1,004 matches
-
tuturor e proprietatea nimănui, tot așa o solidaritate generală nu mai e deloc solidaritate. Adunându-i pe toți membrii societății Într-o masă nediferențiată, comunismul n-a făcut decât să-i separe. Sistemul a agresat neîncetat orice formă intermediară de sociabilitate. Oamenii au pierdut obiceiul de a se asocia. Între Putere și oameni nu trebuia să mai existe nimic. Jucând jocul colectivist, fiecare și-a văzut de propriile interese. Colectivismul a generat individualism și, În genere, o lipsă de preocupare pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult sânge grecesc decât românesc), cât și prin atitudini. Balcanismul Înseamnă un soi de neorânduială pe care Europa o suportă cu greu; dar Înseamnă, În latura lui mai simpatică, și o anume manieră de a privi detașat lucrurile, o pronunțată sociabilitate și o substanțială doză de relativism și de umor. Față de „purismul“ românesc al lui Eminescu, Caragiale personifică infuzia cosmopolită, caracteristică orașului românesc; cu alte cuvinte, exact ceea ce detesta Eminescu. Eminescu este lipsit de umor, Caragiale Îl are din belșug. Eminescu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
impresionați de eleganța femeilor. Magazinele și restaurantele căutau să se apropie cât mai mult de stilul francez. Dar nici cei mai francofili dintre români nu aveau cum să devină chiar francezi! În modul lor de viață, În genul lor de sociabilitate rămânea o notă balcanică. Ajunge să privim gastronomia: nimic mai revelator pentru sufletul omului decât ceea ce mănâncă (fiind vorba de Franța, Îmi permit această remarcă tipic franceză). Românii rafinați mâncau desigur și franțuzește, dar nu-și uitau specialitățile locale (Înrudite
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
les grosses mouches et où restent les petites. La maison Noucingen. Balzac. Legea lui Moise făcu din poporul evreu cel întăi născut al popoarelor; legea orală făcu din el un idiot obraznic și barbar, respingând orice lumină, orice știință, orice sociabilitate, fraternitatea oamenilor. Legile sunt ca pieptenele țigănești: fură lindina și lasă păduchele. Mii de insecte multicolore zburau prin aer, ca sfărămăturile unui curcubeu pulverisat. Ceux-là seuls qui ont la conscience de n'être rien par eux-mêmes, manifestent des regrets en
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doză produce o dorință presantă de a lua Încă o doză, ca să rămîi pe val. Dar o dată ce cocaina ți s-a dus din sistem, Îți iese din cap cu totul. Nu există dependență de C. * * * Marfa scurtcircuitează sexul. Interesul pentru sociabilitatea non-sexuală vine din același loc din care vine sexul, astfel că atunci cînd sînt dependent de H sau de M, sînt nesociabil. Dacă vrea cineva să vorbească, OK. Dar nu există interes pentru relații. CÎnd mă las de marfă, trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
din care vine sexul, astfel că atunci cînd sînt dependent de H sau de M, sînt nesociabil. Dacă vrea cineva să vorbească, OK. Dar nu există interes pentru relații. CÎnd mă las de marfă, trec deseori printr-o perioadă de sociabilitate necontrolată și vorbesc cu oricine stă să m-asculte. Marfa Îți ia tot și nu-ți dă nimic, În afară de asigurarea Împotriva sevrajului. Din cînd În cînd mă gîndesc bine la ce-am ajuns și mă hotărăsc să fac cura. CÎnd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
tremurau, răsturnam mereu ceva, mă-mpiedicam de scaune și cădeam. Dar păream să am o energie nemărginită și o capacitate de a consuma alcool pe care Înainte n-o avusesem niciodată. Sentimentele mi se revărsau peste tot. Eram de o sociabilitate necontrolabilă și vorbeam cu orice persoană pe care-o prindeam. Le turnam cu de-a sila confidențe dezgustător de intime unor inși total necunoscuți. De cîteva ori le-am făcut propuneri sexuale fără nici o perdea unor oameni care nu dăduseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
E.D.P., București, 1974; IOAN NICOLA, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974; MIELU ZLATE, Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București, 1972. 31. GH. T. DUMITRESCU, Metode și tehnici matematice în pedagogie, E.D.P., București, 1969. 32. NICOLAE C. MATEI, Sociabilitatea și temeiurile ei morale în colectivele școlare, E.D.P., București, 1973; N. RADU et al., Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, 1976. 33. IOAN NICOLA, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, E.D.P., București, 1978. 34. MIRCEA ȘTEFAN, Pedagogia în fața
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aproape patru luni să suport zilnic (mai degrabă noptic) chicotelile, urletele, râsul, discuțiile polemice nesfârșite, sunetul de telefon la miez de noapte ale vecinului meu din Coasta de Fildeș. Mă întreb, total incorect politic, dacă africanii nu au cumva o sociabilitate total diferită de a noastră. Se pare că acest lucru l-a înțeles, de o manieră discretă, biroul de cazare al studenților de la Universitatea din Geneva. De câțiva ani, au decis să nu mai amestece pe același etaj africanii cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mare putere de îndemn: Prin muncă, prin merit și prin dreptate, acesta e principiul adevărat al vieții oneste. Pentru un suflet curat, binele obștesc e mulțumirea cea mai adâncă. Fiți buni! Numai cu acesta, voința se îndreaptă înspre mai multă sociabilitate, înspre fapte de un folos mai întins"... (De prisos s-adaog că acesta e Bădărău văzut de mine la 1905 și că dac-acest portret l-aș fi făcut mai târziu, el ar fi ieșit altfel.) Spiru Prasin. (Fragment dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
obișnuită ca marea dragoste. Ca și aceasta, ea nu e un fenomen natural, ci unul de cultură, adică un produs al spiritului, care, potențând o pornire spontană și sporadică (gr. sporadikos : împrăștiat : în cazul dragostei, instinctul perpetuării, în cazul prieteniei, sociabilitatea), o transformă într-un sentiment concentrat, conștient și continuu. Așa cum toți oamenii au, mai mult sau mai puțin, o viață sentimentală, dar cei mai mulți ignoră marea iubire chiar dacă-și închipuie că au parte de ea, toți avem relații mai mult sau
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
face; 2) are tendința de a descrie obstacolele ce-i stau în cale drept conspirații; 3) manifestă "spirit de cruciadă" pentru a îndrepta răul (care uneori poate fi real); 4) simpla urmărire a cauzei îi produce plăcere ; 5) lipsa de sociabilitate și spiritul de "harță" (quarrelsomeness); 6) "inundă" piața cu multiple plângeri 7) e răvășit de suspiciuni când este intervievat. Este vorba de indivizi cu un sentiment persistent și profund că li s-a făcut o nedreptate (unii dintre ei chiar
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
viață. Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, impulsivitatea, reducerea volumului atenției, agresivitatea, comportamente autodistructive, accesele de furie. Simptomatologia de bază a tulburărilor autiste cuprinde: dificultăți de comunicare, lipsă de sociabilitate, simțuri diminuate sau prea dezvoltate, excese în comportament. Având în vedere simptomatologia și posibilitățile de investigare a autismului, din punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu poate fi măsurată direct și, prin urmare, este o variabilă latentă, nemanifestă. Cu toate acestea, în spatele faptului că sînt sau nu o persoană vorbăreață stă tocmai factorul sociabilitate. Analiza factorială permite tocmai descoperirea unui număr redus de factori sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu poate fi măsurată direct și, prin urmare, este o variabilă latentă, nemanifestă. Cu toate acestea, în spatele faptului că sînt sau nu o persoană vorbăreață stă tocmai factorul sociabilitate. Analiza factorială permite tocmai descoperirea unui număr redus de factori sau variabile latente care pot explica un număr mare de variabile manifeste. Există două tipuri majore de analiză factorială: analiza factorială exploratorie și analiza factorială confirmatorie. Dacă analiza exploratorie se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
grup trebuie să aibă o serie de calități propice creativității: atracție față de grup, interes pentru activitatea ce se va desfășura în cadrul grupului, încredere în forțele proprii, capacitatea de a-și asuma riscul, trăsături de personalitate favorabile creativității (entuziasm, afecțiune, spontaneitate, sociabilitate, grad înalt de accesibilitate, inteligență interpersonală, umor), motivație intrinsecă și să nu aibă probleme personale stringente. Un subiect de interes în ceea ce privește creativitatea grupului este raportul dintre eterogenitatea și omogenitatea diverselor caracteristici ale membrilor săi. Este cunoscut faptul că grupurile eterogene
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de alee, între doi tei... *Printre altele, în monologul pe care-l murmura lîngă trupul lui Mișu, Ghizela spunea: „Așteptai Festivalul, Gala...” Fostul meu coleg de redacție avea, carevasăzică, planuri și nu premoniții rele. Într-adevăr, Mișu, ins cu vocația sociabilității, îndrăgea „manifestările” artistice, literare, sportive. În asemenea ocazii nu se cruța, se atașa de oaspeții veniți la Bacău nu numai pentru schimburi de idei, ci și (în treacăt fie spus) pentru a petrece. De fiecare dată după o noapte de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spre centrul orașului. Era Înfășurat Într-un trenci prea lung și Într-o solitudine care, departe de ochiul public, Își Îngăduia fragilitatea. Un tânăr frumos și singur, strâns În el Însuși, de data asta, și restrâns de Îngândurări nocturne. Politicoasa sociabilitate, fermitatea distanțării de intrușii agasanți, așa cum le contemplasem la primele Întâlniri, dobândeau acum o imagine Întregitoare. Controlul lucid al disponibilităților se articula Încă de atunci, cred, Într-o instinctivă și intensă veghe (să-i spunem și „decentă”?) În a proteja
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din interiorul sistemului. Literatura franceză de astăzi este dominată, cantitativ, de autoficțiune: de voința de a spune a unui număr tot mai mare de oameni În căutarea recunoașterii propriei autenticități; a unor oameni care, prin literatură, Încearcă să recupereze o sociabilitate defunctă. Una dintre loviturile primite de autoficțiune este apariția și Înmulșirea rapidă a blogului. Spre deosebire de romancier, care trebuie să aștepte săptămîni pentru ca volumul publicat să fie judecat de critici În paginile publicațiilor sau suplimentelor culturale, un blogger poate primi reacții
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
faptă”; „societatea este realitate vie, ea trăiește întrucât se manifestă”. Ori tocmai voința socială are în constituția sa intimă mișcarea, manifestarea, ea fiind „eminamente activistă”. Abilitățile intuitive ale fondatorului Școlii de la București s-au dovedit productive și în „transferul” de sociabilitate asupra voinței sociale, demonstrând existența unei legături intime între caracterul social de activitate al acesteia și constituția sa psihică. Modelul gustian al voinței sociale combină, în chip original, morfologia sa cu funcțiunea morală primordială pe care o îndeplinește. Cu alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obținere a recunoașterii, identității și securității sociale și personale, de a nu ne izola de semenii noștri, acționând și comparându-ne în asemenea mod, încât să evităm conflictele și neînțelegerile, să ne putem racorda la acțiunile și conduitele celorlalți; - dirijarea sociabilității umane în sensul dorit de societate și asigurarea predictibilității acțiunilor și conduitelor de așa manieră, încât să se producă un efect scontat, anticipat și dezirabil. O acțiune sau o conduită ce încalcă normele și nu mai respectă obligațiile asumate prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2004). Imagini ale cotidianului la românii din sudul Transilvaniei în secolele XIV-XIX, Transilvania, Sibiu, 2. Rizescu, Alexandru. (2004). Mentalități contemporane. Sibiu: Editura Alma Mater. Rizescu, Alexandru. (2005). „Vecinătatea” - o instituție tradițională românească cu vocație europeană, Transilvania, Sibiu, 1. Sandu, Dumitru. (2003). Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Iași: Editura Polirom. Sandu, Paula. (1998). Modern și tradițional în cadrul instituției vecinătății, Caiete de teren, Observatorul Social, București, IV. Schenk, Annemie. Die Nachbarschaft bei den Siebenbürger sachsen. Zum Inhalt von Nachbarschaftladen. În Krupa Andras, Eperjessy Ernö, Barna
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
psihologia umană, și o „psihologie animală”, o știință a comportamentului animal, etologia (Cociu, 1999Ă. Multe funcții psihice sunt bine dezvoltate la animale: atenția, percepția, memoria, reprezentarea, imaginația, decizia în rezolvarea unor probleme situaționale, multe forme de învățare, instinctivitatea, emotivitatea, atașamentul, sociabilitatea, caracterul teleologic al comportamentului. O serie de studii de psihologie s-au efectuat pe animale, fiind apoi extrapolate la om. De asemenea, la animale întâlnim comportamente complexe, derulate pe termen lung, în cadru social, semnificative pentru perpetuarea speciei, precum: comportamentul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de psihologia persoanei, care se bazează pe narațiune. Pentru a ajunge la trăsături care să permită predicția a „ceea ce persoana va face într-o situație dată”, Cattel urmărește tranziția de la trăsăturile de suprafață la „trăsături-sursă” - de exemplu, trăsături ca altruismul, sociabilitatea și umorul ar avea ca zonă de intersecție trăsătura, sursă a prieteniei. Dintre cele 35 de trăsături primare (sau de ordinul întâiă ale lui Allport, 23 măsoară normalitatea personalității, iar 12 măsoară dimensiunea patologică a acesteia. Aspectul deviant, exagerat sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lipsit de încredere în sineă O Deschidere versus Reticență față de experiență Idei (curiosă Fantezie (imaginativă Estetică (artistă Acțiune (cu interese largiă Sentimente (excitabilă Valori (ne-convențională În definirea factorilor, de exemplu a extroversiei, sunt implicate componente care vizează: activitatea, asertivitatea, sociabilitatea, căutarea excitării, emoțiile pozitive - deci mai multe aspecte ale vieții psihice a persoanei. După cum s-a menționat, fiecare factor reunește trăsături polare. Inventarierea acestora s-a făcut și se face cu instrumente lingvistice și prin cercetări empirice. Prezentăm o listă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]