2,705 matches
-
să ne depășim conflictele și limitele. Filmul de față este o capodoperă și prin aceea că nu are nevoie de trăducător, se vorbește puțin în film și cuvintele funcționează asemeni unui instrument de percuție. Adevărata natură a filmului este una simfonică, iar vocația regizorului - ajutat de muzica lui Zbigniew Preisner - este de compozitor. În locul cuvintelor avem o coregrafie enigmatică, un joc de lumini și umbre în care albastrul intervine ca leitmotiv, muzica al cărui tumult ține sub presiune fiecare scenă și
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
aducînd cu ea trecutul, suferința, dar în final, și izbăvirea. Culoarea, albastrul melancoliei, intervine permanent de la eclerajul lămpii care se reflectă pe chipul ei în detalii semnificative. Din acest mariaj al muzicii și culorii, regizorul extrage un lirism impresionant, tulburător, simfonic. De la început, Julie se decide pentru un apartament în care nu există copii, însă în curînd descoperă într-o debara un ghem de mici tuberculi agitați, puii proaspăt fătați a unui femele-șobolan - Julie nu va fi capabilă să-i omoare
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
Punctul de plecare este chiar perspectiva diacronică a fugii în schema evoluției istorice a formelor muzicale pe care i-o datorăm lui Vincent d'Indy. O schemă ce plasează fuga pe o poziție terminus, având "o situație particulară între formele simfonice, întrucât nu a produs nici o descendență" (Cours de Composition musicale, Paris, 1909). Cu toate acestea, fuga a avut mai mulți părinți și bunici, fie și numai dacă ne gândim la motet și ricercar, la tiento, caccia și canon. Istoria genului
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
finală sau coda, cât și paradigmele arhitectonice, cum ar fi, de pildă, fugile cu două și trei subiecte. Nu sunt omise nici fugile speciale ("cu titlu împrumutat"): ricercarul, canzona, fuga canonică, fuga coralică, fuga pentru instrumente melodice solo, fuga vocal simfonică ("fuga permutativă în cantate"), ori ciclul de fugi pe aceeași temă ("fuga-variațiune", "fuga contrară", "fuga în oglindă", "perechea de fugi"). Autorul trece totodată în revistă câteva metode de analiză, surprinzându-le caracteristicile generale, precum și capacitatea de a limpezi traseele tematice
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
Ai putea face rost de o orchestră live? — La ora asta? se sperie șeful de sală. Dacă nu poți, nu poți. Asta e. — Eu n-am zis că nu pot, dar chiar o orchestră... — Eu n-am zis o orchestră simfonică, să-mi scoateți pe urmă vorbe în Angers - bă, da’ ce orchestră a vrut ăsta! Mă gândeam la ceva modest, cameral. Un pian... — Un pian, repetă Robert către Jean. — Un pian, confirmă Jean, notându-și în carnețel. — ...două viori, continuă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pe care l-a cunoscut bine: „Era un veșnic Îndrăgostit, amărît. Era timid. Mi-era milă de el. Se Îndrăgostea de femei care nul iubeau.[...] Venea la noi, asculta muzică un ceas-două, apoi pleca. Ar fi putut merge la concerte simfonice - ar fi găsit bani să și cumpere bilet - dar i se părea că nu e demn să dea bani unui șef de orchestră neamț.[...] A avut noroc c-a murit, altfel Îl arestau și era foarte fragil!”(În interviul din
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
poarta penitenciarului, au sosit mama și tata arestatei. Îmbulzaelă, curiozitate, gură-cască și, mai ce, la poarta penitenciarului? Mai nimic, zice un zeflemist, că, din orice țânțar, ușor se iscă un armăsar, iar, orice bâzâit de gâză naște un psalmodic ritm simfonic. Vine un șef. Mare șef. Confirmă faptul că Elena se află după gratii. Deocamdată, precizază el, pentru învinuire de omor. Ea, cică, ar fi omorât bătrâna căreia i-au fost, ulterior, jefuiți, banii (milioane de dolari), și bijuteriile, din caseta
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cafenea, asociată oriunde aiurea cu după-amiezele de Kaffe und Kuche, în care ce se poate întîmpla rău, își păstrează, la noi, pînă la o eventuală reabilitare, eticheta cîștigată în simbolism: o muzică barbară, a locurilor pustii, unde nebunia devine poem simfonic. Înainte, în jumătatea romantică a secolului, muzica a fost, mai ales, una de luptă. Marșurile pe care înaintau curcanii lui Alecsandri, jelaniile străbătute de un paradoxal fior mobilizator, la Goga, cîntecele de vitejie ale lui Coșbuc dau tonalitățile unei veritabile
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
epocă. Concertul în sine... a fost, poate, corect din punct de vedere politic. însă foarte inegal în plan muzical artistic. Un concert la realizarea căruia au participat artiști din România și din Bulgaria, orchestra Filarmonicii "George Enescu" din București, colectiv simfonic condus de dirijorul Horia Andreescu, Corul Național al Radiodifuziunii din Sofia, ansamblu condus de maestrul de cor Metodi Matakiev, de asemenea tânărul pianist bulgar Gheorghi Tcherkin. Evoluția mezzo-sopranei Ruxandra Donose a constituit de departe punctul de specială atracțiozitate al întregii
Bruxelles - o vitrină a capitalei europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9190_a_10515]
-
în primul volum de memorii, Sensul vieții și o vom regăsi, aproape identic și în celelalte volume. Invocă gloria romanului burghez din secolul al XIX-lea, funcția de confluență a valorilor morale, sociale, filosofice, psihologice și se revendică de la modelul simfonic al construcției, definit de "începuturi greoaie", de "ezitarea sau căutarea îndelungată a motivului de bază" (p. 328, în volumul I), ocolișuri, divagări, juxtapuneri, restructurări din mers - reflexe și practici regăsibile în romanele brebaniene. Voi pleda - continuă autorul - până la ultima suflare
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
mai interesa nimic și că viața de la un capăt la altul nu-i decît o iluzie. Să știi că toate destinele oamenilor seamănă între ele de parcă ar fi trase la indigo, i-a spus chiar în clipa în care orchestra simfonică din Constanța începea să scîrțîie din arcușuri primele note ale Militarei, adagio, allegro con spirito. Din punctul ăsta de vedere nu vei avea nimic de pierdut, să știi. Dacă nu ar fi avut parte de o moarte ușoară, probabil că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
buza șanțului, aruncînd colosul pe șosea și trece în viteză pe lîngă camionul răsturnat. Pasagerii toți oftează ușurați, reluîndu-și somnul. În stînga și în dreapta încep să se ghicească maluri tot mai înalte, semn că muntele e undeva, în față. Concert simfonic la radio. Șoferul schimbă programul: un om de știință vorbește despre viitor în cadrul unei emisiuni destinată tineretului școlar. Ca o reacție întîrziată la panica de mai înainte, copilul din brațele mamei începe să se zbată plîngînd. Se liniștește cu greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
decât să aștepți desenele animate și cele cinci minute de Stan și Bran și că, de fapt, nici desenele și nici Stan și Bran nu sunt în stare să-ți dăruiască o bucurie mai mare decât nimicul ăla cu muzică simfonică și pâine prăjită în care un frate mai mare, după ce s-a prefăcut mort, tocmai a înviat ca să te urmărească pe sub plapumă. Dacă mai exista un viitor - și o cruce strălucitoare și roșie ca să-l anunțe -, el trebuia să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
făcea "afaceri" aducând de peste graniță tot ce nu se găsea la vremea aceea. Când fetele ieșeau la plimbare îmbrăcate în blugi, se lăudau în gura mare că i-au cumpărat de la Ștefan Escu. Era văzut la tot felul de concerte simfonice și la teatru iar asta nu făcea decât să-i mărească aureola de zeu. Luana îl cunoscu în ultimul semestru al anului doi de facultate, la unul din chefurile organizate de Victor. Era o petrecere obișnuită. Se dansa pe melodiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe bancă, în părculețul din cartier, cu mâna stângă afundată în buzunarul hainei. A treia după masa de seară ca să se culce cu gustul de țigară în gură, că tare-i mai plăcea! După amiază avea bilet la un concert simfonic. I-l dăduse Emilia, o colegă de serviciu care lucra la investiții. O întâlnise în cantină întâmplător. De regulă, Emilia nu călca prin cantină pentru că avea o deviză. Dacă timp de opt ore reușea să nu mănânce nimic, cura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
scormonind în memorie. Era plecată pe alte meleaguri. A, nu, răspunse repede, când înțelese că se referea la Emilia, doar colege. Ne-am întâlnit azi la cantină și mi-a oferit biletul ei. Spunea că nu gustă concertele de muzică simfonică. Preferă să doarmă sau să citească o carte de amor. A, da, foarte, foarte probabil. Își ridică o mână de pe volan, un gest care exprima neputința. Aștept indicații. Nu cunosc traseul, zise din nou foarte sobru când văzu că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ar fi explicat: Fii sigură că la mijloc nu a fost nici o rea intenție. Dar Carmina prefera ea însăși s-o ocolească pe Emilia. Multe zile nici la cantină nu s-a mai dus. Curând, interesul ei pentru acel concert simfonic, scăzu. Ploua aproape în fiecare zi, era frig. De la serviciu se grăbea să ajungă acasă, să facă o baie fierbinte, să se îmbrace într-o rochie călduroasă. De multe ori nu stătea nici la rând la pâine, pofta ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
poartă. Era la finalul programului și nu avea cum să se ocolească. Carmina crezuse că femeia se va arăta încurcată, dar, în loc de orice stinghereală, ea își scutură coama neagră și încâlcită și-i spuse direct: Recunosc, atunci, la concertul acela simfonic, ți-am dat un bilet cu suflet. Și, așezând o mână molatică și albă pe încheietura sânului stâng atât de frumos și de viu, atât de expus privirii, continuă: Crede-mă, la mijloc n-a fost nici o rea intenție. Adrian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
numai ca străzi, nu și ca artiști. În plus de toate astea, ascultase până la un punct, e drept, prima conferință despre artă din viața lui. N-a Înțeles mai nimic, dar ce contează. Important e să asculți. Exact ca muzica simfonică. Tot asculți până Începi să vezi câmpuri cu flori, ape line sau Învolburate, cer senin, de preferință, și multe altele. Ce păcat că muzica nu te ajută să vezi și sentimente. Ar fi curios să știe ce formă ar avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ulterioare a raporturilor bilaterale; pe atunci totul avea caracterul de "prima dată": trimiterea de cărți și publicații românești la principalele biblioteci și centre universitare, organizarea primei expoziții de carte românească, editarea în Canada a numeroase discuri de muzică de operă, simfonică și populară cu soliști și orchestre românești. A contribuit la buna realizare a vizitelor în Canada ale delegației parlamentare române conduse de președintele acesteia, a doi miniștri români ai afacerilor externe, a numeroși specialiști. A fost perioada stabilirii unor contacte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
avantajoase României. Ambasada s-a ocupat de reprezentarea în bune condiții a șefului statului român la funeraliile fostului împărat Hirohito și de organizarea unor schimburi de delegații în domeniul politic. Pe plan cultural, s-au realizat turneele Corului "Madrigal", orchestrei simfonice a Radiodifuziunii Române, Ansamblului "Ciocârlia" și Teatrului "Ion Creangă". Ambasadorul C. Vlad a ținut o prelegere despre politica României în ceea ce privește securitatea europeană la Colegiul Național de Apărare al Japoniei. În Australia, unde a fost acreditat, cu reședința la Tokyo, s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cartea-dialog, trebuie neapărat să-i vorbesc lui Șichy despre felul cum m-au ajutat Iordan și cu tata să traversez "vremurile noi", "de tranziție" și acelea. Ei înșiși "se sustrăgeau" cu greutate politizării. Și se politiza orice, chiar și muzica simfonică. Păstrau anevoie o aparență, să nu vadă ai lor că le trecea os prin os. Mai ales copilăria a fost ecranată de tătișor. Tata nu era atît de acid. Mai conciliant din fire, îndulcea tonul: "Nu te inflama pentru toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
devoțiune pentru orchestră, ne-a lăsat pe mama și pe mine la tante Liselle, a luat o mașină și fuga în Banat. Etta a traversat singură bulversările de după război. Victor Marievici cînta Kreutzer. Ieșenii dădeau concerte pentru amatorii de muzică simfonică ai comunei Făget. Turneele le sprijinea societatea Astra. Cîntau, cîntau, cîntau, ignorînd că totul se prăbușea. Programele concertelor bănățene le am: Kreutzer, Sonata în la de Franck, Kreutzer, Rapsodia a 2-a de Brahms, Kreutzer, Concertul pentru pian nr. 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sau coleric privirilor analitice: internet-ul timpului. Am uitat de tranzistoarele acelea mici cât o Biblie, îmbrăcate în piele de culoare maron în care n-am știut niciodată, atunci când am fost copil, cum încăpeau artiștii de la teatrul radiofonic, din orchestrele simfonice și mai ales mulțimea de microbiști ai fotbalului, pentru că rumoarea lor presupunea populația unui oraș în tribunele stadionului. Cine însă își mai aduce aminte de ghiozdanele din carton presat în care zăngănea penarul de lemn, cu lăcașuri săpate frumos pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
al cerului. Plicul se roti la rândul său în jurul propriei sale axe și, asemenea elicei, nu i se mai văzu forma, ci doar rotația. Am rostit și eu și Mioara înspăimântați o mantră pentru a ieși din miraj. În spatele perdelei simfonice se află uvertura, așa cum în spatele pendulei se odihnește vidul. Se pot schimba între ele oricând, uvertura luând locul concertului simfonic și vidul măsurând timpul. Răsturnare sau întoarcere a valorilor la locul cuvenit. Când are loc schimbarea și de ce, mintea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]