1,987 matches
-
Arthur Baligot, secretarul domnitorului, pe de alta, restituită cu acribie filologică și atent adnotată. SCRIERI: Alecu Russo. Omul, opera, București, 1948; Noțiuni de teoria literaturii. Genul liric, București, 1950. Ediții: Costache Negri, Scrieri, I-II, introd. edit., București, 1966, Scrieri social-politice, introd. edit., București, 1978; Alexandru Ioan Cuza - Costache Negri, Corespondență, București, 1980. Repere bibliografice: Constantin Crișan, Costache Negri, „Scrieri”, LCF, 1967, 3; Andrei Pippidi, Cu prilejul unei ediții recente a scrierilor lui C. Negri, RITL, 1968, 1; Mircea Anghelescu, Costache
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
București, 1978; Alexandru Ioan Cuza - Costache Negri, Corespondență, București, 1980. Repere bibliografice: Constantin Crișan, Costache Negri, „Scrieri”, LCF, 1967, 3; Andrei Pippidi, Cu prilejul unei ediții recente a scrierilor lui C. Negri, RITL, 1968, 1; Mircea Anghelescu, Costache Negri, „Scrieri social-politice”, LL, 1978, 3; Pericle Martinescu, Confesiuni în fața istoriei, RL, 1980, 24; Em. Condurachi, Semnificațiile unei corespondențe, CNT, 1980, 44; Mirodan, Dicționar, I, 198-200; Dicț. scriit. rom., I, 319; Popa, Ist. lit., I, 740. A.N.
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
și accesibil. Se publică poezii populare sau în stil popular, povestiri, anecdote, epigrame, amintiri, evocări istorice, cugetări, scurte reportaje, articole pe teme sociale și economice, note culturale. În afara directorului N. Thomescu-Baciu, care semnează frecvent versuri ocazionale, proză memorialistică și editoriale social-politice, la B. mai colaborează, între alții, T. Sandiny, Dinu Credință, Vintilă Petrescu-Vrancea, Th. Rosen, I. Dumitrescu, R. Voinești, C. Tonegaru, George Tăvală, I. Osipov, Mihail Lungianu. I.M.
BARAGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285617_a_286946]
-
numărul 36/1992, subtitlul devine „Hebdomadar politic și cultural”, revista schimbându-și atunci și formatul. Apărută în perioada de efervescență publicistică de după căderea regimului comunist, B. a manifestat de la început o atitudine combativă, abordând cu curaj probleme ardente ale actualității social-politice. Pe plan literar s-a dovedit însă foarte eclectică, principalul ei merit rămânând acela de a contribui la recuperarea unor scriitori neglijați în epoca totalitară. În general, versurile și prozele publicate în revistă sunt nesemnificative, colaborarea lui Cezar Ivănescu (cu
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
și Nichita Stănescu, traducerile din literatura și filosofia universală (de exemplu, Rimbaud, Rubén Darío, Nietzsche) și interviurile cu Dumitru Țepeneag, William Totok, I. Negoițescu, Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, George Astaloș, Dan Petrescu. Din 1992, revista capătă un mai pronunțat caracter social-politic și interesul inițial pentru cultură și literatură scade în mod vădit. I.M.
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
proiectez cauzele asupra răutății oamenilor, fie o corelez cu o pedeapsă divină. În ambele situații este vorba de o atitudine morală din partea mea, prin care eu refuz de a accepta suferința. Ei i se opun, soteriologii utopice, compensatorii sau soluții social-politice salvatoare etc. Față de cele de mai sus, din care rezultă complexitatea durerii, se pune totuși În mod firesc Întrebarea: care este semnificația durerii? Am arătat deja că durerea nu este o formă de manifestare simplă și unitară. Există o durere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Morale. Oferta am studiat-o mai Înainte. Ne vom ocupa În continuare de prejudiciu, acesta cuprinzând toate aspectele unei acțiuni psihomorale de factură negativă. Prejudiciul reprezintă tot ceea ce poate aduce o atingere de factură materială (fizică, corporalăă, psihologică, moral-religioasă, culturală, social-politică sau economică altei persoane sau unui grup de persoane. El este o lezare a intereselor persoanei, a onoarei, reputației și drepturilor sale. Această lezare are o semnificație extrem de nuanțată, dar, concomitent, și un efect pe multiple planuri. Analiza prejudiciului ridică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
intențiile primare negative. Cele mai frecvente forme de prejudiciu sunt: furtul, orientat către obiecte materiale; calomnia, orientată către reputația unei persoane, În scopul alterării imaginii acesteia; terorismul, centrat asupra unor instituții, formații sociale, personalități etc. În scopul dezorganizării unui sistem social-politic sau economic. Desigur că exemplele pot continua, dar cele menționate sunt, În același timp, și cele mai semnificative și mai frecvente. Trebuie să sesizăm și Înrudirea dintre formele de prejudiciu amintite. Toate sunt forme de descărcare agresivă, cu efecte negative
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de trecere de la starea patriarhală, percepută duios - nostalgic, dar fără regrete, la aceea a unei capitale europene moderne. Începându-și narațiunea cu o descriere detaliată a vechiului București, așa cum l-a cunoscut la sosirea sa aici, B. înregistrează principalele evenimente social-politice care au marcat perioada: guvernarea liberală din 1876-1888, în răstimpul căreia s-au pus bazele unor instituții necesare modernizării țării, proclamarea independenței și Războiul de Independență din 1877-1878, proclamarea regatului în 1881, viața parlamentară, cu luminile și umbrele ei, alternanța
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
insolit) la nivelul expresiei. Reprezentanții români, consideră Mincu, preocupați mai întâi de toate de înnoirea posibilităților expresive, vor fi înclinat spre cel din urmă. Toate mișcările de a. ale secolului al XX-lea se vor supune complexității raporturilor dintre revoluția social-politică și o revoluție literară, articulând astfel, într-un dublu sens, programul lui M. A. Bakunin: „A distruge înseamnă a crea”. Repere bibliografice: Emilian I. Constantinescu, Anarhismul poetic, București, 1932; Radu Gyr, Curente de avangardă în literatura română, „Revista dobrogeană”, 1937
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
București, 1928. Simionescu, Ioan, Dobrogea, Editura "Cartea Românească", București, 1928. Sorescu, I., Marin, Din viața și activitatea arhimandritului Roman Sorescu, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2009. Sorescu, Roman, Monastirile dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C., Ionescu, București, 1914. Stanciu, Marin, Dezvoltarea economcă și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984. Stanciu, Marin, CHIRIAC, Ana, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1988. Sturdza, Ștefan, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Typografia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
București, 1985. Platon Gheorghe, Platon, Alexandru, Florin, Benditer, J., Vasile, Cristian, Boicu, Leonid, Agrigoroaiei, Ion, România în relațiile internaționale. 1699-1939, Editura Junimea, Iași, 1980. Pop, N., Z., Augustin, Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu, Editura Sport-Turism, București, 1979. Racovski, Cristian, Scrieri social-politice (1900-1916), Editura Politică, București, 1977. Rădulescu-Zonner, Șerban, Căzan, Gheorghe, România și Tripla Alianță. 1878-1914, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. Rosetti, Radu, Partea luată de armata română la războiul din 1877-1878, Editura "Cultura Națională", București, 1926. Scurtu, Ioan, Istoria românilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1878-1947), vol. I (1878-1916), Tipografia INFCON, Constanța, 1999. 15 Doina Păuleanu, Constanța. Aventura unui proiect european, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003; Idem, Constanța 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I-II, Editura Arcade, Constanța, 2005. 16 Marin Stanciu, Dezvoltarea economică și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984; Marin Stanciu, Ana Chiriac, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1988. 17 Tudor Mateescu, Documente privind istoria Dobrogei (1830-1877), Direcția
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
397 Gligor Stan, "Particularități ale organizării administrative și judecătorești a Dobrogei la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea", în volumul Culegere de referate, vol. II, București, 1974, p. 223. 398 Marin Stanciu, Dezvoltarea economică și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1912, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984, p. 8. 399 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., pp. 118-119. 400 B. Cotovu, T. Voicu, P. Constantinescu, Op. cit., pp. 21-22. 401 Apud Petre Maravela, "1878 Reinstalarea administrației românești
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1776 s-a ridicat Șofronie și-a făcut răzmeriță mare, și pentru câteva zile a făcut legea la Bălgrad (adică la Alba Iulia). Popa cu cruce și topor. Blaga îi dedică aproape un întreg capitol în cartea lui despre gândirea social-politică în secolul al XVIII-lea (o să pun o notă cultă). Aici, oamenii trăiesc istoria ca și cum ar respira. Și acuma popa din sat citește duminica la slujbă întâi din Biblie și-apoi din cărțile lui Prodan, despre iobăgia în Transilvania și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
politic aici. Uite că este. Această iubire de fond a venit ca o străfulgerare, ca o revelație, din cauza comuniunii politice. Liviu trecea atunci în clasa a X-a și eu eram diriginta lui. Predam Cunoștințe economice, și apoi CSP (cunoștințe social-politice). După cum a zis în repetate rânduri tovarășul Inspector municipal, nu eram un cadru de nădejde. Manifestam, ca să zic așa, un profesionalism îngust, lipsit de spirit militant. În obrăznicia mea nemăsurată, îi trânteam chestia cu: eu sunt plătită ca profesoară, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
au făcut cei respectabili, cărora le-au ținut de „șase” cei din ultima categorie), cele de tip istoric (de ce să ne supărăm pe trecut dacă îl putem selecta ca să ne poată legitima prezentul?), cele de tip ancilar („Din gândirea filosofică, social-politică etc., etc, a tovarășului Nicolae Ceaușescu”). Cât despre ultima temă, îmi amintesc o discuție, să-ți facă părul măciucă. Prin ’80 ne-au luat la o reciclare la „Ștefan Gheorghiu”. Nouă ne-a convenit din câteva motive bine așezate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și conducerii abile de stat, care a cârmuit țara, în modul cuvenit și prin mijloacele posibile, în direcția potrivită. Așa se face, că în deceniile care au urmat după 1960, cu toate că a continuat să fie un stat cu un sistem social-politic care îi fusese impus, România a reușit să se debaraseze, treptat și abil, cu mult tact și aprigă perseverență, de tot ceea ce nu avea legătură cu interesele sale naționale; a dus o politică externă de deschidere față de societatea internațională, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lumii, inclusiv cu marile puteri, fiind abordată și tratată (solicitată și implicată în discutarea marilor probleme), ca un stat cu care merită să conlucrezi, având poziții demne de a fi luate în considerare. Deși era un stat cu un sistem social-politic socialist, membră a Tratatului militar de la Varșovia și C.A.E.R., legat (înlănțuit) prin tot felul de tratate de celelalte state și în special de U.R.S.S. participant în toate formele de colaborare cu aceasta, România a ajuns să-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nominalizat România și a afirmat că ea nu ar trebui să producă tractoare, deoarece cele produse de R.D.G. sunt mult mai performante. Delegația României a respins pozițiile menționate ca fiind ineficiente economic și, mai cu seamă, din considerente de ordin social-politic; ea s-a pronunțat pentru dezvoltarea complexă a țărilor C.A.E.R., atât a agriculturii, cât și a industriei. A treia grupă de încercări ale lui N. S. Hrușciov a avut în vedere introducerea în activitatea C.A.E.R. a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
afirmarea și dezvoltarea între state a unor relații normale, bazate pe respectarea principiilor suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. În documentul menționat mai sus, s-a subliniat că, în ciuda deosebirilor de orânduire social-politică, de concepții ideologice și politice, statele și popoarele europene au o cauză care corespunde intereselor naționale vitale ale tuturor, și anume, sarcina de a nu se permite încălcarea păcii în Europa, de a frâna forțele agresive 68. 18) Statele reprezentate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fii enciclopedist al dreptului, deoarece Pactul are legătură cu mai multe ramuri ale dreptului; din fericire, lucrasem în mai multe zone ale dreptului și cred că am putut să mă descurc. Cât privește însă măsurile (datele cu privire la acțiunile de ordin social-politic), acestea nu au fost întocmite complet în documente, iar eu nu am putut da răspunsuri mai concrete; chiar și unii membri francezul, englezul ș.a. au declarat că nu legislația este deficitară reprezentantul dând răspunsurile necesare, ci datele de ordin sociologic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rămână în Comisia Dunării. Simplificând discuția, aș pleca de la constatarea faptului că U.R.S.S. nu mai există, odată ce a avut loc destrămarea, prăbușirea statului (imperiului) sovietic (fenomenul cuprinzând nu numai fărâmițarea statală care s-a produs, dar și căderea sistemului social-politic pe care l-a impus altor state) așa cum chiar președinții Federației Ruse, Republicii Belarus și Ucrainei au declarat-o la Minsk; deoarece aceste state au fost cele care au fondat U.R.S.S. în 1922, tot ele sunt și cele care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
seminar scotea în evidență ideea potrivit căreia înfăptuirea securității europene va trebui să constituie "o premisă și o consecință a dezvoltării multilaterale pe plan politic, economic, tehnico-științific, cultural, social a relațiilor de colaborare între statele continentului, indiferent de orânduirea lor social-politică" (s.n.). Reflectând progresele înregistrate în direcția convocării Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa ca rezultat a intenselor consultări bilaterale consacrate temei, mesajul adresat participanților le cel de-al treilea colocviu conținea drept idee directoare necesitatea demarării pregătirilor multilaterale. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
arma lor a fost pătimirea, temnița și jertfa. Legionarii au fost permanent supuși violențelor și ținuți în afara legii, precum și azi. Un delicvent de drept comun, fost prim ministru, împotriva constituției și dreptului omului la viață, cuvânt și convingeri pe plan social-politic, fabrica o hotărâre abuzivă și criminală prin care legionarii sunt eliminați din viața politică. Hotărâre sfidătoare chiar și pentru cei mai înverșunați adversari de bună credință, dezvăluindu-și întunecata sa gândire bolșevică, rămas în continuare călău sfidător și irecuperabil. „Suntem
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]