858 matches
-
lumina dispare. Totuși, ochii mai au ce vedea, căci în slava desfacerii "cerul roșu" și "crucea de zăpadă" fac imagine. Ce pot ele reflecta dacă nu tocmai retragerea care le face loc, pustiul în care intrăm ca în robia luminii slăvite? Totul cade în somnul unui alt timp, în trecerea abia văzută a netrecătorului: "ce voce așteaptă în ramuri/ lumina care se va stinge/ departe lângă durerea/ acestui râu// în curând o să crească/ flori negre din brațele tale/ și mereu adâncindu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însă, anul 1330 marchează, după însăși spusa regelui învins, începutul campaniilor Ungariei, ca putere catolică împotriva tătarilor, sub a căror vasalitate se aflau voievozii Țării Românești și ai Moldovei. Carol Robert făcuse cunoscută Vaticanului „fericita înaintare a oștilor regale și slăvită biruință împotriva tătarilor”, dar a socotit Posada o „nenorocire care s-a întâmplat din pricina unei curse mișelești... la întoarcere”, fără a adăuga că dezastrul a fost așa de mare, încât a căzut în luptă și vicecancelarul, care păstra pecetea regală
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să-i ofere azil pribeagului, iar nenorocirile celor care l-au alungat : Pe chiar Apolo l-ascultați ! El chinuri mari/ Mi-a prorocit. Tot el mi-a spus că s-or sfârși/ Doar după ani, în țara-n care-odată ajuns, slăvitele zeițe-mi da-vor adăpost./ Acolo s-o sfârși sărmana, viață-a mea !/ Acei cari m-au primit, belșug ei vor avea ;/ Năpaste vor cădea pe cei ce m-au gonit. După moarte, damnatului Oedip îi este dat să ocrotească
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de analiză specifice hermeneuticii strucurale și relaționale. IDILA COPILĂRIEI CU LUMEA Din primele pagini care ne vorbesc despre copilăria sa, suntem introduși într-un mediu care respiră religiozitate și dreaptă-credință. Orașul natal este Poltava și este numit a fi „prea slăvitul oraș malorusian”, părinții sunt „evlavioși și ortodocși”, despre tată, Ioan, aflăm că era protopop al Poltavei, iar despre mamă, Irina, că avea să devină ulterior, monahie. Scriitorul Paisie îl plasează pe copilul Petru, al familiei Velicikovski, întrun mediu în care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Eseurile sale cunosc numeroase ediții și aprecieri remarcabile. Este onorat cu titlul de "Cavaler al Ordinului Sfântul Mihail", este bătută celebra medalie purtând deviza lui: "que sais-je?" În 1592 pleacă în ultima "călătorie", lăsând și o ultimă însemnare: "Cea mai slăvită capodoperă a omului este viața trăită așa cum trebuie". Iată pe scurt evocarea unei uriașe personalități. Era o seară calmă, într-o toamnă târzie, nu mai rețin din care an, când m-am întâlnit cu o carte pe coperta căreia era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un apel către studențimea română cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan cel Mare, Deșteptarea a scos numere speciale, revenind asupra momentului și în paginile din zilele următoare. Mănăstirea Putna în anul 1904 Se publică legendan versuri scrisă de Vasile Alecsandri: „Zbârnăe coarda
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe loc, o ispită a cărnii lingușitoare și vii, statui create și distruse cu nonșalanță și, până la urmă, poate, o dreaptă articulație a capului În armonia Întregului, un persiflaj, ba poate chiar o negație a limbii și graiului, atât de slăvite, devenite deodată superflue. Dansul dionisiac poate Însemna, Însă, și ieșirea În „alt regn”, o formă a unei visate mântuiri, În zonele geniale ale poeticului și ale muzicii, o ridicare de pe tărâmul gravitațional și penibil, un „pas pe lună”, de fapt
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
iulie 8, duminecă, a fost război cu muntenii și cu Țăpăluș la Râmnic și a biruit iarăși Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maici a lui Dumnezeu și ale tuturor Sfinților și cu ruga Sfântului și Slăvitului Mare Mucenic Procopie. Și au fost uciși o mulțime foarte mare, fără număr, iar toate steagurile au fost luate și nici unul nu a rămas. Și toți vitejii și boierii au căzut atunci, și se vor pomeni acel război și acea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pește, pe care le puteau aduce călugării de la Chilia “sau [de] la iezere, sau [de] oriunde în țara noastră”. Carele cu pește erau scutite de vamă. Între 26 mai și 15 septembrie 1488, era zidită biserica cu hramul “Sfântul și slăvitul mucenic, purtător de biruință, Gheorghe”. În timp ce se ridica biserica, Ștefan cel Mare cumpăra, la 17 august 1488, satul Știlbicanii, pe Toplița Rece, pe Suha Mare și pârâul Suha Mare de la izvoare până la gură, cu toate poienile și toate izvoarele, anume
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost învins, și el a fost omorât, dar a știut pentru o clipă să întrupească visul secular al neamului, unirea tuturor românilor. Și a fost destul, nu numai ca el să rămână de-a lungul veacurilor eroul legendar și slăvit, dar pentru ca și noi, astăzi să întemeiem pe faptele lui revendicările acestui neam.” [...] 4 M. S. Sazonov, ministrul de Externe al Imperiului rus, despre partajul posesiunilor Imperiului otoman (fragmente) [...] Germania avea o mare influență în Turcia. La insistențele germane, Turcia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de pe deal Lume vine la Iordan Iordanul e râu frumos Unde s-a botezat Hristos! Sfânt Ioan botează lume Domnu-L cheamă și Îi spune Vino Ioane și cutează Vino tu și Mă botează! Că așa e rânduit Ca să fie prea slăvit Sfânt Ioan Botezător Le vorbește tuturor Le vorbește cu sfială Și botează cu-ndrăzneală: E Mielul Lui Dumnezeu Ce ridică păcat greu El e foc ce mistuiește Și făptura ce-nnoiește Și-L botează În Iordan La-nceput de veac
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
E posibil așa ceva? Ca s-ascund eu Mila Ta Ba o spun cu glasul tare Mila Dumnezeu o are Și ne-o dă la fiecare Că-i Dragoste și-ndurare De tot omul pe pământ, Că-i lucrarea celui Sfânt Slăvit să Fii in veci de veci Căci În Milă Tu petreci! De voiești să-L Întâlnești În Iubire Îl găsești. Pogorârea Sfântului Duh 23.05.2010 Mă rog și eu La Slăvitul Dumnezeu Să mă atingă Cu umbra Sfântului Duh
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
omul pe pământ, Că-i lucrarea celui Sfânt Slăvit să Fii in veci de veci Căci În Milă Tu petreci! De voiești să-L Întâlnești În Iubire Îl găsești. Pogorârea Sfântului Duh 23.05.2010 Mă rog și eu La Slăvitul Dumnezeu Să mă atingă Cu umbra Sfântului Duh Să reverse Peste sufletul Și inima mea Focul credinței Duhul voinței Harul lucrător Să fiu pământ roditor Cu talentul primit Să-l pot Înmulți Măcar Încă unul Și altul tot la fel
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cuprinde informații privind ctitorul, hramul bisericii, și data când a fost ridicată: „Euseviosul și iubitorul de Christos Io Ștefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn țerei Moldavei, fiul lui Bogdan Voievod, a început și a zidit acest templu în numele sânților, slăviților și tot-lăudaților corifei Apostoli Petru și Pavel, pe Drăslăvăț, ce s-a săvârșit în anul 7003, iară al domniei lui, anul 38 curent, luna Noemvrie 30”. Construită între anii 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756), biserica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Aderca, Ioachim Botez, Octav Onicescu ș.a. Ioachim Botez Îi introduce porecla Tătoiu În Vistier de noapte și-l amintește pe fiul său, Puiu (Alexandru), În Belferi elevi. Despre „Trufașul meu prieten“, cum Îl gratulează, Ioachim Botez reține: „E o faptă slăvită să știi să mănânci o tuslama fierbinte, s-asculți o chiulaba la țambal și să rupi un corsaj de pe o femee așa cum dezghioci frunzele unui porumb de lapte, zice adesea Tătoi.“ Iată cine a fost profesorul lui Mircea Florian În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
studii despre poezia populară. Prima poezie a fost „Păsărica” apărută în numărul 1 din 14/26 februarie 1849, ea nu este semnată de autor, dar Alecu Hurmuzaki a adăugat la sfârșit următoarele cuvinte: „Ieșită din condeiul unuia dintre cei mai slăviți poeți românești”. Au urmat apoi poeziile: “Lăcrămioara”, “Strigoiul”, “Adio Moldovei”. Din Constantinopole el a trimis apoi un nou ciclu de poezii însoțindu-le cu un studiu în formă de scrisoare. Din noua serie de poezii populare trimise de Vasile Alecsandri
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
și de îngeri. Tu, din lemnul de ocară, de dispreț și de rușine, Ai redevenit obiectul scump popoarelor creștine Din simbolul trist al hulei și-al batjocurii amare Ai ajuns simbolul cinstei pe icoane și altare. O, tu cruce, prea slăvită, cheia cerului, ce-nchis Pentru omenire fuse, tu, ești care l-ai deschis. Tu ești semnul mântuirii, răstignit a fost pe tine Dumnezeu Mântuitorul, între chinuri și suspine. Tu ești semnul sfânt al păcii, ce vestește bucurie Și împrăștie-n
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
atât Dumnezeirii! Tu ești Arca alianței întru care-s strâns unite Mila cea dumnezeiască și dreptatea-n chip fierbinte. O, tu cruce prețioasă, tu, catedră a iubirii. Predicat a fost prin tine adevărul mântuirii Te salut, o cruce sfântă, semn slăvit, cu care Domnul S-a-nălțat slăvit în ceruri pentru ca s-ocupe tronul, Și coroana sa de slavă, după cruda suferință Ce prin tine-a îndurat-o, îndestul, cu prisosință. Tu ești unica scăpare, ce primești cu bunătate Pe cei buni și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
slavă, după cruda suferință Ce prin tine-a îndurat-o, îndestul, cu prisosință. Tu ești unica scăpare, ce primești cu bunătate Pe cei buni și cei ce-ncontra-ți au greșit cu răutate. ............................................................ Binecuvântată-n lume fii, tu cruce, și slăvită, Tu, ce arăți la lumea-ntreagă biruința-ți strălucită Cu recunoștință-adâncă, eu sărut a ta figură ; Fii slăvită-o cruce sfântă de întreaga creatură. Tu ești semnul sfânt de care Iadu-ntreg se înspăimântă, Cinste ție-ngenunchere și-nchinare, cruce sfântă. Pr. Iosif
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
primești cu bunătate Pe cei buni și cei ce-ncontra-ți au greșit cu răutate. ............................................................ Binecuvântată-n lume fii, tu cruce, și slăvită, Tu, ce arăți la lumea-ntreagă biruința-ți strălucită Cu recunoștință-adâncă, eu sărut a ta figură ; Fii slăvită-o cruce sfântă de întreaga creatură. Tu ești semnul sfânt de care Iadu-ntreg se înspăimântă, Cinste ție-ngenunchere și-nchinare, cruce sfântă. Pr. Iosif Celante (Viața, nr. 9, septembrie 1931) 9. PR. IOSIF CHELARU date biografice S-a născut în satul Pildești
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pământului românesc, izbucnind ca o emanație firească și puternică a întregului popor muncitor din această țară a Românilor. Jubileul tău e pentru toată suflarea din Republica Socialistă România un prilej de sărbătorească manifestare a neclintitei unități naționale în jurul tău, Partid slăvit, și de adânc devotată recunoștință pentru tot ceea ce ai făcut și desăvârșit în cele cinci decenii de aprigă existență și de activitate creatoare.“ (Steaua, anul XXII, nr. 1, 1-15 mai 1971) 156 DEMETRIUS Lucia O fericită: Lucia Demetrius (nota V.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dau glas, prin limbajul specific muzicii, unor gânduri și unor sentimente care aparțin de fapt tuturor, întregului nostru popor. Partidul, Ceaușescu, România, Trăiască România și toți ai țării fii, Un gând de pace din Carpați, Ai înflorit în luna mai, Slăvită epocă de aur sunt câteva dintre titlurile care au fost incluse în repertoriile multor formații de profesioniști și amatori din țară și a căror fiecare nouă interpretare îmi aduce o mare bucurie: aceea de a te ști până la contopire unit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
socialiste și a tumultuoaselor prefaceri. Arta lor fiind umană, revoluționară și militantă.“ (Muzica, decembrie 1977) LESNEA George „Fiți binevenit la Iași Pisc și suflet de văpaie Ce-ndrumați ai țării pași; Ceaușescu Nicolae. [...] Mulțumim că prin partid, Deci prin voi, slăvite faur, Tuturor ni se deschid Căi spre-un viitor de aur.“ („Să trăiți mulți ani și buni pentru noi și România“, Flacăra Iașului, ianuarie 1973) „Cu a inimii bătaie E-un stegar netemător Ceaușescu Nicolae, Patriei cârmuitor. Trainic ca-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
artă activă, căci numai așa conținutul estetic și etic va atinge popularitatea pe care orice autor și-o dorește.“ (Luceafărul, 10 iulie 1971) NEGULESCU Mihai „Eroi, oșteni și meșteri, luptăm cu bărbăție, Partidului credință statornic am jurat; Spre comunista zare, slăvită Românie, Ne poartă Tricolorul eroic înălțat.“ („În veac de măreție“, Scînteia, 28 decembrie 1972) „Progresul comunist e vie rază Spre comunism chemându-ne în larg. Spre noi victorii! - viu semnalizată Fiece schelă, fiece catarg.“ (Scînteia, 27 ianuarie 1978) NETEA Vasile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
implicită a documentelor noastre de partid este structurată de imperativul unității și stabilității.“ („Dialectica unității și stabilității“, Cronica, 5 martie 1982) GHIMPEL Ana „Răscrucile sunt cazemate Străzile umblă pieptiș. Foile mici sunt flori pe zid. Fata le lipește pe toate, Slăvit fii în noi, Partid. Pasu-i fierbinte, mâna-i afiș. Slăvit fii în noi, Partid.“ („Slăvit fii în noi, partid“, Săptămîna culturală a Capitalei, 21 august 1987) GHIMPU Sanda, prof. univ. dr. „Deosebit de semnificativ este faptul că, pe lângă activitatea științifică propriu-zisă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]