799 matches
-
România! Apoi a tras omul un gât de lichid verzui direct din sticlă după care a așezat-o frumușel pe masa consumatorilor, le-a urat ziua bună și a dispărut din încăpere ca și cum nici n-ar fi fost. Mulțumim bădie Silvestre! Să fie într-un ceas bun! Și la mai mare pentru băiatu dumitale! Ce-a zis bădia că are fecioru-su? Că mi s-a părut ceva neclar... N-am înțeles tocmai bine! Dar cred că o fi ceva grozav dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vara! Bădia a făcut ochii mari și a scrâșnit din măsele, și s-a făcut alb ca varul, și și-a făcut semnul crucii: Piei, diavole! Nu se poate! Asta nu se poate, părinte! Dispari, diavole! Ba se poate, bădie Silvestre! Și încă să mai știi una tot așa de moțată... Când îi vine pofta de ceva cărniță de godăcel, te sfătuiește să mai intri cu jungherul prin cele cotețe, că cică unul, chipurile, îi olog, altul cară apă la ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Mozaicul pardoselii era el însuși o alternare savantă de gazon și mușchi. Natura nu era astfel copiată, ci perfecționată. Bătrânul fu cuprins de amețeala descoperirii și a înălțimii și să lasă supt de hăul toboganului și înghițit de această cetate silvestră. Se priviră îndelung, față în față. Bătrânul reglându-și respirația și pulsul, Jordan Augenstein von Saxa așteptând senin într-un jilț domnesc la care fuseseră adaptate roți mari cu spițe. Picioarele și coapsele inerte erau înfășate într-un halat arăbesc
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
explicând ce a vrut să spună, deoarece important pentru noi este nu ce-a vrut să spună, ci ce a spus, mai bine zis ce auzim noi. Astfel Cassou mă numește pe lângă sălbatic - și dacă asta vrea să însemne om silvestru, de acord -, paradoxal și ireconciliabil. Că sunt paradoxal mi s-a spus deseori și în așa fel, încât până la urmă nu s-a mai știut ce anume înțeleg prin paradox cei ce mi-au spus-o. Deși paradoxul este, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și practice. Cartea lui despre Caragiale a fost, la vremea apariției, o lovitură În lumea teatrului românesc, mai ales pentru practicieni. Sigur, filologii n-au prea apreciat-o, ei având această prejudecată că spectacolul Înseamnă text. Mai avea o calitate Silvestru: se lupta mult pentru spectacolele cu probleme. Asta după ’66 ’67. În cazul „Revizorului”, celebrul caz de cenzură, Silvestru a făcut cu o săptămână Înainte o „avanpremieră” În „România literară”. După premieră, cu redactorii publicației, nume cu greutate, a mai
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
prisos, Sbliț semnifică un protest împotriva unei lumi rău alcătuite, asupra căreia reflectează cu amar și sarcasm, dar și cu umor. Comedia tragică Dezertorul aduce pe scenă lumea mahalalei, din care Caragiale luase situațiile comice. Mihail Sorbul prezintă drama „mahalagiului” Silvestru Trandafir, bucureștean de la periferie, cu suflet mare. La această trăsătură Sorbul adaugă expresiile, vulgarizările și accentul limbajului specific mahalalei, procedeu preluat de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește o bună știință a
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Și se vede că fata l-a ajutat, căci destul de curând amândoi ajunseseră a-și cunoaște simțămintele de iubire reciproce și așteptau doar acel magic moment declanșator, moment ce iată că nu s-a lăsat prea îndelung așteptat. Cu toate că nici Silvestru și nici Carla nu prea cunoșteau ce este norocul sau fatalitatea, amândoi au putut vedea cum nu se poate mai limpede cât de armonios pot lucra acestea împreună, căci, într-o după-amiază întunecată de aversa proaspăt stârnită, întâmplarea îi puse
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
sa; cu un țipăt, mimul își aruncă o mantie pe umerii goi și fugi repede în spatele ușii din fund. În acea zi de ianuarie, Împăratul alesese pentru început Laureolus, al celebrului Valerius Catullus. Era un spectacol cu mimi faimoși, muzici silvestre și onomatopeice, oameni travestiți în tâlhari, în principi, în fiare, ce povestea viața unui tâlhar crud, avid de bogății, care își pierdea viața ad bestias, fiind dat ca hrană fiarelor. Un joc pe jumătate infantil, pe jumătate înspăimântător, cu mimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
imediat scotea Încet aerul pe care-l reținuse o clipă În piept și Închidea din nou ochii. 2 Odată cu venirea iernii, neînfricata noastră idilă s-a transferat În mohorâtul St. Petersburg. Ne-am dat seama că ne lipsește Îngrozitor siguranța silvestră cu care ne obișnuiserăm. Hoteluri Îndeajuns de neonorabile ca să ne primească se aflau dincolo de limitele cutezanței noastre și măreața epocă a amorurilor consumate În parcuri era Încă departe. Tăinuirea, atât de plăcută la țară, devenea acum o povară și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să te Întrebi cine oare se ostenise să care aceste obiecte și altele răspândite peste tot, Într-un loc atât de depărtat dintr-o pădure fără poteci. Odată am descoperit o oglindă grav mutilată, dar Încă promptă, plină de reflexii silvestre - de parcă s-ar fi Îmbătat combinând bere cu lichior - sprijinită cu o dezinvoltură suprarealistă de un trunchi de copac. Poate că aceste apariții nedorite pe terenurile de agrement ale orășenilor erau un crâmpei din imaginea dezastrului ce va să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
fata l-a ajutat, căci destul de curând amândoi ajunseseră a-și Istorisiri nesănătoase fericirii 59 cunoaște simțămintele de iubire reciproce și așteptau doar acel magic moment declanșator, moment ce iată că nu s-a lăsat prea îndelung așteptat. Cu toate că nici Silvestru și nici Carla nu prea cunoșteau ce este norocul sau fatalitatea, amândoi au putut vedea cum nu se poate mai limpede cât de armonios pot lucra acestea împreună, căci, într-o după-amiază întunecată de aversa proaspăt stârnită, întâmplarea îi puse
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu gâtul însă, căci mâinile îi erau ocupate cu cravata rebelă. ― Servește-mă, domnule Chiriță, că nici eu n-am să-ți rămân dator! stărui Boiangiu cu o imputare amicală. ― Dacă-i așa, iacă, las toate și te servesc, nene Silvestre! făcu tânărul încîntat că reușise să-și înnoade cravata cum dorise și admirîndu-se într-o oglinjoară rezemată de călimară. Poți să-i și dai drumul, că eu m-am terminat! urmă dânsul după ce-și mai potrivi și frizura, așa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Consiliului de Război dacă s-ar afla, și s-ar afla cu certitudine, că jandarmii nu s-au mișcat nici când țăranii au pus foc conacului. Dădu câteva ordine și se echipă repede și dânsul, în vreme ce Didina striga, frîngîndu-și mîinile: ― Silvestre, Silvestre, ia seama, să nu te omoare! Boiangiu era calm. Se stăpânea. Își zicea că mare lucru n-are să fie nici acuma. Doar să patruleze puțin, să facă act de prezență. Nu vrea să ațâțe pe țărani, ci să-i
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de Război dacă s-ar afla, și s-ar afla cu certitudine, că jandarmii nu s-au mișcat nici când țăranii au pus foc conacului. Dădu câteva ordine și se echipă repede și dânsul, în vreme ce Didina striga, frîngîndu-și mîinile: ― Silvestre, Silvestre, ia seama, să nu te omoare! Boiangiu era calm. Se stăpânea. Își zicea că mare lucru n-are să fie nici acuma. Doar să patruleze puțin, să facă act de prezență. Nu vrea să ațâțe pe țărani, ci să-i liniștească
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mare diametru foarte scurt scurt intermediar alungit foarte alungit Fructul: culoarea de fond a epidermei (la maturitate) verde galben-verzuie galbenă roșie Fructul: lungimea pedunculului scurt mediu lung Epoca de maturitate de recoltare foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Ribes silvestre Mert și Koch și Ribes niveum Lindl. (Coacăz cu ciorchini) Perioada de maturitate foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Ciorchinele: lungimea (inclusiv pedunculul) foarte scurtă medie lungă foarte lungă Baca: mărimea foarte mică mică medie mare foarte mare Baca
jrc2210as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87363_a_88150]
-
adepții cultului Dianei), "cei stăpâniți de Diana", au dat în limba română pe "zănateci", nebuni, rătăciți (vezi Contribuții epigrafice... p. 120). Continuitatea religioasă și lingvistică a fost asigurată deoarece transformarea s-a produs într-un mediu popular, rural (campestru și silvestru). Dar nu ne putem aștepta la un proces similar în ceea ce-l privește pe Zalmoxis, deoarece cultul său a fost răspândit printre oamenii cultivați și în mediile urbane. Pe de altă parte, este dificil să ne imaginăm ca zeul principal
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
LAVAU G�rard, GRUNBERG G�rard, MAYER Nona et al.: L�Univers politique des classes moyennes (1983). MAFFESOLI Michel: La Connaissance ordinaire. Pr�cîș de sociologie compr�hensive (1985). MANN Patrice: L�Action collective (1991). MAURICE Marc, SELLIER Fran�ois, SILVESTRE Jean-Jacques: Politique dՎducation et organisation industrielle en France et en Allemagne (1982). PADIOLEAU Jean-G.: L�Ordre social, principes d�analyse sociologique (1986). PITROU Agn�s: Vivre sans famille? Leș solidarit�s familiales dans le monde d�aujourd�hui (1978). POULANTZAS
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
secolului al XIX-lea, precum și articolul Idealul lui Bălcescu. Aureliu Candrea traduce versuri de Victor Hugo, Shelley și proză de A. von Chamisso și Jean Richepin. Din Al. Dumas, Villiers de l’Isle Adam, Th. de Banville, Paul Bourget, A. Silvestre și L. Boussenard tălmăcește B. Florescu, care traduce și un articol despre literatura lui Pierre Loti, câteva povești andaluze și o nuvelă a lui R. Töpffer. În mai multe numere, D. A. Sturdza și Edgar Th. Aslan semnează o versiune în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286643_a_287972]
-
Ionesco"; informații inexacte ("Ana Pauker era fiica rabinului din Botoșani" este știut că se născuse la Codăești); catalogări riscante Mihăilescu-Brăila, "cel mai mare actor pe care l-am văzut vreodată" (chiar cel mai?!); etichetarea simplistă, răuvoitoare, a marelui teatrolog V. Silvestru (n-o să citez, căci mi-e jenă!). După volumele actorului Furdui s-ar putea face un film deosebit de interesant. Știu, a devenit un loc comun sintagma viața mea e un roman, dar de data aceasta, lucrul chiar merită încercat. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
București, 1897; Poezii, București, 1897; Nopți albe (1880-1897), București, 1898; Nuvele, București, 1898. Traduceri: [François Coppée, Alfred de Lamartine, Alfred de Musset], în Poezii, București, 1883; Charles Aubert, Pe malul Ivetului, București, 1886; [Elena Văcărescu, Alphonse Daudet, Maurice Rollinat, Armand Silvestre, Eugène Manuel, Alphonse de Lamartine, Byron, Jean Berge, Paul Deroulède, Bertha Galeron, André Chénier, Sully Prudhomme, Petőfi Sándor], în Nopți albe, București, 1887; Alfred de Musset, La ce visează fetele, în Zile negre, București, 1888; Carmen Sylva, Pablo Domerrich, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
și Urmările de Emil Nicolau, se reproduce integral piesa Pământ a lui M. Polizu-Micșunești. Segmentul traducerilor, destul de bogat, este orientat spre literatura franceză, remarcându-se versiunile românești ale lui I. Gr. Periețeanu din poezia lui Charles Baudelaire, Edmond Haraucourt, Armand Silvestre, Albert Samain. Prezintă interes și Leonid Andreev cu schița Masca de chinez. În numărul 6/1909 este semnalată constituirea Societății Scriitorilor Români. Alți colaboratori: C. S. Ballan, Ana Marcu (sub pseudonimul Mimi Pinson), G. Metaxa-Doro. A.-M. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
asemenea, lipsa de sens a dorinței sale și își asumă, nu fără tristețe, destinul ființei de excepție: Noi nu avem nici timp, nici loc / Și nu cunoaștem moarte. Partea a patra (strofele 86- 98) reunește pastelul, idila și meditația. Cadrul silvestru nocturn și idila celor doi îndrăgostiți sunt contemplate cu tulburare de către Hyperion, care șia reluat locul lui menit din cer. Monologul lui Cătălin exprimă nostalgia omului devorat de trăiri dionisiace, care însetează acum după seninătatea apolinică a ființei supe rioare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rădăcini adânci înfipte în solul național, Labiș e un romantic în tradiția pașoptiștilor, a lui Eminescu, Macendonski și Goga, dar și în aceea a lui Sadoveanu. În structura lui sufletească se adună elanuri, neliniști, aspirații, o chemare obsesivă a spațiilor silvestre, marine și siderale, a atitudinilor amețitoare și a adâncurilor abisale, a zvonurilor tăinuite. Este convins că viața trebuie trăită intens, febril, că sensul existenței este lupta. Asemenea creatorului Mioriței și asemenea lui Eminescu și Sadoveanu, pe care și-i recunoaște
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
superior ca poziție socială. Educația îi permite femeii libertate: putere de decizie, acolo unde nu avea de obicei nimic de spus (încheierea căsătoriei), depășirea propriului statut, accederea către o viață mai prosperă. În zilele a patra și a cincea, eroinele Silvestra și Agnese sunt râvnite cu disperare de pretendenții lor, cărora le vor răspunde cu aceleași 218 Ibidem, p. 110. 219 Ibidem, vol. I, p. 375. 220 Ibidem, vol. II, p. 180. 221 Ibidem, vol. I, p. 47. 222 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]