KorAP: Find »[drukola/base=sistolic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...77 >

1,909 matches

Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431

pacienții tineri, demonstrând prin date de registru că dozele mici de betablocant au aceleași beneficii ca și dozele mari la un an după IMA, dar comportă un risc mai mic de decompensare a insuficienței cardiace (41). La vârstnicii cu disfuncție sistolică, cu fracție de ejecție < 40% post-IMA, în clinica noastră se preferă utilizarea carvedilolului, pentru efectele sale dovedite în această instanță. În studiul CAPRICORN, media de vârstă a pacienților incluși a fost de 63 de ani (25-90 de ani) (42). De

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407

la pacienții cu insuficiență renală cronică (IRC) incipientă. Prevalența ei este mai mare în bolile glomerulare decât în cele tubulo-interstițiale și crește pe măsură ce insuficiența renală progresează, ajungând la 80-90% în stadiul terminal. Pacienții hipertensivi cu insuficiență renală prezintă adesea HTA sistolică izolată, probabil ca expresie a arteriosclerozei (rigidizării arterelor). Fiziopatologia HTA din IRC este complexă, implicând factori precum retenția de sodiu, expansiunea volemică, hiperactivitatea sistemului nervos simpatic și a sistemului renină-angiotensină-aldosteron și acumularea de substanțe endogene vasopresoare. Hemodinamic, se caracterizează printr-

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
se poate presupune, pornind de la datele descrise mai sus, că ANP ar avea un rol compensator. în fine, nivelul ANP la pacienții dializați este un indicator al afectării cardiace: el se corelează direct cu masa ventriculară stângă, cu gradul disfuncției sistolice și cu rata mortalității cardiovasculare [Zoccalli et al., 2001]. 3.5. Oxidul nitric (NO) Sinteza NO este scăzută în IRC, din cauza acumulării unui inhibitor al NO-sintetazei dimetilarginina asimetrică (ADMA) ca urmare a reducerii excreției și a catabolismului său renal. în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
trial-uri de clasă A, opiniile specialiștilor sunt împărțite: 1. London recomandă o abordare diferențiată: pentru minoritatea pacienților dializați cu HTA clasică sistolo-diastolică, TA predialitică optimă ar fi sub 140/90 mm Hg, în timp ce pentru majoritatea pacienților hemodializați, cu HTA sistolică izolată 243HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL și presiunea pulsului mare, TA predialitică ar trebui menținută la 150-160/85-90 mm Hg [London et al., 2001]. 2. Ritz et al. optează pentru o tratare a pacienților dializați similar populației generale, considerând că

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434

stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei interstițiale. Alți factori care contribuie la reducerea funcției ventriculare sunt anomaliile de kinetică parietală, fibroza și ischemia subendocardică. În general, simptomele la pacienții cu stenoză aortică și funcție sistolică normală a VS apar când aria valvei ajunge < 1,0 cm2, velocitatea fluxului aortic > 4,0 m/s și/sau gradientul mediu transvalvular depășește 40 mmHg. Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare stângi poate produce sau exacerba regurgitarea mitrală. 22.1.4. Evaluarea pacientului cu stenoză aortică Simptomele clasice datorate stenozei aortice sunt dispneea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
bolnavii vârstnici, adesea diagnosticul nu este clar datorită bolii cerebrovasculare concomitente, a tulburărilor de conducere și ischemiei. Ca urmare a perioadei lungi asimptomatice a bolii, diagnosticul este adesea întâmplător, în urma unui examen obiectiv. Cel mai frecvent element obiectiv este suflul sistolic aortic. Totuși, suflurile sistolice pot apărea la 30-40% dintre bolnavii vârstnici, iar la majoritatea suflurile nu reflectă o stenoză aortică semnificativă hemodinamic (27). Deși în bicuspidia aortică un suflu ejecțional este frecvent întâlnit, acesta este rar întâlnit în stenoza aortică

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
nu este clar datorită bolii cerebrovasculare concomitente, a tulburărilor de conducere și ischemiei. Ca urmare a perioadei lungi asimptomatice a bolii, diagnosticul este adesea întâmplător, în urma unui examen obiectiv. Cel mai frecvent element obiectiv este suflul sistolic aortic. Totuși, suflurile sistolice pot apărea la 30-40% dintre bolnavii vârstnici, iar la majoritatea suflurile nu reflectă o stenoză aortică semnificativă hemodinamic (27). Deși în bicuspidia aortică un suflu ejecțional este frecvent întâlnit, acesta este rar întâlnit în stenoza aortică senilă. Intensitatea zgomotului 2

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445

Hipertensiunea pulmonară 33.1. Definiție Hipertensiunea pulmonară (HTP) este un sindrom cu multiple cauze, caracterizat prin creșterea persistentă a presiunii în circulația pulmonară. Presiunea normală, măsurată la nivelul arterei pulmonare, este de 18 25 mmHg pentru sistolică și de 4 12 mmHg pentru diastolică. Pentru definirea HTP se utilizează valorile determinate prin cateterismul cordului drept, utile pentru raportarea unitară a cazurilor în studiile clinice randomizate și registrele naționale sau internaționale. Conform ghidului ESC, publicat în 2009, HTP

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
conjunctiv și hipertensiunii portale) (4). Modificările determinate de vârstă asupra circulației pulmonare au fost studiate mai puțin intens decât cele din circulația arterială sistemică. La vârstnici, creșterea rigidității arteriale în circulația arterială sistemică este determinantă pentru apariția hipertensiunii arteriale (HTA) sistolice izolate și contribuie la creșterea morbidității și mortalității cardiovasculare (5,6). Deși studiile publicate sunt mai puțin numeroase, se acceptă că modificările presiunii pulmonare determinate de vârstă, în lipsa unei patologii cauzatoare, sunt o realitate și trebuie luate în considerare pentru

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
determinate de vârstă, în lipsa unei patologii cauzatoare, sunt o realitate și trebuie luate în considerare pentru stabilirea diagnosticului de HTP la vârstnici (3,7,8). Peste 50 de ani, 6% dintre subiecții fără o patologie cunoscută determinantă au presiuni arteriale sistolice pulmonare ce depășesc 40 mmHg (3). Creșterea presiunii pulmonare are legătură cu procentul crescut de boli pulmonare și cardiovasculare prezente la vârstnici, dar puține studii au urmărit pe termen lung relația dintre mortalitate și creșterile moderate ale HTP la această

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
și la Dana Point, California, în anul 2008. Clasificarea diferențiază noțiunile de HTP și HTPA (tabelul 33.1). La vârstnici, numărul de cazuri de HTP este mai important, mai ales din cauza creșterii îmbolnăvirilor prin insuficiență cardiacă, cu disfuncție diastolică și sistolică, boli pulmonare cronice, fibrilație atrială (FA), tromboembolism subacut sau cronic. Au fost citate cazuri de pacienți vârstnici care au dezvoltat rapid HTP prin embolii masive de la tumori maligne cu diverse localizări (11,12). Clasificările HTP au evoluat în mod constant

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
Simptomele nespecifice includ dispneea, fatigabilitatea, angina, sincopa, discon fortul abdominal. Auscultația pulmonară poate fi mai frecvent afectată prin prezența bolilor respiratorii, mai ales a bolii pulmonare obstructive cronice. La auscultația cordului sunt evidente întărirea zgomotului 2 în focarul pulmonarei, suflul sistolic de regurgitare tricuspidiană, audibil în spațiul V, parasternal stâng, galopul ventricular drept. În stadiile avansate apar cianoza, distensia venelor jugulare, hepatomegalia de stază și edemele periferice (30). 33.4.2. Electrocardiograma Suprasolicitarea ventriculară dreaptă și dilatarea atriului drept (AD) sunt

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
și, la cateterismul cardiac, presiuni crescute în artera pulmonară și în AD. Concomitent, ecocardiografia evidențiază disfuncția VD și diminuarea mai importantă a excursiei inelului tricuspidian (TAPSE) (31) . FA este mai frecventă la pacienții cu insuficiență cardiacă cu sau fără disfuncție sistolică și conduce, în timp, la dilatare atrială, agravarea HTP, creșterea riscului embolic și scăderea supraviețuirii. FA afectează 1 2% din populația generală, fiind mai frecventă la pacienții vârstnici (0,5% la vârste între 40 și 50 de ani sau 5

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
carbon. Pot fi puse în evidență modificările din bolile interstițiale sau obstructive pulmonare. Oximetria și polisomnografia sunt utile pentru diagnosticul de apnee de somn. 33.4.5. Ecocardiografia Este metoda cea mai utilă de screening a HTP; presiunea arterială pulmonară sistolică poate fi estimată pe baza evaluării velocității maxime a regurgitării tricuspidiene, utilizând ecuația lui Bernoulli simplificată. Metoda permite și evaluarea presiunii arteriale pulmonare medii, a funcției și dimensiunilor VD. Diagnosticul de HTP este foarte bine corelat cu măsurătorile realizate la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
repetată a endotelinei sau NT proBNP) sau privind etiologia HTP (teste serologice pentru HIV, hepatite virale, teste specifice pentru diagnosticul unor colagenoze). 33.4.9. Cateterismul cordului drept și testele de vasoreactivitate Principalii parametri de evaluat sunt presiunea arterială pulmonară (sistolică, diastolică și medie), presiunea în AD, VD și presiunea blocată în capilarul pulmonar. Evaluarea permite și detecția șunturilor sistemico pulmonare și efectuarea testelor de vasoreactivitate în vederea tratamentului cu blocante ale canalelor de calciu (1). 33.5. Tratament Măsurile generale includ

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415

între diferite subpopulații (1). Datele de epidemiologie a HTA la vârstnici sunt neomogene înainte și după anii 2000 din cauza modului de definire a afecțiunii. Studiile mai vechi, prin introducerea obligatorie a condiției TA diastolică ≥ 90 mmHg, excludeau pacienții cu TA sistolică crescută, considerată- un fenomen „fiziologic”. Conceptul se modifică radical datorită rezultatelor studiului Framingham, care subliniază pentru prima dată, în 1971, importanța nivelului TA sistolice ca determinant al riscului cardiovascular și demonstrează creșterea prevalenței HTA sistolice izolate (ISH) odată cu înaintarea în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
Studiile mai vechi, prin introducerea obligatorie a condiției TA diastolică ≥ 90 mmHg, excludeau pacienții cu TA sistolică crescută, considerată- un fenomen „fiziologic”. Conceptul se modifică radical datorită rezultatelor studiului Framingham, care subliniază pentru prima dată, în 1971, importanța nivelului TA sistolice ca determinant al riscului cardiovascular și demonstrează creșterea prevalenței HTA sistolice izolate (ISH) odată cu înaintarea în vârstă. Meta-analiza studiilor epidemiologice subliniază că interpretarea rezultatelor privind prevalența ISH la vârstnici furnizează date variabile legate de 3 categorii de factori: -criteriile de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
mmHg, excludeau pacienții cu TA sistolică crescută, considerată- un fenomen „fiziologic”. Conceptul se modifică radical datorită rezultatelor studiului Framingham, care subliniază pentru prima dată, în 1971, importanța nivelului TA sistolice ca determinant al riscului cardiovascular și demonstrează creșterea prevalenței HTA sistolice izolate (ISH) odată cu înaintarea în vârstă. Meta-analiza studiilor epidemiologice subliniază că interpretarea rezultatelor privind prevalența ISH la vârstnici furnizează date variabile legate de 3 categorii de factori: -criteriile de definire a TA diastolice (90 sau 95 mmHg); în studiul „US

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
Detection and Follow-up Program”, utilizarea nivelului de 95 mmHg determină o prevalență a ISH pentru grupa de vârstă 60-69 de ani de 5,6%, în timp ce introducerea nivelului de 90 mmHg determină creșterea procentului la 8,1%; invers, reducând nivelul TA sistolice la 140 mmHg (nivel stabilit de JNC5th) și menținând nemodificate valorile TA diastolice, prevalența crește la 22,8% (19). Date mai noi oferite de studiul lui Chobanian afirmă creșterea prevalenței ISH peste 65 de ani la 65% și peste 90

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
importanța măsurătorilor repetate. Astfel, după 3 vizite separate prevalența a scăzut de la 14,9% la 2,1% la bărbați și de la 12,3% la 3,1% la femei (21). Rezultatele trialurilor randomizate care subliniază în mod repetat beneficiul tratării TA sistolice asupra morbi-mortalității cardiovasculare determină, odată cu JNC5th, focalizarea spre această formă particulară de HTA la vârstnici. Comportamentul TA cu vârsta nu este însă uniform, încât, deși ISH apare ca entitate clinică particulară, profilul tensional poate fi și de tip sistolo-diastolic sau

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]