1,754 matches
-
formată din „obiectele” ce poartă însușirea (însușirile) cerută (cerute) de conținutul noțiunii - și formând sfera acesteia - și una formată din cele care nu posedă trăsătura respectivă. De exemplu, în anchete intervin noțiuni cum sunt cele de „persoană ocupată”, „salariat”, „căsătorit”, „simpatizant al unui partid politic” etc., toate acestea fiind, evident, de tip atributiv. Noțiunile de tip variabil presupun, de asemenea, un univers de „obiecte” empirice (care, ca și în cazul precedent, pot fi indivizi umani, grupuri sociale, instituții, comunități etc.) dotate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai activează, m-a introdus treptat în misterele conspirației, punîndu-mă întîi în contact cu câțiva camarazi, în reuniuni fără consecință. Numai după o pipăire îndelungă mi s-a făcut o propunere, fiind admis deocamdată într-o unitate exterioară, formată din simpatizanți elevi, sub conducerea unui instructor, care din punct de vedere intelectual lăsa de dorit (scopul nostru, alegând ca instructori oameni hotărâți, lipsiți de complicație cerebrală, e de a încerca tăria sufletească a tinerilor intelectuali, de obicei plini de amor propriu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Bras, Études de sociologie religieuse, PUF, Paris, 1955-1956. • Participarea politică Politologii propun tipologii în funcție de formele și gradele participării politice: gradele: acestea merg de la excluderea din câmp (indivizi neinformați, nesocializați, neînscriși, absenteism structural) la nivelul cel mai ridicat, al profesioniștilor; formele: simpatizantul, votantul, militantul, manifestantul, profesionistul. Ele nu sunt independente de grade: militantismul implică un grad ridicat de participare. La fel, absenteismul poate fi mai mult sau mai puțin radical: de la ne-înscrierea pe listele electorale la absenteismul tactic, manifestat doar la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
chiar numai de alții. Bastiat ar merita să rămână în istoria gândirii economice și politice fie și numai pentru celebra sa definiție a statului: "Statul este marea ficțiune prin care fiecare încearcă să trăiască pe spinarea celorlalți". Politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice precum și "antipatizanții" categoriilor precedente vor afla că bunele intenții nu garantează bune rezultate. Ei vor mai afla și că distincția între Dreapta și Stânga generează o serie de confuzii care pot fi evitate prin adoptarea grilei de lectură
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
datele publicate în două numere (12 și 13) ale României literare: "Cât timp a fost la redacția Cuvântului timp de șase ani, Sebastian a fost la fel ca mulți colegi de generație un antidemocrat pe față, un antiliberal înverșunat, un simpatizant al fascismului mussoli-nian, un antieuropean rece și complementar, un adept înflăcărat al anarhiei României". Cu un talent "îndrăcit", el a servit toate ideile diabolice ale ocrotitorului său, care, la rândul lui, s-a servit, în evoluția spre un antisemitism deschis
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
interesele femeilor? Statutul Organizației de Femei a Partidului Democrat Potrivit Statutului Partidului Democrat, acesta, în toată activitatea sa, „urmărește numai obiective politice” (Statut, art. 4, punctul 1). În cadrul Partidului Democrat există organizații, altele decât cele teritoriale, alcătuite din „membri și simpatizanți PD grupați pe un criteriu specific: sex, vârstă, profesie, ocupație etc.” (Statut, art. 48). Scopul acestor organizații este „realizarea și promovarea de programe și acțiuni ale partidului, specifice pentru categoria respectivă, care să determine atragerea de noi membri și simpatizanți
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
simpatizanți PD grupați pe un criteriu specific: sex, vârstă, profesie, ocupație etc.” (Statut, art. 48). Scopul acestor organizații este „realizarea și promovarea de programe și acțiuni ale partidului, specifice pentru categoria respectivă, care să determine atragerea de noi membri și simpatizanți” (Statut, art. 49). Astfel, Organizația de Femei a Partidului Democrat (O.F.-P.D.), conform regulamentului, este formată din simpatizante și membre ale partidului care doresc să activeze în organizație. Potrivit art. 54, punctul 2, O.F.-P.D. acționează
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a literaturii ... ref erindu‐se la perioada de vârf a Academiei Bârlădene, are de‐acum configurată, în mare, o monografie complexă, care‐i asigură un loc privilegiat din acest punct de vedere, între așezările țării. Pilduitorul exemplu al bârlădenilor și simpatizanților acestora, găsește în sufletul nostru admirație și sinceră prețuire” - scrie Radu Cârneci în nr. 42 al revistei Contemporanul din 15 octombrie 1982. „Cartea unui oraș” numea lucrarea Valentin Tașcu în revista Tribuna -Cluj‐ Napoca, nr.44/4 noiembrie 1982, iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lor modifică definitiv cursul vieții la toți acei care trec pe aici? Presupun că da, cunoscând (pe) o bună parte dintre judecători, procurori, grefiere... Dar, nu mă pot abține să nu menționez și un caz în care un judecător, probabil simpatizant al unui partid, s-a grăbit cu o decizie... hilară (evident, nelegală) ! Sper să nu fie nevoie să revenim ! Seriozitatea, sacralitatea unei instituții este dată de somptuozitatea edificiului (ca și la biserici), de ținuta obligatorie (ei, roba nu seamănă întrutotul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
activitatea de relații publice? e) În cazul În care structura de conducere nu se implică În supervizarea conducerii executive a instituției dvs., cine asigură această funcție? f) Cât de reprezentativi sunt membrii structurii din conducere pentru ceilalți membri ai organizației, simpatizanți, beneficiari? g) Structura de conducere este implicată În clarificarea și susținerea direcțiilor de organizare ale instituției? h) Statul instituției oferă cadrul adecvat pentru realizarea misiunii organizației? Este el adecvat relațiilor cu forțele externe care acționează asupra organizației? i) Corpul de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
apariția acestor materiale a fost stimulată de către concurenți, există posibilitatea de a afla despre existența lor de la reporterii prieteni. Apoi, de a elabora materiale de compromis sau de a Încerca tărăgănarea publicării sau emiterea În direct a informațiilor prin intermediul redactorilor simpatizanți. Dar nu În toate cazurile apariția unor astfel de materiale este stimulată de către concurenți. Având anumite posibilități operative este posibil În orice moment de a controla apariția compromisurilor direcționate nu doar contra oponenților, dar și Împotriva partidului pe care Îl
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cu o admirabilă consecvență de un ziar independent, Jurnal de Chișinău, este un exemplu în acest sens. Știu că urmează și alte acțiuni de acest fel, care vor mai stingheri partidele politice exclusiviste, măcar prin faptul că o parte dintre simpatizanții lor participă la aceste mitinguri răspunzând spontan revendicărilor de interes național, pe care manifestațiile în cauză le arborează. Oamenii încep să gândească și să privească dincolo de interesele strâmte ale unor formațiuni concepute după principiul „cine nu e cu noi, e
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în versiunea greacă din Alexandria Egiptului. Noile limbi și deschiderea cultului față de păgâni au devenit tot atâtea instrumente de propagandă misionară. Unii păgâni se converteau acceptând circumciziunea și integrarea în sinagogi ca prozeliți, iar alții, mult mai numeroși, deveneau doar simpatizanți. Textele antice îi numeau metuentes; fobouménoi tòn Teón (temători de Dumnezeu) întrucât renunțau la idolatrie, observau legea morală iudaică și un minim necesar de precepte rituale. Existența acestei duble clientele a iudaismului avea să fie ulterior de o importanță majoră
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aderarea la un cult ale cărui caracteristici orgiastice nu erau total străine unui grec, dacă ținem cont de procedeele de odinioară prin care fusese venerat Dionysos chiar de către ei. Excesele cultului (de ex. automutilarea), nu le-a atras prea mulți simpatizanți, iar comedia greacă nu a pierdut ocazia de a-i ironiza sacerdoții Cybelei, care cutreierau țara propagând cultul acesteia. Tot un caracter extatic prezenta și cultul care provenea din orașul Byblos, de pe coastele Siriei, ale cărui reprezentări divine erau cele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Apostolului, este edificatoare: și când a fost să intre Petru, Cornelius, întâmpinându-l, i s-a închinat, căzând la picioarele lui (Fap 10, 7). Exemplul centurionului i-a marcat pe toți păgânii prezenți, prietenii săi apropiați, unii dintre aceștia deja simpatizanți ai religiei iudaice sau chiar oameni cucernici (cf. Fap 10, 7) care, împreună cu el, au ascultat cu multă disponibilitate cuvântul său (cf. Fap 10, 34-43), primind pe Duhul Sfânt (Fap 10, 44) și darul limbilor ca în ziua de Rusalii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în opinia sa, superficiale ale lui Irineu, Eusebiu, Orosius, Sulpicius Severus și Tertulian asupra entității și calității persecuției sale dintre anii 95-96. Aceiași critică pune la îndoială creștinismul lui Flavius Clement și al soției sale Domitilla, socotindu-i mai curând simpatizanți ai iudaismului. Considerând legendare interogatoriile și predicile lui Apollonius din Tyana, critica modernă respinge autenticitatea episodului misionar al unor oameni de încredere ai lui Domițian în Palestina, pentru a se convinge de pericolul pe care puteau să-l reprezinte verii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lucrurilor în favoarea lui Constantin, Licinius a frânt armonia cu acesta (314), considerând totul o strategie menită să pregătească sufletul creștinilor contra sa. În scurt timp a ajuns să-i vadă într-înșii pe adversarii săi naturali, ba chiar mai mult simpatizanții și sprijinitorii fostului său aliat care își făcuse din creștinism platforma politicii sale guvernante. Această atitudine liciniană este reflectată de Eusebiu în Istoria Bisericească (cartea a X-a) și în Viața lui Constantin (cărțile I-II), care ne spune fără
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
orientală. Creștinarea armatei este un aspect al creștinării Imperiului, acțiune aproape completă la sfârșitul secolului IV în timpul domniei lui Theodosius I (379-395), îndeosebi în urma victoriei sale asupra lui Eugenius la Frigidus (394), când soldații creștini au biruit asupra uzurpatorilor păgâni, simpatizanți ori susținuți de către aceștia împotriva împăratului legitim. La moartea sa, Theodosius împărțea pentru ultima oară Imperiul roman între cei doi fii ai săi, incapabili să mențină prestigiul abia dobândit. La sfârșitul secolului IV, Imperiul creștin moștenea toate problemele de apărare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Moscovei. Autoritățile românești, prin Direcția Poliției și Siguranței Statului, prin Jandarmerie și Serviciul său de informații și contrainformații ori prin Serviciul Special de Informații și alte organisme au fost nevoite permanent să-i țină sub supraveghere pe comuniști și pe simpatizanții lor, iar de câte ori era cazul îi arestau, judecau și întemnițau. Mărturii în acest sens sunt documentele sub formă de note, buletine, sinteze, informative și contra-informative etc. întocmite de aceste structuri și alte organisme ale statului pentru care problematica comunismului și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
erau strict delimitate în acțiunile lor: 1. Grupa politică - avea în atenție politicienii, ce activaseră înainte de 1938 în diferite grupări politice și partide, pentru a urmări atitudinea și poziția lor față de măsurile guvernării Antonescu. 2. Grupa Legionari - direcționată pe activitatea simpatizanților și membrilor Mișcării Legionare. 3. Grupa Comunistă - activitatea grupărilor, celulelor și organizațiilor comuniste și a celorlalte partide de stânga. 4. Grupa Minorităților - activitatea minorităților maghiară, germană, ucraineană, sârbă, bulgară, croată etc., potrivnică statului român. 5. Grupa Militară - activitatea ofițerilor în afara
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
d-lui Mareșal Antonescu”, care a mai ordonat și „amânarea acestui proces de acuzați”. Serviciile germane supravegheau informativ și pe foștii oameni politici români, investigau activitățile lor trecute și curente, îi observau pe funcționarii superiori, dacă cumva erau ori nu simpatizanți ai Reich-ului, pe cadrele tehnice din industria românească. În acest sens, o notă informativă din 11 septembrie 1941 arată că, la cererea Legației germane, serviciile naziste trebuiau să se informeze de „relațiile pe care le-a avut în trecut avocatul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu SSISMR-ul, era Organizația Revoluționară Dobrogeană (DRO). Fiind de extremă stângă, comunistă, a fost înființată de Docio Mihailov din aripa de stânga a VDRO-ului. Periculozitatea acestei organizații provenea din faptul că membrii ei, în majoritate, erau comuniști sau simpatizanți, ce furnizau informații despre România Moscovei prin oficiile cominterniste și informative din Odessa, Varna, Istanbul, Praga și Viena. În 1933, a luat ființă Organizația „Legiunilor Naționale” care, la cerința Marelui Stat Majorbulgar, a înființat un centru informativ propriu la Varna
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu rezidențele din teritoriu și din exterior, paralizându-se practic întreaga activitate informativă a României. IV. 6. a. SSI-ul după 23 august 1944 Succesul sovieticilor în controlul domeniului sensibil al informațiilor a fost asigurat de folosirea comuniștilor și a simpatizanților lor, dar și prin atitudinile sau acțiunile, care pot fi socotite de o crasă inconștiență, ale unor personalități politice implicate în actul de la 23 august 1944, recompensate ulterior pentru faptele lor, precum Niculescu-Buzești, ca ministru la Externe, sau generalul Aurel
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
un document din anul 1940 (vezi Anexa nr. 22), ce constituie un îndreptar sau un act normativ de reguli interne referitoare la modul în care trebuie să acționeze agenții organelor informative ale Siguranței în recrutarea informatorilor dintre militanții comuniști sau simpatizanții lor. De asemenea, documentul prezintă un plan de organizare a unui serviciu secret de informații în Siguranță, special pentru a duce acest „război invizibl” contra bolșevismului. V. 2. Comuniștii în atenția organelor Puterii Comunismul, chiar de la impunerea sa ca doctrină
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Moscovei. Autoritățile românești, prin Direcția Poliției și Siguranței Statului, prin Jandarmerie cu Serviciul său de informații și contrainformații ori prin Serviciul Special de Informații și alte organisme au fost nevoite permanent să-i țină sub supraveghere pe comuniști și pe simpatizanții lor, iar de câte ori era cazul procedau la arestări. Mărturii în acest sens aduc documentele sub formă de note, buletine, sinteze, informative și contrainformative etc., întocmite de aceste structuri și alte organisme ale statului, pentru care problematica comunismului și comuniștii constituiau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]