1,724 matches
-
ei Încît ideea unei Zulnii ca simbol al iubirii de divinitate este exclusă. Marele logofăt de la Țigănești nu e Dante, nici Zulnia, mamă a cinci copii, nu este Béatrice. Dragostea lui Conachi are alte virtuți și se revendică dintr-o simbolistică mai profană. Simbatiea este, poate, agapé, mai puțin latura spirituală, dragostea se oprește la el În pragul emoției. Există, cu toate acestea, În poemele lui ecouri din mitologie, din filozofia veche, din lirica trubadurilor, vaietele stihuitorului ne trimit mereu la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sociale în societatea contemporană. Or, faptul central, atât într-o întreprindere, cât și în cartierele urbane sau, mai larg, în orașe, nu sunt aceste manifestări episodice: ele nu sunt decât evenimente în care se actualizează raporturile sociale; semnificațiile lor, adică simbolistica pe care o produc, nu constituie un sistem peren susceptibil a fi studiat în sine, independent de mizele precise care configurează raporturile sociale locale în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Eliade este preocupat de structurile globale, de momentele spirituale universale care Își exprimă sensurile prin simboluri, Încât acestea se caracterizează prin unitate și universalitate. Simbolul este factor fundamental de coeziune și comunicare spirituală. „În societățile arhaice orice poate fi simbol” (). „Simbolistica aceasta fiind cunoscută tuturor membrilor comunității, ea face posibilă o comunicare perfectă și firească” (/107). Pentru Eliade, simbolul are funcția de protecție, Îndeplinește un rol terapeutic care permite omului să regăsească un limbaj și experiența unui timp primordial, originar, „nostalgia
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
a fi efectuat. Actorul social reflexiv își analizează acțiunea. Relativism: atitudine științifică urmărind să contextuali-zeze orice observație și să insiste pe diversitatea formelor posibile ale realului. Poate tinde spre un radicalism politic (comunitarismul) sau științific (ceea ce există este arbitrar, nenecesar). Simbolistică: ansamblu de semnificații la care trimite realitatea, mereu susceptibilă de interpretări (mai mult sau mai puțin compatibile, manifeste). Socialul este semnificativ și simbolic deoarece are sens pentru actori. Subcultură: cultura oricărei grupări, adesea minoritare, a cărei autonomie este atestată de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ce este viu; și latura melancolică, suferindă a naturii umane, incapabilă de a face față realității. Decameronul descrie ființe umane în momente de criză. Brigata știe să se descurce în acestă situație dificilă, deși se bazează pe o fugă 145 Simbolistică preluată din nota explicativă a Etei Boeriu în Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 60 din fața realității, care nu întotdeauna este posibilă, poate servi ca un model de comportament.”146 Prin aceste voci care reușesc să nu rămână doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu doar la propriu, ci și la figurat, nu acceptă decât ceea ce i se pare avantajos pentru poziția sa în socieate, pentru păstrarea unei minime aparențe de moralitate. Chiar și denumirea orașului din care provine eroina lui Chaucer are o simbolistică aparte. Târgoveața trăiește lângă Bath (biside Bathe), termenul bath (care înseamnă și „baie” în limba engleză) amintind de acele băi publice în care se practica prostituția, un fel de temple închinate zeiței Venus.278 Apa din fântână și apa vieții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că o înspăimântă cu adevarat pe târgoveață, este în simbolistica aceasta a arderii mai curând o superstiție sau o tradiție pe care o împrumută, fără a-i trăi substanțial conținutul. Alte exemple de soți poligami vin să-i întărească opiniile: Lameth, Iacov, Abraham. Avem o întragă enciclopedie a cuplului în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
religios, dar am putea vedea aici și o aspirație spre puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna angelicata, sfânta Cecilia, al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
accepta și nici nu este influențat de nimic negativ, chiar dacă cunoaște ce este răul, nu poate decât să rămână străină de el. Este un spirit evlavios: „Încât Credința, însăși ea/ Castelu-ntr-însa și-l avea/ Spre a domni întru lumină”663. Simbolistica numelui este mai mult decât sugestivă: Dalba este metaforă a purității, a inocenței și a gingășiei. Portretul nu are doar valoare estetică în sine, ci se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
inima cântați;/ Cuvine-se-a mă sprijini ca frați/ În truda-mi cât de cât; tot una mi-i/ Cu frunza or cu floarea de veți fi” Ibidem, p. 190. 677 David Wallace, op. cit., p. 337. 678 Din nou avem simbolistica albului și a luminii, pentru că în limba engleză daisy (margareta) este „ochiul zilei”, simbol al purității și al prospețimii. 186 Că-n lume orișicât vei fi cătând,/ Nu-i vei găsi perechea nicăirea:/ Făcând-o s-a-ntrecut pe sine Firea.”679
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice, ilustrând dorința de păstrare a candorii și a onoarei 846, Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o formă mai rară a compusului adipiscor) care semnifică „a lua în posesie”, „a percepe, a zări”847. Prin pasivitate, Virginia reliefează, de fapt, imaginea unui simplu obiect (și la nivel sintactic ea este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce este viu; și latura melancolică, suferindă a naturii umane, incapabilă de a face față realității. Decameronul descrie ființe umane în momente de criză. Brigata știe să se descurce în acestă situație dificilă, deși se bazează pe o fugă 145 Simbolistică preluată din nota explicativă a Etei Boeriu în Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 60 din fața realității, care nu întotdeauna este posibilă, poate servi ca un model de comportament.”146 Prin aceste voci care reușesc să nu rămână doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu doar la propriu, ci și la figurat, nu acceptă decât ceea ce i se pare avantajos pentru poziția sa în socieate, pentru păstrarea unei minime aparențe de moralitate. Chiar și denumirea orașului din care provine eroina lui Chaucer are o simbolistică aparte. Târgoveața trăiește lângă Bath (biside Bathe), termenul bath (care înseamnă și „baie” în limba engleză) amintind de acele băi publice în care se practica prostituția, un fel de temple închinate zeiței Venus.278 Apa din fântână și apa vieții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că o înspăimântă cu adevarat pe târgoveață, este în simbolistica aceasta a arderii mai curând o superstiție sau o tradiție pe care o împrumută, fără a-i trăi substanțial conținutul. Alte exemple de soți poligami vin să-i întărească opiniile: Lameth, Iacov, Abraham. Avem o întragă enciclopedie a cuplului în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
religios, dar am putea vedea aici și o aspirație spre puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna angelicata, sfânta Cecilia, al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
accepta și nici nu este influențat de nimic negativ, chiar dacă cunoaște ce este răul, nu poate decât să rămână străină de el. Este un spirit evlavios: „Încât Credința, însăși ea/ Castelu-ntr-însa și-l avea/ Spre a domni întru lumină”663. Simbolistica numelui este mai mult decât sugestivă: Dalba este metaforă a purității, a inocenței și a gingășiei. Portretul nu are doar valoare estetică în sine, ci se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inima cântați;/ Cuvine-se-a mă sprijini ca frați/ În truda-mi cât de cât; tot una mi-i/ Cu frunza or cu floarea de veți fi” Ibidem, p. 190. 677 David Wallace, op. cit., p. 337. 678 Din nou avem simbolistica albului și a luminii, pentru că în limba engleză daisy (margareta) este „ochiul zilei”, simbol al purității și al prospețimii. 186 Că-n lume orișicât vei fi cătând,/ Nu-i vei găsi perechea nicăirea:/ Făcând-o s-a-ntrecut pe sine Firea.”679
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice, ilustrând dorința de păstrare a candorii și a onoarei 846, Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o formă mai rară a compusului adipiscor) care semnifică „a lua în posesie”, „a percepe, a zări”847. Prin pasivitate, Virginia reliefează, de fapt, imaginea unui simplu obiect (și la nivel sintactic ea este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-i Înțeleagă mesajele: le va primi „sută la sută”... Dimpotrivă, un Jupiter disonant este Întotdeauna susceptibil să-și manifeste În tranzit latura sumbră: „Celor pe care vrea să-i piardă, Jupiter le ia mințile”. evenimentele dorite sunt În acord cu simbolistica jupiteriană? Pe locul al doilea se află opozițiile: efectul lor este adesea același cu al conjuncțiilor, dar În majoritatea cazurilor schimbarea (fie că este exterioară sau interioară) intervine În urma unei perioade de blocaje sau dificultăți - dacă nu cumva schimbarea În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
În rețeaua de transport În comun sau În serviciile poștale, defecțiuni ale calculatoarelor, obstacole de ultim moment... Numeroși astrologi evită să programeze reuniuni importante În asemenea perioade! Pentru a avea o idee despre urmări posibilele, este suficient să adaptăm această simbolistică planetei (sau unghiului) peste care se efectuează tranzitul. De exemplu, Mercur retrograd peste Mijlocul Cerului ar putea indica Întârzieri trecătoare În schimburile socio-profesionale; peste Venus - o Întâlnire sentimentală ratată, o scrisoare de dragoste care Întârzie etc. Venus retrogradă O dată la
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Bizareria schizofrenului este cea care își imprimă nota dominantă asupra întregului comportament încă din aceste prime faze, apărând ca o structură complicată și supraâncărcată de paradoxuri, generate de distorsionarea caricaturală a realității sub raportul trăirilor sau acțiunilor și care traduce simbolistica esoterică și absurdă proprie bolnavului. Ambivalența schizofrenului, trădează deteriorarea capacității de analiză și sinteză asociate disociației și comportă o permanentă pendulare între cei doi poli care pot coexista sau se pot succeda în timp, constituindu-se într-un "amestec inextricabil
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
vedere și această, adeseori ultimă, ipostază - În care moartea oglindește viața. Aspectul meditativ (orice jurnal meditează asupra trecutului, analizând, fie și inconștient, impactul timpului asupra existenței) se leagă indestructibil de obsesia morții. De altminteri, această relație a inspirat o Întreagă simbolistică. Interdeterminarea viață-moarte e, prin reflexie În literatura confesivă, un pact al adâncimilor care comunică prin semne. Meditația presupune răgazul, repausul, un fel de „moarte În timpul vieții”4, după o expresie memorabilă a lui Vladimir Jankélévitch. Se știe că portretele Sfântului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acționează asemeni unui regizor, trecând Înspre simbol și construcție mentală, ceva ce nu e, În fond, decât reziduul unei existențe destinată sacrificiului. Ordonându-se În jurul temei sinuciderii, jurnalul intim al sinucigașului reduce actul mecanic și continuu al mărturisirii la o simbolistică ale cărei sensuri pot să scape chiar și autorului. Personaj al propriei sale drame, scriitorul Încarcă de sensuri un univers pe care, paradoxal, Îl visează diminuat la elementaritatea gesturilor primordiale. Viața și moartea „conviețuiesc”, dacă se poate spune astfel, În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ani buni drept sărbătoare a unității, de altădată sau din viitor. Deși dezideratul fusese realizat, contemporanii rămâneau ancorați tot în trecut, pentru a transfera evenimentul în registrul dorințelor de altădată, al promisiunilor moștenite și, în sfârșit, îndeplinite. Dacă în 1919 simbolistica aniversară își adăugase deja înfăptuirile recente, în anul următor, un decret hotăra că data de 24 ianuarie să devină "sărbătoarea națională a Unirii tuturor românilor"173. Iar în ședința din 5 februarie 1920, Nicolae Iorga propunea, în calitatea sa de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
182. Un alt dosar de rapoarte, de această dată doar din județul Iași, contura cu destulă precizie un repertoriu aproape complet al serbărilor școlare, cu posibile inovații, derogări sau obstacole capabile să le afecteze sau nu organizarea. Zelul ideologic sporea simbolistica deja încărcată a evenimentului și, implicit, importanța propriilor acțiuni: Știind de înainte că toate serbările naționale se concentrează pentru a se sărbători în ziua de 10 Mai și când în acest an să sărbătorește pentru prima dată în această zi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]