1,118 matches
-
autentificat de însuși purtătorul lui, fiind autograf. Prin urmare, semnătura desemnează un individ avînd forța ilocutorie a unui act de vorbire (fiindcă a semna înseamnă chiar a face această activitate) și se manifestă ca un deictic, deoarece produce o raportare situațională a celui care o execută. Semnătura se situează de obicei sub textul unei scrieri și astfel se detașează de restul textului, fiind vizibilă în mod deosebit. Forma manuscrisă a semnăturii, deși o face evidentă, nu este de obicei lizibilă și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tipuri de interacțiune între sistemele semiotice: 1) sincronie comunicațională, bazată pe coincidența dintre intrarea în discuție a unui locutor și apariția lui în imagine, 2) asincronie comunicațională, atunci cînd locutorul nu apare în imagine, dar apare interlocutorul său, 3) sincronie situațională, bazată pe oferirea unei imagini de ansamblu, care evocă situația de comunicare în care se găsesc interlocutorii, 4) sincronie tematică, cînd subiectul se raliază la tema enunțului, dezvoltîndu-l sau ilustrîndu-l. V. dialog, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SINECDOCĂ. Potrivit retoricii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțurilor efective, atunci cînd același enunț asociază mai multe funcții a căror punere în relație este dificilă. În orice caz, aceste tipologii se sprijină pe principii sociologice și psihologice fundamentate chiar ele pe postulate filozofice implicite greu de validat. Tipologiile situaționale evocă domeniul activității sociale în care se exercită discursul și, astfel, s-au realizat clasificări care grupează discursurile în funcție de diferite domenii sociale (școală, familie, media etc.). Se obțin în acest mod genuri de discurs raportabile la anumite locuri (genurile uzuale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că, în definitiv, în tipologii rămîne numai problema eficacității, care este legată de natura variabilelor și de numărul lor. Pentru a depăși dificultățile care apar în asemenea condiții, P. Charaudeau a propus o ierarhie a criteriilor: mai întîi, descrierea caracteristicilor situaționale, corespunzătoare locului și constrîngerilor din contractul de comunicare, apoi, caracteristicile discursive, care corespund modului de organizare a discursului activat de restricțiile situaționale și, în fine, caracteristicile semiolingvistice, corespunzînd recurențelor formale instituite prin restricțiile anterioare. Prin realizarea acestor descrieri, devine posibilă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dificultățile care apar în asemenea condiții, P. Charaudeau a propus o ierarhie a criteriilor: mai întîi, descrierea caracteristicilor situaționale, corespunzătoare locului și constrîngerilor din contractul de comunicare, apoi, caracteristicile discursive, care corespund modului de organizare a discursului activat de restricțiile situaționale și, în fine, caracteristicile semiolingvistice, corespunzînd recurențelor formale instituite prin restricțiile anterioare. Prin realizarea acestor descrieri, devine posibilă stabilirea rețelelor de genuri și de subgenuri; de exemplu, într-un gen de informație mediatică, se disting presă, radio și televiziune, iar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
complexității genurilor primare. Perspectiva specifică a n a l i z e i d i s c u r s u l u i nu se poate realiza printr-o tipologie bazată numai pe aspecte lingvistice sau numai pe aspecte situaționale și, de aceea, trebuie avute în vedere ambele criterii, deși este inevitabilă privilegierea tipologiilor care asociază proprietățile lingvistice cu restricțiile ce țin de genurile de discurs. Există direcții de cercetare care preferă realizarea tipologiei textului în locul celei a discursului, pornind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
narative. În aceeași ordine de idei, destinatarului i se dă îndeobște a înțelege, ceea ce el și face, că povestitorul cunoaște finalul din chiar clipa intrării în povestire (nu chiar într-o formulare precisă, ci într-un context evenimențial sau situațional). Ca excepții s-ar putea cita romanele în serie ale lui Dickens, și povestea pe care un părinte i-o spune copilului înainte de culcare, în mod improvizat. Chiar și acestea, împreună cu narațiunile mai atent structurate, se deosebesc de memorii și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
unul dintre atributele lui mai semnificative, la fel cum burta sau "pîntecele” enorm al lui Falstaff este departe de a fi un detaliu întîmplător pentru personaj și piesă: talia lui groasă îi reflectă caracterul risipitor cît și inventivitatea verbală și situațională, pe care calambururile piesei insistă atît de mult. Iar variola care (din fericire doar temporar) o desfigurează pe Esther Summerson (în Casa umbrelor) îi amenință serios perspectiva măritișului, amenințînd în același timp să schimbe și cursul narațiunii. Din nou, unele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de conotațiile derogatorii. Merită insistat asupra faptului că națiunile universitare formau o categorie pur administrativă, cu valoare exclusivă în spațiul universității. Dincolo de zidurile academiei, categoria "națiunii" nu era operantă. Ca atare, în context universitar, termenul de "națiune" conferea o identitate situațională și limitată, care nu era "scoasă" și "purtată" de către studenți și în afara universității. Un exemplu eclatant ne stă la dispoziție în cazul Universității din Paris, care își repartiza studențimea în patru națiuni: l'honorable nation de France, la fidèle nation
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și un predicat); în sfârșit, el semnifică și "comunicare".188 În ordinea expunerii de aici, interesată de reconstituirea fenomenului "enunț" pe direcția unei reducții fenomenologice, acesta vine dinspre structura intențional-factică ceva-ca-ceva și dinspre operatorul intențional "ca". Fără îndoială, întregul complex situațional și existențial al acestor două componente ale intenționalității factice este activ în constituirea fenomenală a enunțului. Cumva, acesta este privit, la nivelul analiticii existențiale, din perspectiva condiției sale de posibilitate. Astfel, în absența unui prealabil propriu-zis fenomenal, totodată complex, alcătuit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lovește de bară, ci "de către" bară, semnalizarea nu-i făcută de tușier, ci "de către" tușier. N-are nici un rost să venim aici cu autoritatea argumentelor savante, să vorbim despre semantica discursivă și cea pragmatică, despre raporturile sintactice în cutare context situațional, fiindcă idioțenia sare în ochi oricui, de departe și oricând. Ei, și? Dacă prostul dă drumul bolovanului la vale, cine și cum să-l mai oprească? Această amărâtă prepoziție, care se trage, nu s-ar zice, din latinescul "contra", are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
altfel, comunicarea e cantitativ abundentă, dar informația validă și operațională care circulă între actorii actului de comunicare este modestă. Limbajul cu subînțelesuri, umilința și lingușirea, alibiurile furnizate de scuze, invocarea conspirațiilor sînt răspunsuri tipice pentru membrii acestor culturi. Cunoașterea este situațională și relațională, iar ambiguitatea sporește deseori în situații de incertitudine, în loc să se dizolve. Culturile puternic dependente de context sînt alcătuite din subiecți modest autodeterminați, predispuși la fatalism și dezangajare (Hall, Hall, 1990). în opoziție, culturile slab dependente de context, precum
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
preocupă de mecanismele care produc alegerile subiecților, punînd în evidență activarea propriei lor voințe, fără alte influențe externe sau interferențe. Foarte succint, teoria autodeterminării se centrează pe gradul în care comportamentul fiecărui individ este produs de către sine, în dauna presiunilor situaționale externe (Sheldon, 1995; Deci și Ryan, 2002, apud Kalovelonis, 2007). pentru "axiomele sociale" <AXS> se va aplica proba SAS60, care este alcătuită din 60 de itemi grupați evaluați printr-o scală de tip Lickert în cinci trepte, care exprimă gradul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cade pe independență, spirit de explorare, creativitate și obținerea suportului prin automotivare. Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare măsură un predictor pentru comportamentul individualiștilor. Determinanții situaționali joacă, în schimb, un rol mai influent pentru colectiviști în modelarea comportamentală. Nevoia de consistență cognitivă se articulează între procesele psihologice și registrul comportamental și se activează în mod universal, dar ea este mai puțin importantă în culturile colectiviste decît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
muncă, subliniind că ținuta angajaților este percepută de majoritatea oamenilor ca o atitudine de respect față de companie și clienți (N.J. Rablot și M.F. Drake, 1985, 12). În acest scop, autorii au elaborat o scală de măsurare a variabilelor personale și situaționale care influențează ținutele vestimentare ale angajaților. Prima etapă în construirea acestei scale a constat în două focus-grupuri, în urma cărora au fost înregistrate atitudinile subiecților cu privire la importanța vestimentației în dezvoltarea carierei. Au fost reținute aproximativ 27 de enunțuri, care au compus
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
era scopul cercetării, semnificația referențială a uniformelor (de gardieni și prizonieri), în sensul că, în anumite contexte, acestea reprezintă indicatori puternici pentru normele sociale și comportamentele admise (Ph. Zimbardo, 2007/2009, 331-331): În plus față de puterea regulilor și rolurilor, forțele situaționale capătă tărie odată cu introducerea uniformelor, costumelor, măștilor, a tuturor deghizărilor care ascund aspectul obișnuit al cuiva și care promovează anonimatul și reduc responsabilitatea personală. Când cineva se simte anonim într-o situație, ca și cum nimeni nu-i cunoaște identitatea adevărată (și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rubr.: Consultații școlare]. în: Publicitate, dec 1986, p. [2], în Ateneu, 23, nr. 12, 1986. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Receptarea globală a textelor specializate, DMod, [1], 1986, 34-38 [cu bibl.]. [4] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BREILEAN, AUREL; VLAD, FELICIA, Pentru un dicționar iconic situațional, LLD, 3-8 [cu l fig.]. [5] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BREILEAN, AUREL; VLAD, FELICIA; SÂRBU, RICHARD, Dicționar tematic al limbii române. Pentru studenți străini. Timișoara, TUT, 1986, 157 p. multigr. (UT. FF). [6] ALEXANDRU, DOMNIȚA; VLAD, FELICIA, Dicționar general de proiectare tehnico-științifică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
101 4. Orientările actuale ale cercetării /101 4.1. Gestionarea diversității /102 4.2. Demersul de integrare /103 Capitolul 7. Implicarea în muncă și satisfacția /105 1. Implicarea: definiție /105 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale și situaționale /108 3. Implicare și efecte organizaționale /109 4. Discuție /110 5. Satisfacția muncii: definiții /110 6. Relația între satisfacție și variabilele organizaționale / 111 6.1. Satisfacție și post /111 6.2. Satisfacție și remunerație /112 6.3. Satisfacție și relații
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
angajamentului consideră că angajarea într-un act care nu este problematic îl va face pe subiect să aibă comportamente mai costisitoare. Zeci de studii confirmă acest lucru. De notat că angajarea într-un act nu este o variabilă psihologică. Condițiile situaționale de realizare a unui act sunt cele care permit definirea lui ca angajant sau nu. Aceste condiții sunt acum binecunoscute (Beauvois, Joule, 1998). Autorii le grupează în două mari categorii: • dimensiunea actului (e vorba de vizibilitate și importanță). Un act
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
diverse caracteristici obiective ale muncii se îmbină pentru a obține un scor potențial de motivație. Scorul va fi mare pentru posturile variate, identificate clar, care au un impact social, îi oferă responsabilități salariatului și dau loc unui feedback. Aceste variabile situaționale exercită o influență la nivelul variabilelor psihologice. Legătura dintre caracteristicile postului, variabilele psihologice și consecințele personale și organizaționale nu este mecanică. Ea este afectată de o variabilă moderatoare, nevoia individuală de dezvoltare, care se exercită la două niveluri (vezi tabelul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
lucrările lui Locke), dar și atașamentul față de scop. Acest atașament va decurge din valoarea subiectivă a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au încercat să integreze diferitele teorii ale motivației folosind cadre matematice. În această orientare, Klein (1989) a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
măsura în care o persoană se identifică cu munca sa, participă activ la realizarea ei și consideră performanța importantă în evaluarea propriei valori". Cercetările pot fi organizate în jurul a două orientări. Figura 8. Organizarea cercetărilor privind implicarea Variabile personale și situaționale → Implicare în muncă → Efecte organizaționale La nivelul (1), se va studia relația dintre implicarea în muncă și multiplele variabile personale și situaționale. La nivelul (2), implicarea în muncă va fi pusă în relație cu diferite efecte organizaționale (performanță, absenteism). Vom
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
valori". Cercetările pot fi organizate în jurul a două orientări. Figura 8. Organizarea cercetărilor privind implicarea Variabile personale și situaționale → Implicare în muncă → Efecte organizaționale La nivelul (1), se va studia relația dintre implicarea în muncă și multiplele variabile personale și situaționale. La nivelul (2), implicarea în muncă va fi pusă în relație cu diferite efecte organizaționale (performanță, absenteism). Vom examina succesiv aceste două niveluri de analiză, sprijinindu-ne pe meta-analiza lui Brown (1996), care privește 240 de cercetări publicate între 1974
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
diferite efecte organizaționale (performanță, absenteism). Vom examina succesiv aceste două niveluri de analiză, sprijinindu-ne pe meta-analiza lui Brown (1996), care privește 240 de cercetări publicate între 1974 și 1995. 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale și situaționale Brown clasează în primul rând variabilele personale și situaționale care vor fi relaționate cu implicarea în muncă. El distinge variabilele numite "antecedente" deoarece joacă un rol cauzal. Este vorba de: • variabile de personalitate. Sunt variabilele construite în timpul educației: "etica protestantă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
două niveluri de analiză, sprijinindu-ne pe meta-analiza lui Brown (1996), care privește 240 de cercetări publicate între 1974 și 1995. 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale și situaționale Brown clasează în primul rând variabilele personale și situaționale care vor fi relaționate cu implicarea în muncă. El distinge variabilele numite "antecedente" deoarece joacă un rol cauzal. Este vorba de: • variabile de personalitate. Sunt variabilele construite în timpul educației: "etica protestantă" (Blood, 1969) care dă o valoare intrinsecă muncii ca
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]