944 matches
-
s-a făcut cunoscut cu volumul de epigrame Instantanee (1937), care marchează totodată debutul editorial. Pentru nuvela Drumul spre țară, a cărei acțiune se petrece în zilele Dictatului de la Viena, a fost premiat în 1941 la concursul organizat de ziarul sibian „România nouă”. Antologia comentată Plugarii condeieri din Banat (1943) a atras atenția prin ineditul materialului pus în circulație și prin noua perspectivă sociologică asupra fenomenului literaturii vernaculare. Ț. a publicat numeroase contribuții în domeniul filologic, adunate în volumele Studii de
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
au făcut la un moment dat două piese de teatru de către elevi, la Târgșor... Acolo? La Târgșor? Nu-mi amintesc de așa ceva. Cât am fost eu acolo, nu știu să fi fost teatru. Eu am fost În dormitorul 1 cu sibienii și pe urmă la izolare, În curte, după aia la izolare sub poartă, că era acolo o cameră... și, pe urmă, ne-au dus la izolare În curtea unde erau polițiștii, Într-o altă cameră. Și pe urmă s-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Într-o zi o venit cineva și o Întrebat: „Cine vrea să lucreze?”. Și am ieșit mai mulți la lucru În fabrică. Eu, cu Ilie Popa... Ați auzit de Ilie Popa? A murit. Are și el o istorie interesantă: era sibian, și sora lui o fost căsătorită cu un securist. Și la ăla i s-o pus În vedere că rămâne În Securitate, da’ să divorțeze. Și n-o divorțat și o rămas cu sora lui Ilie. Și a mai fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în viitorul legionar al României, pe care nici ura, nici uneltirea vicleană, și nici moartea nu-l pot împiedica. Corneliu Zelea-Codreanu București, 21 Februarie 1938 Dar înaintea precizărilor de poziție, care au avut loc după 17 Februarie 1938, în comuna sibiană Ghijana de Jos, a avut loc o întrunire a partidului legionar „Totul pentru Țară”, condusă de două personalități legionare: Dumitru Banea și Nicolae Petrașcu. Informatorii prezenți în sală (Solomon Ioan și Novac Ioan) alertează postul de jandarmi din comuna Vurpăr
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
soluția deportării în Siberia a mai multor zeci de mii dintre ei, care ar fi însemnat distrugerea Mișcării. Plecarea la Timișoara După ce a fost pus în libertate, Petrașcu a plecat la Sibiu, însoțit de un legionar mai tânăr, care era sibian. După câteva zile a trimis vorbă celui care îl însoțise de la București la Sibiu să facă rost de bilete de tren și de o gazdă la Timișoara, care să nu fie legionară. Pe drum până la Timișoara l-a lămurit și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Sibiu, bilunar, între 1 ianuarie 1876 și 25 decembrie 1877. Cu rubrici numeroase, dar cu o tematică neunitară, acest periodic este totuși redactat în raport cu un program politic și cultural limpede, fiind organul publicistic al unui grup de tineri intelectuali sibieni cu simpatii junimiste, dintre care se detașează I. Bechnitz și D. Comșa, prietenul lui Mihai Eminescu, Aurel Brote și Eugen Brote. Gazeta adoptă ortografia fonetică a „Convorbirilor literare”. Se face simțit și ecoul teoriei formelor fără fond, mai ales în
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
și politică. Profilul de teoretician al tradiționalismului se va definitiva în anii următori, când D. face parte din comitetele de redacție ale revistelor „Patria” (1920), „Societatea de mâine” (1924), „Ramuri” (1928), „Gândirea” (1928-1934), „Ideea românească” (1939), este director al revistei sibiene „Înălțarea” (1941) și scrie articole politice la cotidianul „Calendarul”. Colaborează, de asemenea, la „Cultura poporului”, „Țara noastră”, „Cuvântul”, „Scrisul românesc”, „Vitrina literară”, „Axa”, „Secolul”, „Curentul”, „Ideea națională”, „Cuget moldovenesc” (Bălți) ș.a. D. este un important ideolog al curentului ortodoxist, ca
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
și 1916 redactează în întregime revista „Războiul popoarelor”, iar în 1915 întemeiază, în colaborare, publicația satirică „Mojicul”. În aceeași perioadă i se oferă conducerea revistei-magazin „Astra”, la care va scrie câțiva ani. De asemenea, se va afla la direcția ziarelor sibiene „Dacia traiană” (1920-1921) și „Înălțarea” (1922). Colaborările sale nu se limitează la revistele și ziarele proprii; versuri, schițe, portrete literare, studii, recenzii ori traduceri îi apar și în „Lumina”, „România jună”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Universul”, „Românul”, „Rampa”, „Renașterea”, „Renașterea
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
a comunităților din Mărginimea Sibiului. Bibliografie Bădescu, Ilie. (2003). Sincronism european și cultură critică românească, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bernea, Ernest. (2004). Trilogie sociologică, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bucur, Corneliu. (1977). Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al poporului român, Repere sibiene, Sibiu. Cancian, Francesca. (1975). What are Norms?. Cambridge: Cambridge University Press. Chelcea, Ion; Chelcea Septimiu. (1990). Tovărășiile tinerilor - forme tradiționale de cooperare în viața poporului român. În Septimiu Chelcea (coord.). Psihologia cooperării și întrajutorării umane. București: Editura Militară. Chelcea, Ion
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pregătitoare înființării Cercului. Inaugurarea oficială are loc, cu participarea ministrului Culturii Naționale, profesorul Ion Petrovici, la 12 februarie 1942. Rostesc, cu acest prilej, alocuțiuni D. D. Roșca și studentul Radu Stanca. Prima șezătoare literară organizată are loc la Teatrul Municipal sibian. În programul ei studenții Radu Stanca, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu, Romeo Dăscălescu prezintă din creațiile lor. Tot acum Ovidiu Drîmba conferențiază despre Ardealul în cultura noastră. La 20 februarie, la Timișoara, răspunzând invitației primite din partea studențimii, Cercul organizează o acțiune
CERCUL LITERAR „OCTAVIAN GOGA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
București, 1931; Cântece ostășești din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Strigături de ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945; Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea, Nunta la Paloș, în Folclor din Transilvania, II, îngr. Ioan Șerb, București, 1962, 5-195; Comori din Ardeal, în Folclor din Transilvania, IV, îngr. Dumitru Lazăr, pref.
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Blaga însuși) începe să fie perceput de viitorii „cerchiști” ca insuficient. Pe fundalul alunecării spre dreapta ideologică, în condițiile în care etnicul devine din nou un argument forte, iar sămănătorismul proliferează sub noi și culpabile forme, câțiva dintre tinerii studenți sibieni resimt nevoia unor clarificări doctrinare, căutându-și alte repere. Din cercul studențesc „Octavian Goga” se desprinde, curând, un nucleu („tare”) atras de profesorul Liviu Rusu, și care va forma o nouă grupare: „Prietenii Seminarului de estetică”. Studenții organizează acum conferințe
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
a ceea ce a mai rămas printr-o înțelegere între statele interesate, în scopul sprijinirii tinerilor români care vor să învețe la Budapesta și a tinerilor unguri care vor să învețe la București, după un model franco-german. Coabitarea acesteia cu fundația sibiană ar fi fost posibilă, sunt convins. Însă nefericita omonimie - cele două fundații având nume similare - a dat naștere la interpretări politice nedrepte și a generat pretexte pentru o retorică extremistă. Români sub bombe Mircea Vasilescu: Dintre întâmplările petrecute în timpul mandatului
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Terian, secretar de redacție și graphic design - Mircea Stănescu, tehnoredactare - Marian Florea. Numărul aniversar (ilustrat cu fotografii, unele inedite, din colecția dr. Gheorghe Telea) a fost precedat de un simpozion cu aceeași temă, unele comunicări fiind acum tipărite în revista sibiană ce poartă numele proiectatei publicații a cerchiștilor din 1946. O pondere specială între aceste contribuții de istorie și critică literară are Nicolae Balotă, supraviețuitor al Cercului literar "care a devenit un adevărat cerc al poeților dispăruți". l Răspunzînd întrebărilor adresate
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
găsit, în fine, pe Iustin Panța. Și l-a găsit cu atît mai ușor cu cît acesta, de la bun început, voia să scrie în locul lui Mircea Ivănescu, ori măcar cu penița și cerneala lui. Modul provocator în care tînărul poet sibian și-a asumat condiția de discipol nu putea să nu ducă, în cele din urmă, la un atentat. Cu consimțămîntul maestrului, acest atentat e pus la cale în Limitele puterii sau mituirea martorilor (Ed. Litera, 1994), în care magistru și
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
este structurat după cum urmează: a) proiecte și acțiuni care au fost evaluate de către comisiile de evaluare instituite de Ministerul Culturii și Cultelor, selectate de juriul central de selecție și validate de Asociație, prevăzute în tabelul nr. 1; ... b) manifestări tradiționale sibiene cu parteneriate europene pentru ediția din 2007, altele decât cele prevăzute la lit. a), cărora organizatorii locali le asigura programarea, desfășurarea și finanțarea, prevăzute în tabelul nr. 2; ... c) proiecte și acțiuni culturale ale invitaților speciali - invitați de către Asociație împreună cu
HOTĂRÂRE nr. 167 din 14 februarie 2007 privind desfăşurarea programului "Sibiu - capitala culturală europeană 2007". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185472_a_186801]
-
ITALIA SUCURSALĂ SIBIU SIBIU 7627 16070576 SCANDIA-CONS SRL SIBIU 7628 4678546 SCHUSTER CO ECOLOGIC SRL SIBIU 7629 14232515 SEBIAL SRL SIBIU 7630 2469292 SIB DRESS SĂ SIBIU 7631 14794653 SIB PECO SRL SIBIU 7632 2468998 SIBAVIS SĂ SIBIU 7633 2469101 SIBIANA SĂ SIBIU 7634 13646136 SIBIU MAGLIA S.R.L. SIBIU 7635 3572074 SIBMEDICA SRL SIBIU 7636 796476 SIBOFARM SĂ SIBIU 7637 6685043 SIBTUB TRADING S.R.L. SIBIU 7638 4150043 SIEBENBURGISCHES NUGAT SRL SIBIU 7639 15360709 SIEMENS ELECTRICAL INSTALLATION TECHNOLOGY SRL SIBIU 7640 2680582
ORDIN nr. 1.356 din 25 septembrie 2007 pentru actualizarea contribuabililor mijlocii prevăzuţi în Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 266/2007 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii la administraţiile finanţelor publice pentru contribuabilii mijlocii din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
24. DORNA, VATRA DORNEI Suceava 25. ILVAS Vaslui 26. I.L. Harghita Harghita 27. LACTIS Harghita 28. LUCIS Buzău 29. LACTES Bacău 30. PRODLACTA Tecuci Galați 31. MULTILACT Maramureș 32. NUTRILACT Gorj 33. LACTIS Iași 34. DIRECT LINE INOX Cluj 35. SIBIANA Sibiu 36. RAR��UL Suceava 37. MILKCOM Covasna 38. PAULACT Harghita 39. PRIMULACT Harghita 40. LACTA Giurgiu 41. GORDON PROD Harghita 42. LACTATE Harghita 43. ROUA BUCERDEA Albă 44. HÂRCO Sibiu 45. MAMY S LACTATE MOLKEREI Sibiu 46. ALBALACT Albă
CONTRACT DE MUNCĂ nr. 81 din 20 ianuarie 2006 (*actualizat*) la nivelul ramurii industriei alimentare, a bauturilor şi tutunului pe anul 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
24. DORNA, VATRA DORNEI Suceava 25. ILVAS Vaslui 26. I.L. Harghita Harghita 27. LACTIS Harghita 28. LUCIS Buzău 29. LACTES Bacău 30. PRODLACTA Tecuci Galați 31. MULTILACT Maramureș 32. NUTRILACT Gorj 33. LACTIS Iași 34. DIRECT LINE INOX Cluj 35. SIBIANA Sibiu 36. RARĂUL Suceava 37. MILKCOM Covasna 38. PAULACT Harghita 39. PRIMULACT Harghita 40. LACTA Giurgiu 41. GORDON PROD Harghita 42. LACTATE Harghita 43. ROUA BUCERDEA Albă 44. HÂRCO Sibiu 45. MAMY S LACTATE MOLKEREI Sibiu 46. ALBALACT Albă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── INDUSTRIA
CONTRACT DE MUNCĂ nr. 81 din 20 ianuarie 2006 (*actualizat*) la nivelul ramurii industriei alimentare, a bauturilor şi tutunului pe anul 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
Postăvarul - nr. 17 - 23 Str. Postăvarul - nr. 2 - 26 Str. Prisaca Dornei - nr. 1 - 11; Str. Prisaca Dornei - nr. 10 - 16 Str. Prisaca Dornei - nr. 2 - 8 Str. Rampei Str. Rășinari Int. SALBEI Str. Sălcioarei Str. Sg. Petre Petre Ale. Sibiana Str. Sintești Str. Sold. Ghiță Șerban Str. Sold. Stelian N. Mihale - nr. 1 - 1A Str. Sold. Stelian N. Mihale - nr. 3 Str. Sold. Stelian N. Mihale - nr. 2 - 64 Str. Sold. Stelian N. Mihale - nr. 5 - 39 Ale. Sold. Tudor
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
structura de colaj în care actorii sunt implicați nemijlocit, încă din faza de investigație (un punct comun, chiar dacă de fiecare dată altfel rezolvat... structural, estetic și tehnic, al acestei propuneri și a altor proiecte similare, de la 20/20 sau Tigrul sibian ale Gianinei Cărbunariu la, să zicem, Capete înfierbîntate sau Sub pămînt ale echipei Michailov-Schwartz). Și, în cele din urmă, substituția dintre țesătura narativă, care îndeobște facilitează receptarea dirijînd-o din particular spre general, și mecanica pseudo-dezbaterii publice, care duce treptat, pas
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
Gianinei Cărbunariu e, ca să dau un exemplu, cu totul alt fel de construcție textuală decît 20/20 și, în pofida faptului că se lucrează cu aceeași echipă, e - structural și strategic - complet diferit de culegerea ficționalizată de legende urbane din Tigrul sibian, în care realitatea și oniricul ajung să se încalece și să se comenteze reciproc. Aici, în incriminatul Rogvaiv, conflictul se instalează nu în situația dramatică (cîtă vreme nu există un suport narativ propriu-zis) ci între cele două paliere pe care
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
la Sibiu nu este o regulă în sistemul teatral românesc. Este excepția. În ceea ce privește activitatea mea de regizor în regim independent, ea va continua cu următorul proiect, tot un proiect internațional, la care sunt și co-producator. Anul trecut ai montat Tigrul sibian, un spectacol care avea în centru un episod din viața cotidiană a Sibiului - evadarea tigresei Mihaela de la Grădina Zoologică. Are Solitaritate</i> legături - tematice, conceptuale - cu acest spectacol?</b> Da. Dar sunt teme care, într-un fel, apar și în
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]
-
b> Da. Dar sunt teme care, într-un fel, apar și în 20/20 sau în alte spectacole din ultimii ani (tema diferenței, a inechității sociale, a unui tip de discurs politic din ce în ce mai periculos despre sărăcie, valori naționale etc). Tigrul Sibian avea ca punct de pornire evadarea unui tigru dintr-o grădină zoologică și toate temele care decurg de aici: libertatea, teama centrului de periferie și a periferiei de centru. <b>Solitaritate</b> este un spectacol alcătuit din 5 scene diferite
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]
-
Rolando Matsangos În data de 24 octombrie, a apărut un articol semnat de domnul Ionuț Sociu, cu titlul Cronica de avertizare, în care autorul critica un articol mai vechi al doamnei Doina Papp, în fapt o cronică la spectacolul Tigrul sibian intitulată Tigrul sibian și realitatea noastră tărcată. Articolul în cauză, cel al Doinei Papp, a reprezentat un punct de turnură în istoria spectacolului de care se ocupa. Apariția sa - de fapt, publicarea acestuia însoțit de un comentariu pe o pagină
Punctul mort () [Corola-website/Science/295726_a_297055]