleuri", "frăgezinda", "odihninde", "spirala flăcărîndă" etc. Sintaxa, zona limbii cel mai greu încercată într-o astfel de poezie, se încurcă iremediabil sau se dezagregă: "Vîntul îi vede ovali mai departe șochii Sfinxului, n.m., R.R.ț/ Necunoscînd forma lor/ Însă privirea deschisă în ceruri/ Cuprinderea-i crește mereu". Din loc în loc, din avînt poetic, se strecoară greșeli de gramatică (formulări hilare născute dintr-o conjugare imprecisă ca aceasta: Fața caldă palmele-ți cuprinde
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
copia? Nu putem avea fantezia de a nu mai fi... Mitici?" O poveste atrage atenția în mod deosebit. Este vorba despre o călătorie în Egipt, în perioada interbelică. Trei români și un englez trec nepăsători pe lîngă misterele Egiptului (Piramide, Sfinx etc.) și descoperă un neașteptat erotism exotic. Englezul dorește să-i introducă pe români (doi bărbați și o femeie) într-o orgie sexuală. Aceștia asistă uluiți pînă la un punct, după care se iau de braț și pleacă chicotind de la
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
630 000 lei, în funcție de confort). Este curent electric, încălzire centrală, apă curentă, restaurant, bufet, pârtie de schi, teren de fotbal. În cadrul drumețiilor vor fi vizitate canionul Horoabei, Cheile Orzei, Urșilor, Zănoagei, Crucea Eroilor (2 284 m), Babele Mari și Mici, Sfinxul, Mănăstirea „Peștera Ialomiței”, stâncile „Franz Josef”, cabanele Miorița (1 987 m), Peștera (1 610 m), Caraiman (2 025 m), Omul (2507 m) ș.a. Grupul va reveni în Arad duminică, 28 decembrie, dimineața. Masa se poate servi la restaurantul cabanei (contra
Agenda2003-50-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281838_a_283167]
-
internațional al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ura cu toții -„ La mulți ani, dulce Limbă Română!” Și vom cânta: D Lestine iterare IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
iterare IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați în lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, țin rădăcina prin cuvânt și-ntinse aripi ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, în pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând în Bunul Dumnezeu Care, cu noi, Va fi mereu! Va fi mereu! și, de asemenea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
suna ca o apreciere măgulitoare, traductibilă și în sensul unei vagi complicități: știu că e o contrafacere, dar e una bine lucrată și, ca atare, o accept. Soția mea a văzut așadar piramidele. Cum ai ajuns aici? a întrebat-o Sfinxul. Răspunsul vine abia acum, întrucît, la timpul acela, rostirea lui ar fi fost o imprudență.
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
are un timp al său va muri. 549. și Timpul se naște că orice trecere ce merge spre moarte odată cu vremea să. 550. Numai limită voinței îți poate spune deschis cine ești tu în această lume a păcatului. 551. Care sfinx nu-și are piatră sculptata de vântul clipelor și care om nu este erodat de Timp? 552. Cu Timpul alături de tine ești sigur de moarte. 553. Numai răsăritul îți poate aduce apusul și acesta iarăși răsăritul. 554. Oricât de fierbinte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
omenești sunt numeroase și cu un traseu încâlcit, în timp ce traseul Fatum ului recunoaște mersul săgeții la țintă. Rolul omului de creator al propriului destin se reduce până aproape de nulitate, oricare ar fi răspunsul lui Oedip, în varianta Enescu-Fleg, la întrebarea Sfinxului. Așa se face că abordarea filozofică a problemei fatalității e mai simplă, iar abordarea psihologică e neguroasă; singură abordarea scriitoricească, mai ales în cazul romanului, cumulează toate beneficiile reflecției în subiect, ale artei constructiviste și ale sugestiei stilistice. Întâmplările fatidice
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
soi cald de Aiud. Mai apoi câteodată păstrez în ulcior și-un lucru mai scump și mai rar: grămada de boabe de chihlimbar, lacrimi pe care o pădure le-a plâns, când ultimul alb unicorn s-a stins. OEDIP ÎN FAȚA SFINXULUI Ascult. Adâncul tău ce-amar și ce pustiu, cât de fierbinte, dulce trebuie să fie. În preajma ta, în larg, se stinge tot ce-i viu, doar pajiștea cu oseminte învie. Aștept aici cu-nspăimîntată bucurie, tăcerea lungă să se rupă între
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
capitolul dosare personale? Ori numele acesta nu este decât un simbol, o găoace „de serviciu”, ce poate fi oricând umplută cu persoana vreunuia dintre noi... Așa am fost înclinat să cred de la început. Cu certitudine, Beșleagă este de nepătruns, un sfinx al zilelor noastre! Dacă o ține așa în continuare, nu m aș mira să ajungă și erou în colecția Sfinx de la Editura Meridiane... Sau... ...Sau mai bine să ies un pic, să pufăi un amiral, pentru că „în acest birou nu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
un liliac, țintuindu-l de perete cu aripile și făcându-l să fumeze, și cum se distrau cu asta. Bine, ei ce? îl întreabă tatăl cu neliniște de cum ajunge acasă. Fiul tace și tatăl își zice: "acest băiat este un sfinx... va germina?". Ajunge să-l cunoască Apolodoro pe Menaguti, pe pletosul Menaguti, preot la Nuestra Señora la Belleza, sau cum spune cartea sa de vizită: HILDEBRANDO F. MENAGUTI Poet poet sacrileg, și să se înțeleagă bine. Dragostea, dragostea e totul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Apolodoro, am nevoie de Dumnezeu ca să mă facă nemuritor... A trăi, a trăi, a trăi... A muri... a dormi! A dormi... a visa oare! Din ce s-a născut arta? Din setea de nemurire. Din ea au ieșit piramidele și sfinxul care doarme la picioarele lor. Se zice că a ieșit din joc. Jocul! Jocul este un efort de a ieși din logică, pentru că logica duce la moarte. Mă numesc materialist. Da! Materialist pentru că vreau o nemurire materială, de masă, de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
voluntară de protejare a mediului, iluminatul festiv al Palatului Parlamentului va fi întrerupt sâmbătă, 29 martie, între orele 20.30 - 21.30. De-a lungul timpului, construcții emblematice, precum Golden Gate Bridge din Sân Francisco, Colosseum-ul din Romă, Turnul Eiffel, Sfinxul și Piramidele din Giza, au marcat acest eveniment prin stingerea luminilor pentru o oră. Evenimentul „Oră Pământului” a fost organizat pentru prima oară pe 31 martie 2007, în Sydney, Australia și este cel mai mare eveniment internațional care atrage atenția
Ora Pământului 2014: Palatul Parlamentului stinge luminile by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39502_a_40827]
-
se află la o adâncime de peste 1.600 de metri, sunt din piatră și cântăresc sute de tone. Oamenii de știință cred că ar fi vorba despre despre ruine ale orașului scufundat Atlantida. Mai mult, cercetătorii au mai descoperit un sfinx, mai mulți monoliți, așezați ca la Stonehenge și gravuri într-o altă limbă, realizate pe pietre. Se pare că situl arheologic a fost descoperit în anii '60 de americani, dar au ținut secrete informațiile pentru a nu fi găsit și
Celebrul oraş Atlantida a fost descoperit () [Corola-journal/Journalistic/57508_a_58833]
-
bălegar, curtea pustie, privata de lemn din fund, povârnită, cu ușa având două găurele ca niște ochi, mă trezisem zicându-i... - vorbă uitată, dar pe care veghea pasionată a prietenului meu o puse numaidecât la loc: era, aș fi zis,... SFINXUL VALAH.
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
Alexandra Ciocârlie Ca și drama Oedip și Sfinxul a lui Hugo von Hofmannstahl (1905), piesa lui Vlad Zografi Oedip la Delphi (1997) oferă un posibil preambul al tragediei lui Sofocle Oedip rege care pornește de la izbucnirea ciumei la Teba drept pedeapsă pentru uciderea lui Laios, urmată de ancheta
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
preambul al tragediei lui Sofocle Oedip rege care pornește de la izbucnirea ciumei la Teba drept pedeapsă pentru uciderea lui Laios, urmată de ancheta desfășurată cu obstinație de erou spre a afla identitatea asasinului. Dacă lucrarea dramaturgului austriac culminează cu moartea Sfinxului și însoțirea lui Oedip cu Iocasta - întemeiată de această dată pe atracția instinctivă dintre cei doi -, cea a autorului român include doar consultarea oracolului de la Delphi de către tânărul venit din Corint și încercarea acestuia de a evita săvârșirea sacrilegiilor care
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]