809 matches
-
Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare simpatice (T1-L2) fac sinapsă în lanțul ganglionar paravertebral, iar fibrele postganglionare formează nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Stimularea baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al nervilor vasoconstrictori și stimulează activitatea centrului cardiomoderator (fig. 44). Diverși neurotransmițători sunt utilizați în sinapsele din cadrul acestui reflex. Stimularea baroceptorilor are și un slab efect de inhibare a respirației. Corpusculii Pacini mezenterici pot funcționa ca baroreceptori pentru controlul reflex local al debitului sanguin. O modalitate simplă de evidențiere a reflexului baroceptor este un scurt expir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pentru molecule mari (bariera hemato encefalică), datorită spațiilor intercelulare deosebit de reduse endoteliale (joncțiuni strânse) și ratei reduse de transcitoză. Capilarele sunt acoperite de proiecții astrocitare, aplicate strâns pe membrana bazală, separate de spații de ~20 nm. Asemenea proiecții acoperă și sinapsele, probabil cu rol izolator. Deci, rata de difuzie pentru molecule polare și ioni este mai mică decât în alte teritorii vasculare și scade cu creșterea masei moleculare. Rolul fiziologic al acestei bariere ar putea fi unul protector, de exemplu față de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pe fața laterală a coloanei vertebrale. Fiecare ganglion primește un ram comunicant alb, ce conține fibre simpatice preganglionare din coarnele laterale ale măduvei spinării. Aceste fibre împrumută calea rădăcinii anterioare (motorie) a nervului spinal, pătrund în ganglionul simpatic unde fac sinapsă (unele fibre nervoase pot trece fără a face sinapsă), după care prin ramul cenușiu se întorc în nervul spinal [7]. Reprezintă interes chirurgical ganglionul dorsal II pentru chirurgia hiperhidrozei axilo-palmare și a bolii Raynaud - simpatectomia toracică înaltă, precum și nervii splahnici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
un ram comunicant alb, ce conține fibre simpatice preganglionare din coarnele laterale ale măduvei spinării. Aceste fibre împrumută calea rădăcinii anterioare (motorie) a nervului spinal, pătrund în ganglionul simpatic unde fac sinapsă (unele fibre nervoase pot trece fără a face sinapsă), după care prin ramul cenușiu se întorc în nervul spinal [7]. Reprezintă interes chirurgical ganglionul dorsal II pentru chirurgia hiperhidrozei axilo-palmare și a bolii Raynaud - simpatectomia toracică înaltă, precum și nervii splahnici pentru chirurgia sindromului dureros de abdomen superior (cancerul pancreatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cuvinte și sens, expresia 39 îndeplinește, ca și cuvântul, o anumită funcție în context. NOTĂ. În literatura de specialitate 40, unitatea lexicală superioară (ca structură) cuvântului este denumită prin termeni diferiți: expresie, frazeologism, îmbinare (stabilă/ uzuală) de cuvinte, idiotism, locuțiune, sinapsă etc. Unii dintre acești termeni trimit către anumite contexte particularizante; de exemplu, se consideră idiotisme expresiile specifice unei anumite limbi (vezi, de exemplu, rom. roșu ca racul vs. fr. rouge comme une pivoine, "roșu ca un bujor"); îmbinările stabile de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea 42 se folosește, "clasic", cu precădere în analiza morfologică, pentru concretizarea perifrastică (sub forma unei expresii) a unei părți de vorbire: a o lua la sănătoasa (locuțiune verbală), în fața (locuțiune prepozițională), sinapsa trimite către succesiunea determinant determinat, succesiune interpretată unitar (bună ziua) etc. Formal, expresia este alcătuită din mai multe cuvinte, așadar nu se mai poate vorbi despre izolarea ei prin pauze de restul componentelor enunțului; "izolarea" este asigurată de sens și de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice care are loc în geneza unei gene integrale,funcționale în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice complete, nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
recombinațional este unul nelegitim, deoarece implică participarea unor structuri genetice neomoloage, localizate într-unul și același cromozom, dar la distanțe mari, violând regulile „clasice” ale recombinării genetice propriu-zise, care implică schimb reciproc de segmente omoloage între cromozomii pereche, aflați în sinapsă cromozomală. Procesul de constituire a unui cistron imunoglobulinic s-ar putea numi recombinare, dacă la realizarea lui ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii, și care ar realiza o sinapsă nu „în registru”, adică centromer-la-centromer și genă-la-genă, ci o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reciproc de segmente omoloage între cromozomii pereche, aflați în sinapsă cromozomală. Procesul de constituire a unui cistron imunoglobulinic s-ar putea numi recombinare, dacă la realizarea lui ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii, și care ar realiza o sinapsă nu „în registru”, adică centromer-la-centromer și genă-la-genă, ci o sinapsă de tip „out of register” adică în afara registrului de omologie. O asemenea împerechere imprecisă a cromozomilor omologi ar fi o condiție suficientă pentru realizarea unui crossing-over inegal. Un asemenea mecanism
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cromozomală. Procesul de constituire a unui cistron imunoglobulinic s-ar putea numi recombinare, dacă la realizarea lui ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii, și care ar realiza o sinapsă nu „în registru”, adică centromer-la-centromer și genă-la-genă, ci o sinapsă de tip „out of register” adică în afara registrului de omologie. O asemenea împerechere imprecisă a cromozomilor omologi ar fi o condiție suficientă pentru realizarea unui crossing-over inegal. Un asemenea mecanism ar putea aduce un segment genic pentru regiunea variabilă în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Utilizarea secvențelor omologe scurte în unele joncțiuni codificatoare, care este caracteristică și reunirii capetelor ADN linear în celulele mamiferelor, poate să sugereze în mod asemănător un rol pentru prelucrarea nespecifică a capetelor codificatoare, înainte de reunirea lor. Se pune problema dacă sinapsa celor două situsuri trebuie să preceadă clivajul. Sunt puține date despre acest aspect. După cum s-a descris, un set de rupturi dublu-catenare la TCRδ este realizat doar ca perechi. Pe de altă parte, joncțiunile deschis-și-lovit (open- and- shut joints) necesită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tulburări afective este multifuncțională. Adică, este necesară o configurație de gene dezorganizate pentru a crea tulburări afective. Teorii privind neurotransmițătorii Majoritatea teoriilor biochimice în cazul tulburărilor afective s-au centrat asupra neurotransmițătorilor, acei factori biochimici care facilitează transmiterea impulsurilor prin sinapse, între un neuron și altul. Grupul specific de neurotransmițători implicat în tulburările afective este numit monoamine, iar monoaminele implicate sunt nonepinefrina, serotonina și dopamina. Acești neurotransmițători sunt găsiți în mari concentrații în sistemul limbic, o parte a creierului asociată cu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
limbic. Toate monoaminele sunt implicate în tulburări afective. Majoritatea cercetărilor totuși, s-au concentrat asupra nonepinefrinei, și serotononinei. Inițial teoria rolului neurotransmițătorilor în tulburările afective era că depresia este cauzată de o reducere a cantității de nonepinefrină și serotonină în sinapse, între neuroni. Această epuizare putea fi rezultatul numeroaselor mecanisme: sinteza scăzută a neurotransmițătorilor față de cei precedenți, degradarea neurotransmițătorilor de către enzime, sau eliberarea deteriorată sau disfuncții ale neurotransmițătorului. Specialiștii sunt de părere că mania este cauzată de un exces de monoamine
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
membranei neuronale. Dacă nu există un număr suficient de receptori pentru un neurotransmițător sau dacă receptorii pentru acel neurotransmițător sunt prea sensibili sau insuficient de sensibili atunci neuronii nu vor folosi în mod eficient neurotransmițătorul care este disponibil la nivelul sinapsei. Câteva studii sugerează faptul că oamenii cu tulburări afective majore sau bipolare pot avea anomalii ale numărului și sensibilității receptorilor pentru neurotransmițătorul de monoamine. În cazul tulburărilor afective majore receptorii de serotonină și norepinefrină sunt prea puțini ca număr sau
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre care cea mai cunoscută este dischinezia tardivă. Oamenii cu dischinezie tardivă au ticuri incontrolabile și mișcări ale feței și membrelor. Antidepresivele triciclice Medicamentele antidepresive triciclice ajută la reducerea simptomeleor depresiei prin prevenirea asimilării transmițătorilor de monoamine și nonepinefrină în sinapsă ori prin schimbarea numărului de receptori pentru acești transmițători. Aceste medicamente sunt eficiente: între 60 și 85 % dintre oamenii care sufereau de depresie au simțit ameliorare a simptomelor depresiei (Rippere, 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)162. Printre cele mai cunoscute
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu microscopul electronic. Savantul român a fundamentat metode de fracționare și pregătire a materialelor de cercetat la microscopul electronic, făcând noi pași în infrastructura celulei prin descrierea mitocondriilor și ribozomilor și a publicat date despre structura reticulului endoplasmatic și a sinapselor. Este considerat între fondatorii biologiei celulare. Are contribuții originale în domeniul mecanismelor secretorii ale glandelor (ca urmare a studiului celulelor de pancreas exocrin), a structurii și funcțiilor capilarelor, cât și a formării membranelor celulare și a mecanismelor permeabilității acestora. La
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu microscopul electronic. Savantul român a fundamentat metode de fracționare și pregătire a materialelor de cercetat la microscopul electronic, făcând noi pași în infrastructură celulei prin descrierea mitocondriilor și ribozomilor și a publicat date despre structura reticulului endoplasmatic și a sinapselor. Este considerat între fondatorii biologiei celulare. Are contribuții originale în domeniul mecanismelor secretorii ale glandelor (ca urmare a studiului celulelor de pancreas exocrin), a structurii și funcțiilor capilarelor, cât și a formării membranelor celulare și a mecanismelor permeabilității acestora. La
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare simpatice (T1-L2) fac sinapsă în lanțul ganglionar paravertebral, iar fibrele postganglionare formează nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Stimularea baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al nervilor vasoconstrictori și stimulează activitatea centrului cardiomoderator (fig. 44). Diverși neurotransmițători sunt utilizați în sinapsele din cadrul acestui reflex. Stimularea baroceptorilor are și un slab efect de inhibare a respirației. Corpusculii Pacini mezenterici pot funcționa ca baroreceptori pentru controlul reflex local al debitului sanguin. O modalitate simplă de evidențiere a reflexului baroceptor este un scurt expir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]