3,402 matches
-
nici gălbui ca-n oal-un pipi strașnic Făcut de dînsa după ce-a băut Șampanie și-apoi sloboade pașnic, Ștergîndu-se cu fusta la minut. 5. Și mai adaug sfecla cumpărată În hală, într-o sîmbătă de vis. Era atît de sobru îmbrăcată Încît nici s-o sărut nu mi-a permis, Ci am vorbit despre copilărie Și cînd am vrut să-i pun mîna pe nas Chiar a fugit... ori mi se pare mie Că aștepta pe un gagiu mai gras
Micul testament by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10489_a_11814]
-
l-a lăsat generațiilor viitoare". Ceea ce este admirabil în această carte a unui tânăr de 28 de ani - scrie în continuare Al. Rosetti - este spiritul în care este concepută, erudiția profundă care merge până la cunoașterea tuturor amănuntelor, rectitudinea judecății, stilul sobru, clar, perfect adecvat materiei, și, în sfârșit, curajul ce-l constituie pentru orice epocă, dar mai ales pentru epoca în care apărea cartea, de a afirma adevărul științific, indiferent, de urmările ce le-ar fi avut aceasta pentru autorul ei
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
față.” Impresionează, chiar de la început, forța de concentrare și sensibilitatea cu care autoarea își retrăiește copilăria, cu inocența și minunile acestei vârste binecuvântate. O copilărie trăită în lumea satului, în preajma ocrotirii bunicilor, la lumina învățăturii de la școală și biserică. Totul sobru, direct, ca să putem citi și crede, în final: “Copilăria este o imensă nevoie de mirare. Inocența copiilor te face să visezi, ignoranța lor te face să surâzi.” În lumea satului de ieri, autoarea ne ia de mână să asistăm la
CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL DE RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL, BUCUREŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373693_a_375022]
-
războiului și mai ales anii comunismului sînt cei care duc la operația pe cord deschis. Nu ar trebui ignorată latura de document a cărții. Memoriile au virtutea de a păstra o serie întreagă de detalii pe care istoriile mari și sobre le ignoră. Amuzante astăzi și povestite cu detașare, unele lucruri țin totuși de o istorie hilară. Un capitol se intitulează De la «Karl Marx» la «General Berthelot» și retur iar titlul nu e atît de metaforic pe cît ar părea la
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > POVESTEA MEA, POVESTEA NOASTRĂ Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Povestea mea, incepe-asa C-un sobru el și-o dulce ea ce s-au iubit că în povești, cu prinți, prințese și calești. Povestea noastră e altfel doar cu o ea și cu un el, ce tot în dragoste-or trăi pan ce moartea-i va
POVESTEA MEA, POVESTEA NOASTRA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385326_a_386655]
-
granița celor două tărâmuri, al vieții și al morții, se apropie trufaș de babă. - Te rog din inimă mai păsuiește-mă vreo douăzeci-treizeci de ani, doamnă Moarte, o imploră vrăjitoarea. Cea cu pelerina și cu coasa pe spate o privi sobră, iritată de îndrăzneala și obrăznicia acestei muritoare de rând. - Rup pactul cu diavolul și-l fac cu tine! - insistă Buha. - Eu nu fac pact cu nimeni! - îi replică Moartea. „Hârșc! Hârșc!” îi retează mâinile și picioarele. Baba țipă de durere
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Bărbații care își umbresc perechea exhibând un debaclu de mișcări complicate și fanteziste (pentru că pot) sunt narcisiștii care nu au spart zidul sonic al înțelegerii. Diferența dintre bărbat și femeie este cea dintre smoking și rochie de seară. Unul e sobru și egal cu sine însuși, cealaltă e culoare și dantelă care se cuvin a fi arătate în cea mai măgulitoare lumină. Să conduci e de câteva ori mai greu decât să urmezi. Valabil în dans și în viață. Într-o
De ce bărbații români se tem să danseze () [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
din 21 iunie 2014 Toate Articolele Autorului am desenat aura lunii cu fire de mătase fine urlau tenace haite crude se scuturau măceși în mine când vara doarme anxios miroase-a verde inhibat părul rebel arde un cer de vise sobre descălțat irișii stranii verzi enigme tiviți cu roșul gurii aspre reflectă fluvii de cuvinte lacrima ploii printre astre m-am așezat în rama plată și de furtuni m-am dezbrăcat sunt pictori care dorm în stele tabloul vieții l-au
CROCHIU de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357259_a_358588]
-
dar și de emisiuni radio de aceeași dimensiune, și-a însușit cu prisosință spusele unui trezorier american, conform cărora nu mai trebuie să muncești atât timp cât în viață poți face ceea ce-ți place... În locuința ei timișoreană se împletesc atmosfera sobră a creatorilor de valori, cu nostalgia lumii unei aristocrații de demult, sugerată de tablourile vechilor maeștri bănățeni și de pe alte plaiuri, de biblioteca cu nestemate ale culturii universale și... cu cea degajată de eleganța și prietenia nedisimulată a gazdei. O
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
adevărului. Ținându-mi respirația, am pășit înăuntru. Elevii conversau mulțumiți. M-am așezat pe un loc liber și am început și eu o discuție cu colega mea de bancă. Brusc s-a făcut liniște. Intrase profesoara. Nu era o persoană sobră, pretențioasă și neîndurătore, ci o tânără doamnă cu zâmbetul pe buze care și-a făcut imediat loc în sufletul meu. Bine, dar toate acestea nu însemnau că nu avea să ne predea o lecție greoaie, plictisitoare, care nu avea deloc
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
profesor, un copil de etnie maghiară, fiu de preot reformat din Târgu-Mureș, un basarabean, un fiu de muncitor de la Uzinele Grivița și Lascăr Zamfirescu, un fiu de diplomat. Cu modestia care-l caracterizează pe domnul avocat, jovial, într-o ținută sobră, în ciuda căldurii ce pătrunde prin fereastra deschisă a camerei, îmi derulează cu o precizie uimitoare, cu gesturi firești, anii pe care nu i-a uitat, ani ai unei copilării fericite. Deși momentele pe care mi le înfățișează par a veni
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
și serie (10 000 de lei) - se poate achiziționa de la magazinul filatelic din Timișoara (str. Florimund Mercy nr. 9, tel. 434 377). V. Corduneanu Icoane la Muzeul Satului l Expoziție didactică Pe sticlă sau pe lemn, aurite ori în culori sobre, austere, icoanele create de Cercul de pictură al Școlii generale nr. 22, elevii Liceului de Arte Plastice și studenți ai Facultății de Arte Plastice au înnobilat pereții Casei Naționale din incinta Muzeului Satului Bănățean de la Pădurea Verde. Sub genericul „Viața
Agenda2005-18-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283640_a_284969]
-
dar sunt cinstit. Trebuie să vi-o spun pe-a dreaptă! Poate că nu vă pricepeți ori e vorba de o glumă?! Mașina asta valorează 70000$, poate chiar mai mult. De ce o vindeți numai pentru 250? Plăcându-i reacția potențialului cumpărător, sobra matroană se-nveseli, aruncând pur și simplu peste 10-15 ani deoparte de pe chip, căci altfel era o zvârlugă subțiratică, tunsă à la Mireille Mathieu, îmbrăcată într-un costum sport care-o întinerea și acela. Vârându-și mâinile în buzunare și
MOŞTENIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384880_a_386209]
-
se preface-n șoapte, neimpresionându-mă. Pe vechea canapea maro la umbră de pruni bătrâni, cad ca de atâtea ori în aceeași stare de beatitudine curioasă și dornică de o altă inhalație parfumată a crinilor imperiali. Crini imperiali... Sună grandios, sobru și impun respect, decență și simt cum privindu-i, capăt speranță și bunătate. La aceste flori, Dumnezeu a uitat să închidă supapa frumuseții, dar puteam noi vedea astfel ceva mai deosebit ? Ținuta lor nobilă și elegantă, impune restului grădinii atenție
IUBIREA CRINILOR IMPERIALI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384420_a_385749]
-
la delicada superficie del măr y yo sentí el infinito. Mis brazos se alargaron hasta el cielo y entonces yo abracé el infinito. Mis labios besaron los rayos del sol y entonces me penetro șu calor infinito. Mis pies caminaron sobre los granos de arena y entonces supe por qué son infinitos. Yo he viajado sobre la playa que se extiende sin fin y mis pies tocaron el agua fría del măr, mis delgados tobillos se emocionaron con el infinito y
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL “AMOR DE INFINITO ...” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384453_a_385782]
-
el cielo y entonces yo abracé el infinito. Mis labios besaron los rayos del sol y entonces me penetro șu calor infinito. Mis pies caminaron sobre los granos de arena y entonces supe por qué son infinitos. Yo he viajado sobre la playa que se extiende sin fin y mis pies tocaron el agua fría del măr, mis delgados tobillos se emocionaron con el infinito y saltando, golpearon las olas infinitas. Mis sueños sonrieron en el infinito y sólo entonces entendí
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL “AMOR DE INFINITO ...” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384453_a_385782]
-
liniștitoare, cu ruga. Tot torentul de farse culturale, caruselul de kitsch-uri, opulența, snobismul, obediența în măsură de parvenire, se sfărâmă ca de stâncă de soliditatea versurilor cu verb blând critic și de linul melodiilor cântate de interpretul Cristian Pomohaci. Sobru, cu surâs lipit de gură și de lumina ochilor, incisiv, cu glas cald și omenos, menține în prim planul cântecelor sale ceea ce aduce și în serviciul religios: o demnitate polemică atunci când e vorba de morala cântecului; prețiozitate melodioasă, catifelată, alinătoare
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]
-
fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o mișcare, Te trimite-n pușcărie! Autorului romanului „Anul șarpelui” : Cartea lui e-atât de sobră, Scrisă-n mii de nopți și zile; Pe copertă are-o cobră, Dar veninu-i pus în file! Unui preot și preotesei sale: Popa și soția-i dragă Și-au unit viața întreagă: El, cu sfinții-n cerul sfânt, Ea, ... cu
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
de cel care-l trimite la cerșit. Ați înțeles?. Lămuriți în consecință pe toți din jur. La ureche sub formă de bârfă. Sunteți specialiste. La treabă! - Ținuta ta mă pune în încurcătură. Ne-am îmbrăcat toate cât de poate de sobru și acum te văd în ținută de vampă. - Ținuta nu este importantă, dar este liberă. Vei câștiga respectul așa cum ți-l acorzi tu însăți. Fă cum te taie capul. Important este altceva. Noi nu mai putem face copii. Putem însă
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
făcea ca balanța să se-ncline când colo, când dincolo. Gabi era mai romantic, Sandu, mai șugubăț, cam ca Mateiu Cragiale. Întâi zicea Gabi, apoi Sandu. Finalul era subliniat de râsete minute-n șir. Ziua de-o bere era mai sobră. Făceau filosofie. Mai depănau amintiri. Des, comentau evenimente politice. Și, de supărare, beau. Ei bine, alaltăieri, înainte s-ajungă la Cireșica, intraseră într-un La doi pași cumpărând un miniparizer și o franzelă. Se rugaseră pentru felierea produselor. Intraseră apoi
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
Ștefan ascultă vrăjit ca un copil o poveste frumoasă. - Mulțumesc mult, am înțeles și cred că este și avantajoasă oferta dumneavoastră, se declară el satisfăcut. Pentru eventuale nelămuriri aș putea să vă mai deranjez cu un telefon? - Bineînțeles, clipește ea sobră și parcă intuiește ceva. - Așa un telefon pe direct, insistă el... - Poftiți o carte de vizită...și îi înmânează, cu un zâmbet profesional bine studiat, un carton mic, verde cu sigla băncii. - “Evrika”!!! își spune în sinea lui bărbatul și
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
de râs ale grupului. - Păi, tocmai asta este problema, că așa vor unii să facă și chiar să ceară, mai știi? să se căsătorească la biserică, cu preot, slujbă și toate cele... - În biserică, domnule? întrebă un bărbat înalt, uscățiv, sobru, cu privire vioaie, deschisă, deși arăta cam la 60 de ani bătuți pe muchie. Păi, nu-i ia mama lu’ proces verbal, că eu, dacă-i văd, îi arunc în stradă cu toate hainele lor frumoase de nuntă. Păi, ce
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
și de romancier. Cu inegalabila-i modestie, autorul prezintă istoricul Facultății de Drept din București, la care va studia Gib Mihăescu și semnificația Gării din Filaret la nivelul sensibilității colective bucureștene. Bun psiholog, Al. Florin Țene, sugerează incompatibilitatea dintre caracterul sobru, realist și intrasingent promovat de Facultatea de Drept și viața de boem, de vagabondaj și de apetit pentru iubiri efemere a lui Gib Mihăescu. Capitolul intitulat Dumnezeu moare, când vorbesc armele este cel în care autorul intră în problematica amplă
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
în care se înghesuie germani naziști și germani comuniști, comuniști altruiști și comuniști fanatici și cruzi, evrei deștepți și evrei limitați, evrei solidari și generoși și evrei egoiști și trădători. Nici urmă de de patos sau de autocompătimire în narațiunea sobră, directă, fără intenția de a obține efecte speciale. Marie Jalowicz povestește despre sine, despre alții, despre evenimente, pe un ton neutru și detașat de observator, fără pic de sentimentalism, cu o sinceritate absolută. Rare sunt expresiile de indignare, de revoltă
MEMORIILE MARIEI JALOWICZ SIMON de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383465_a_384794]
-
Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iubite, ține-mă de mână, Când primăvara cântă-n rămurele Și-n zare simți venind iar rândunele! Iubite, ține-mă de mână! Auzi? În plopul sobru din șosea, Plâng mugurașii că deja plesnesc, Și doar căldura soarelui-și doresc, Să-i mângâie pe creștete de muguri... Auzi? A prins să crească iarba... Și tulburat de-atâta veselie, Un ghiocel s-a ridicat din glie Și cântă-acum
MĂRȚIȘOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383502_a_384831]