790 matches
-
Gellu Dorian iulie nu observi nimic nici cînd se lasă peste trupul meu un văl de flori sub un cer senin cum e cicoarea adunată-n snopi de iuți secerători ca de gheață raze strînse-n ochi să-mi citească Dumnezeu poemul scris de tine cu cerneluri gri dintr-un praf vindecător cum e polenul toropit de ghețuri printr-un cer învelit cu iulie ca o matrioșcă zace
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
atinge degetul și se desfrunzește în memorie, pătează pânza albă. În mintea noastră - ceară moale - senzațiile își afundă ca niște gâze micile piciorușe zburdând din loc în loc, o briză sau o furtună de culori, sunete, mirosuri, atingeri și forme, un snop de impulsuri nervoase desprinse din molozul senzațiilor. În alambicuri, spațiul și timpul, zborul și pricina nașterii ordonează totul în imagini și serii, ca niște cărți în rafturile bibliotecii. Dorința alege și trimite. Înțeles, scop și putere. Stăpânul decide. Luna pentru
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
de marmur, cu-ai nici unei alte din cele câte au să salte pe ele... Coapsele-ți le undui ca lănțișoarele de aur durate de vreun meșter faur, potir buricul ți-e, cu vin, pe pântecele ce,-n rotundu-i, aduce-a snop din spic de aur încins jur-împrejur cu crin; ți-s sânii precum iezii gemeni ai ciutei, - care,-alături, pasc; iazuri, în ochii tăi se nasc ca-n Esebon; ai gât cum turnul de fildeș; din profil, ești turnul Livanului, către
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
dându-se în zbârdăn. Șura era o anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
disponibil și de utilități, se construia un gard de obicei din lețe de brad, care proteja un spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un păr sau mai mulți. În tangență cu acest gard se afla uneori un coteț de porci și un șopron lentru acareturi. În
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
partea dreapta, în câmp albastru, se află un personaj aureolat, purtând o mantie și călărind spre stânga un cal, totul de argint. Personajul străpunge cu o suliță un balaur de argint. În partea stângă, în câmp roșu, se află un snop de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Personajul aureolat face referire la existența în satul Tăriceni a bisericii Sfântul Gheorghe, ce datează din anul 1739. Snopul de spice arată ca
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
roșu, se află un snop de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Personajul aureolat face referire la existența în satul Tăriceni a bisericii Sfântul Gheorghe, ce datează din anul 1739. Snopul de spice arată ca în zonă sunt terenuri agricole și reprezintă ocupația de bază a locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
ale secolului XX, în prezent a dispărut datorită apariției pe piață a unei game variate de textile. Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel tulpinile plantelor erau smulse cu rădăcină și uscate (pentru obținerea semințelor), iar snopii de cânepă erau puși pentru topitul firelor în lacuri mici, formate în zonele cu izvoare (în ,topile”), se țineau timp de trei săptămâni sub apă, fiind acoperiți cu pietre pentru a rămâne umezi continu. În continuare tulpinele se uscau, se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
1972) confecționa cușme și cojoace până în anii ‘50 Cea mai mare parte din suprafața de pământ se cultivă cu grâu.Seceratul grâului era o activitate la care participau toți membrii familiei. Legăturile de spice le făceau bărbații și femeile deopotrivă, snopii rezultați fiind așezați în cruci care puteau să fie de 25 de snopi, si se așezau pe mijloeul holdei pentru a evita cât mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
suprafața de pământ se cultivă cu grâu.Seceratul grâului era o activitate la care participau toți membrii familiei. Legăturile de spice le făceau bărbații și femeile deopotrivă, snopii rezultați fiind așezați în cruci care puteau să fie de 25 de snopi, si se așezau pe mijloeul holdei pentru a evita cât mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
făceau bărbații și femeile deopotrivă, snopii rezultați fiind așezați în cruci care puteau să fie de 25 de snopi, si se așezau pe mijloeul holdei pentru a evita cât mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
cruci care puteau să fie de 25 de snopi, si se așezau pe mijloeul holdei pentru a evita cât mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați pe arie și apoi se proceda la scoaterea boabelor din
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați pe arie și apoi se proceda la scoaterea boabelor din spice(treieratul). Pentru această lucrare se folosea-imblaciul-(două bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate cap
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
în sat, depozitați pe arie și apoi se proceda la scoaterea boabelor din spice(treieratul). Pentru această lucrare se folosea-imblaciul-(două bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau acționate cu caii Istoric: - Istoric: numele satului vine de la un călugăr iezuit sau fraciscan Saint Martin (informație preot Vasile Frențiu
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
cote la stat din: grâu, porumb, cartofi, fan, ceapă, lapte, lâna și aveau fiecare plan de cultură primit de la stat. Atunci s-a făcut arie săteasca, în locul Sătescul, pe terenul care era clejia bisericii, unde oamenii aduceau grâu legat în snopi, făceau stoguri și treierau la batoza. A fost un lucru bun pentru că se puteau urmări măsurile contra incendiilor, dar și pentru stat că urmărea predarea prioritară a cotelor de grâu. (Frentiu Titus) - În general oamenii nu își dădeau copiii la
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
de zi. În general, claca se organiza unde era fată de măritat sau fecior de însurat, fiind prilej de ajutorare și petrecere, dar având și rol de a pregăti formarea unei noi familii. Fetele își chemau și drăguții, care legau snopii, îi adunau și îi puneau clăi. După ce terminau de secerat, fetele alegeau spicele cele mai frumoase și împleteau o cunună. Se alegea apoi, dintre secerătoare, o fată, cea mai frumoasă și mai vrednică, care trebuia să ducă cununa, pe cap
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de porumb toamnă { uneori se tăia noaptea, pe lună sau la lumină farurilor de tractor, fiindcă tulpina era mai umedă noaptea și se tăia mai ușor, fără să fie distruse tulpina și frunzele }, plivitul grâului, recoltarea acestuia prin cosire, legarea snopilor, adunarea în "clăi", transportul la " arie " și treieratul propriuzis cu Batoza. Toamnă, în nopțile cu luna, avea loc tăiatul tulpinilor de porumb cu echipa { "tulei"}, iar pentru a trece timpul mai usor se cântă în grup diverse cîntece, amestecându - se
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
comuniștilor, adică zi și noapte, " calul de bătaie " fiind băieții și fetele tinere aflate în vacanța de vară . Aceștia, cu 7 clase, profesională sau liceu, erau chemați peste tot și unde era mai greu { pe stog, la alimentat Batoza cu snopi de grâu, la carat sacii de grâu, la pleava unde era un nor de praf continuu etc. Plata se făcea în " zile muncă ", la sfîrșitul anului, " o zi muncă " reprezentând realizarea unei norme de producție a cărei valoare era cunoscută
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
doar la finele anului, când se încheia anul agricol. La recoltarea grâului fiecare echipă vegetală era împărțită în subechipe, alcătuite din 9 oameni, respectiv 3 cosași, 3 secerătoare { femei care adunau grâul cu secera, după cosaș } și 3 legători {legau snopii de griu { în general femei sau elevi de circa 12 - 14 ani }. La sfârșitul anului, după ce se contabiliza producția totală pe fiecare cultură, se achită cu prioritate obligațiile contractuale față de stat, apoi plata la SMA pentru prestațiile cu mașinile agricole
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat: SEMNIFICAȚIA STEMEI: Sfântul Ilie face trimitere la catedrala cu același hram de pe teritoriul orașului. Carul și caii de foc sunt specifice vieții Sfântului Ilie, fapt relatat și în vechea scriptură a Vechiului Testament. Snopul de spice de grâu arată ocupația principală a locuitorilor orașului, agricultura. Coroana murală, cu trei turnuri crenelate, arată faptul că localitatea Costești are rangul de oraș. Orașul este situat în județul Argeș, în partea sa sudică, la o depărtare de
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeți odată cu ea și grâul. Lăsați să crească împreună și grâul și neghina, până la seceriș, și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Pliviți întâi neghina și legați-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunați-l în jitnița mea. ” Coliva simbolizează Biserica, adică toți creștinii, uniți de aceeași credință în Dumnezeu. În timp ce în biserică se cântă „Veșnică pomenire” credincioșii țin coliva împreună cu preotul și o leagănă de sus
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
să se păstreze în decursul istoriei în pofida concepțiilor diferite ale anului (cum s-a văzut mai sus). Astfel, Sărbătoarea Paștelui, în care era sacrificat un miel și căreia îi era asociată Sărbătoarea Azimilor (cf. Exod 12,1-20) și oferta primului snop (cf. Levitic 23,10) la începutul secerișului, este fixată la luna plină a primăverii, în ziua a 14 a lunii abib, lună care este precizată ca „prima lună a anului” (cf. Exod 12,2; Levitic 23,5) și care, în
Calendarul ebraic () [Corola-website/Science/297962_a_299291]
-
pe simeze circa cincizeci de picturi. În decembrie 1930, în sala fostului palat al lui Alexandru Ioan Cuza, improprie pe atunci unei galerii de artă, Băncilă a prezentat o mulțime de lucrări dintre care se desprind cele intitulate " Car cu snopi, Pe malul Bistriței" și "Hora de poalele Ceahlăului", precum și lucrări cu tematică mai veche cum este "Aparul", "Un evreu din Târgul Cucului" (cel care cară apă). În plus au fost expuse portrete, nuduri, peisaje și flori. Pentru comemorarea poetului Mihai
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]