5,222 matches
-
Cei mai preocupați să dea o umbră de veracitate acestor presupuneri extrapolează plecând de la poezia lui; cei mai puțin frecventabili dintre acești paraziți, creștini angajați în luptă, se mulțumesc cu calomnii, bârfe și defăimări. Astfel încât primii, sprijinindu-se pe analize sintactice, concentrându-și atenția pe vocabular, luând ca martori turnurile gramaticale și ca dovezi descrierile de peisaje, propun ca loc de naștere Campania și ca loc de reședință Roma; judecând după stilul familiar al dedicației către Memmius, cutare exeget deduce o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
individuali (pe realizarea „personalității” din interior, prin predispoziții ereditare și prin acțiunea unor forțe intrapsihice), minimalizând importanța sistemului normelor socio-culturale și morale; Opusă acestor trei direcții de interpretare, cu caracter reductivist, este concepția „bio-psiho-socială și culturală”, care reprezintă o viziune sintactică asupra „personalității”. În perspectiva acestei ultime concepții - la care vom face, în continuare, unele referiri - „fenomenul de frstrație” are o condiționare multiplă: ca orice alt fenomen psihic, el se produce și se dezvoltă în realitățile persoanei cu ambianța socială și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și mai puțin perturbările de aspect formal ale judecății, respectiv cele de derulare ale acesteia; judecata poate lăsa chiar impresia de desfășurare logică, deoarece sesizăm prezența, în structura ei, a acordului între subiect și predicat, și construirea corectă a enunțului sintactic la nivelul propoziției și al frazei. Tocmai în aceasta stă și marele ei pericol pentru bolnav și pentru cei din anturajul său, care nu-i pot sesiza de la început caracterul aberant, patologic. Mai ales în „paranoia” bolnavul poate avea un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să Înțelegi unele lucruri. Vreau să afli și să pricepi. Apoi am să te pot ucide, În sfârșit. Odată spuse acestea, s-a oprit să-l privească, ca și cum era sigur că fusese cuviincios fiindcă Îl lămurise ori folosise o construcție sintactică adecvată. Faulques a răsuflat, golindu-și plămânii. - Ce vrei să pricep? - Poza ta. Sau, mai bine zis, poza mea. Priveau amândoi spatula pe care Faulques o ținea În mâna dreaptă. Brusc, acestuia i s-a părut ridicolă. A pus-o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mentale în reprezentări lingvistice. Limba este un sistem complex de semne și simboluri folosite de oameni cu scopul de a comunica. A comunica într-o limbă înseamnă a asocia forme și conținuturi și a le organiza pe baza unor reguli sintactice, semantice și pragmatice validate de comunitate într-un anumit moment al existenței sale, înseamnă a împărtăși aceleași așteptări și predicții în prezența semnelor vehiculate. Când comunică prin intermediul limbii, oamenii folosesc cuvinte. Acestea au o formă sonoră (rezultată prin combinarea unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
națională performantă, CASA MEA asigură o eficientă promovare a jucătorilor de top din domeniile menționate ( HYPERLINK "http://www.hiparion.com/reviste/casa-mea.html" http://www.hiparion.com/reviste/casa-mea.html). Semnele se constituie și funcționează la trei niveluri: sintactic, semantic și pragmatic (Morris, 1939). La nivel sintactic, semnele se combină după un set de reguli specifice fiecărei limbi: reguli de combinare a sunetelor (reguli fonetice: c+a+s+ă, nu ă+c+s+a), reguli de combinare a morfemelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a jucătorilor de top din domeniile menționate ( HYPERLINK "http://www.hiparion.com/reviste/casa-mea.html" http://www.hiparion.com/reviste/casa-mea.html). Semnele se constituie și funcționează la trei niveluri: sintactic, semantic și pragmatic (Morris, 1939). La nivel sintactic, semnele se combină după un set de reguli specifice fiecărei limbi: reguli de combinare a sunetelor (reguli fonetice: c+a+s+ă, nu ă+c+s+a), reguli de combinare a morfemelor (adică a unor părți ale cuvântului, reguli morfologice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
combinare a sunetelor (reguli fonetice: c+a+s+ă, nu ă+c+s+a), reguli de combinare a morfemelor (adică a unor părți ale cuvântului, reguli morfologice: cas+e+le, nu le+e+cas), reguli de combinare a cuvintelor (reguli sintactice: Și-a cumpărat o casă nouă, nu Nouă o a și casă cumpărat). La nivel semantic, fonia casă realizează în limba română următoarea partiție a realității: CÁS//Ă1 ~e f. 1) Construcție servind ca locuință pentru oameni. De ~ produs în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
protocol de interacțiune mai mult sau mai puțin formalizat. Discuția are de obicei caracter formal și este constrânsă lexical și gramatical: apar termeni de specialitate (cu accepții tehnice diferite de cele din limba curentă, circumscriși unor câmpuri lexico-semantice particulare), structuri sintactice fixe, recurente (Ce doriți?; Pe agenda întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând titluri științifice/academice (domnule director, domnule profesor etc.). De-a lungul continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o entitate difuză, în interiorul căreia acționează categoria intensității, inexistentă în limbi precum engleza, franceza, rusa etc. În limba civilizației zulu există două timpuri trecute: trecutul care nu are efect în prezent și trecutul care are efect în prezent. Frecvența structurilor sintactice cu diateza pasivă din limba rusă a fost pusă în legătură cu o atitudine culturală pasiv-contemplativă a individului în lume, în timp ce preferința pentru structurile active din culturile anglo-saxone este asociată cu atitudini active, cu o filosofie a lui to act. În dialectul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoțiile negative în cadrul confruntărilor, că germanii își argumentează dur punctele de vedere. În plan textual, emoția are diverse mărci fonetice/paraverbale (înălțimea tonului, debitul verbal, ezitări vocale, pauze mari sau mici), lexicale (cuvinte marcate emoțional, interjecții, imprecații și înjurături etc.), sintactice (bâlbe, „false-start”, întreruperi și autoîntreruperi etc.), alături de mărci nonverbale complementare textului (tăcerea, poziții corporale, colorarea feței, privirea etc.). Felul în care sunt marcate emoțiile în plan textual diferă, de asemenea, de la o cultură la alta. 2.6.7. Consens vs
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prevalează asupra emoției individuale. Românii tind să își exteriorizeze în special emoțiile negative (nemulțumire, indignare, frustrare, dispreț), în timp ce emoțiile pozitive sunt exprimate mai superficial și mai succint. Mărcile în limbă ale emoției sunt preponderent nonverbale și paraverbale. Există două structuri sintactice tipice pentru exprimarea emoției, în care experimentatorul nu apare ca subiect sintactic, ci în poziția de complement direct sau indirect: Mă înspăimântă, Mă enervează, Mă stresează, Mă plictisește, Mă bucură, Mă uimește și Mi-e dor, Mi-e urât, Mi-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
negative (nemulțumire, indignare, frustrare, dispreț), în timp ce emoțiile pozitive sunt exprimate mai superficial și mai succint. Mărcile în limbă ale emoției sunt preponderent nonverbale și paraverbale. Există două structuri sintactice tipice pentru exprimarea emoției, în care experimentatorul nu apare ca subiect sintactic, ci în poziția de complement direct sau indirect: Mă înspăimântă, Mă enervează, Mă stresează, Mă plictisește, Mă bucură, Mă uimește și Mi-e dor, Mi-e urât, Mi-e frică, Mi-e teamă, Mi-e lene, Mi-e drag de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cognitive, conform căruia studiul minții se concentrează asupra organizării funcționale, mai degrabă decât asupra implementării neurobiologice a aceleiași organizări. Acestor perspective li se aduce contraargumentul „camerei chinezești” (vezi Searle, 1981Ă, potrivit căruia un software constă în simple manipulări de unități sintactice, pe când mintea umană presupune operații intenționale, semantice care nu pot surveni dintr-o pură procesare de simboluri informatice (vezi alte patru contraargumente detaliate în Searle, 1992, pentru o aprofundare a criticii inteligenței artificialeă. Astfel, prin contraargumentul „camerei chinezești”, Searle (1981Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inevitable alliance between these priests and scribes who were also the custodians of the traditum would have stimulated a cross-fertilization leading to true exegesis.” 3 Potrivit lui Fishbane, vechii scribi israeliți erau și foarte buni cunoscători ai caracteristicilor ortografice, gramaticale și sintactice ale „textelor sfinte”, și specialiști în diagnosticarea bolilor contagioase sau în probleme legate de „curăția și necurăția cultică”. Cunoașterea precisă a literei Scripturii și observațiile textuale exacte ale scribilor vor influența tehnicile exegetice ale înțelepților rabini de mai târziu, o
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
apare l, particula specifică dativului, hwhyl wrmz3. Într-un studiu dedicat acestei probleme 4, E. Tov spune că există conflații care se întâlnesc în același context, în aceeași carte sau între cărți diferite, care se bazează pe: • armonizări de incongruențe sintactice; • armonizări de diferențe contextuale minore; • armonizări între relatări ale unor evenimente din trecut; • armonizări ale diferențelor de detaliu; • armonizări care rezultă din schematizări. Tov socotește în același timp că astfel de armonizări între texte au condus la modificări textuale constând
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Cu toate acestea, pe baza studiilor anterioare, ne putem contura o imagine aproximativă a principiilor care se aflau la baza plasării accentelor. De exemplu, Hanau 3 și Ben Ze’ev4, comparând listele pasajelor în care apar accente disjunctive și funcția sintactică a acestor cuvinte, au ajuns la concluzia că inițial, versetele erau împărțite în două sau trei părți; dacă versetul are două părți, atunci la finalul primei părți se pune accentul Atnah, iar dacă versetul are trei părți, la sfârșitul primei
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
detalii: variații ale accentelor, lacune textuale (1Sam. 2,8 unde sunt menționate în notă de subsol câteva litere care lipsesc dintr-un manuscris de la Qumran); diferite variații de pronunție (în funcție de meteg, dagheș), semne masoretice critice, mai multe remarci gramaticale (morfologice, sintactice, lexicografice, stilistice). Aparatul critic se aseamănă uneori foarte mult cu cel al BHK, însă de cele mai multe ori este considerabil diferit. Notele care însoțesc textul cărții Iosua au scăzut cu 30%, iar cele de la Levitic și Deuteronom s-au mărit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
o semnificație generală pe care semnul poetic o degajă".15 Definirea poeticității presupune o dublă abordare a "semnului", pe de o parte, din punct de vedere semantic, prin identificarea raportului semn-referent, și, în al doilea rând, din punct de vedere sintactic, prin studierea relației semn-semn.16 La nivelul semnificațiilor, limbajul poetic acționează simultan, ca "proces sistematic", dar și ca "sistem procesual"17, creând "matricea semantică a textului"18: "principalele componente ale limbajului poetic, semnele și macrosemnele, sunt simultan marcate de discordia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stele! Duce-m-aș ca luna-n nori, / Dară nu mai pot de dor; / Duce-m-aș ca luna-n stele, / Dară nu mai pot de jele! De-ar fi dorul ca o floare / Aș întineri sub soare!"152 Paralelismul sintactic care construiește relația arhetipală dintre ființa lumii și ființa umană este reliefat prin prezența corelativă a planului nominal ilustrat de vocative sau de microtextul descriptiv cu planul verbal, reprezentat de imperativul implorativ, în tandem cu notația incertitudinii și posibilității, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
n-au fost văzuți de hăndrălăi/ faldul de mătase rece/ îl vântul mișcă și-l petrece". Culorile dominante sunt negrul, roșul ca piatra de chinovar, albastrul vânăt, corai, verdele, argintiul, auriul. Vocabula misterioasă și nouă, trăind alte legi morfologice și sintactice, realizează sintagme noi: rapiți papiți, nerudă, nefrate. De asemenea, vine cu construcții arhaice tot atât de frecvente ca în volumul "Zoosofia". Limba poetică capătă o înfățișare spectaculoasă,dar familiară nouă, formula este cea a "Horelor" argheziene, universul este infantil, burlesc, dar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de comunicare, precum și stabilirea exactă a nivelului de competență lingvistică. Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de „utilizator experimen tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat și contextului comunicării; sintaxa caracterizată prin structurare logică și coeziune sintactică (consecvența utilizării timpurilor verbale, a persoanelor gramaticale etc.); coerența semantică: idei clare, enunțuri convingătoare, argumente valide; identitate stilistică: expresivitatea limbajului, personalizarea discursului. 3.2. Componenta paraverbală Comunicarea paraverbală se actualizează la nivel suprasegmental, în raport cu comunicarea verbală, fiind un factor esențial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
transmisă (tema și rema enunțului), caracteristicile comunicatorilor, codul socio cul tural, contextul comunicării etc. Textul, alcătuit dintro îmbinare logică de enunțuri, este o secvență lingvistică cu unitate funcțională și caracter autonom, servind transmiterii unui mesaj. El se caracterizează prin coeziune sintactică și coerență semantică. - Coeziunea sintactică presupune activarea unor mecanisme lingvistice care asigură unitatea secvențelor textuale: consecvența utilizării persoanelor gramaticale și a timpurilor verbale, formularea corectă a relațiilor sintactice (în propoziție și în frază) și a con strucțiilor sintactice de tipul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
caracteristicile comunicatorilor, codul socio cul tural, contextul comunicării etc. Textul, alcătuit dintro îmbinare logică de enunțuri, este o secvență lingvistică cu unitate funcțională și caracter autonom, servind transmiterii unui mesaj. El se caracterizează prin coeziune sintactică și coerență semantică. - Coeziunea sintactică presupune activarea unor mecanisme lingvistice care asigură unitatea secvențelor textuale: consecvența utilizării persoanelor gramaticale și a timpurilor verbale, formularea corectă a relațiilor sintactice (în propoziție și în frază) și a con strucțiilor sintactice de tipul cauză-efect, proces-scop etc. - Coerența semantică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și caracter autonom, servind transmiterii unui mesaj. El se caracterizează prin coeziune sintactică și coerență semantică. - Coeziunea sintactică presupune activarea unor mecanisme lingvistice care asigură unitatea secvențelor textuale: consecvența utilizării persoanelor gramaticale și a timpurilor verbale, formularea corectă a relațiilor sintactice (în propoziție și în frază) și a con strucțiilor sintactice de tipul cauză-efect, proces-scop etc. - Coerența semantică se referă la înlănțuirea logică a ideilor: enunțurile au același referent (sunt coreferențiale), secvențele textuale, marcate prin alineate, se asociază logic, rețeaua de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]