1,301 matches
-
doctrinar teologice și filosofice ce se manifestă de asemenea și în plan spațial: Islamul sunnit este confesiunea majoritară în spațiul arabofon (82% din totalul populației). Ponderea semnificativă pe care o deține confesiunea sunnită reprezintă o caracteristică și totodată un liant sociocultural al lumii arabe. În realitate este o unitate în diversitate, întrucât islamul sunnit cuprinde patru școli de gândire juridică și teologico filosofică, diferențiate nu pe baza conținutului învățăturilor teologice, ci pe baza modului de interpretare al acestora: școala hanafită, răspândită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
specificului femeii pariziene că figură exponențială a realității și a literaturii franceze din secolul al XIX-lea. În istoria, cultura și civilizația Franței ea întruchipează o epocă care este cea a Parisului și a modernității. Femeia pariziana este o entitate socioculturala particulară, mitizata și poetizata în mentalul colectiv și cel individual. Pariziana face parte din categoria personajelor referențiale, care trimit la o realitate a lumii exterioare (istorică, socială, mitologica, alegorica) și la un concept imobilizat de o cultură. Titlul lucrării invită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fiecărui domeniu, toate fiind recognoscibile dincolo de numeroasele contradicții sau paradoxuri prin care aceasta lume își manifestă particularitățile. Asemănările parizienilor se datoreaza valorilor și gusturilor comune, plăcerii de a participa la existența urbană. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socioculturale specifice, cu itinerarul sau social, exercitarea unui anumit rol și a unui anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. "Structura profundă" a identității franceze și pariziene este o armatura de explicații etno-psiho-socio-culturale. Nu ne-am propus să realizăm
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și stabilirea ponderii fiecărei grupe în totalul populației. În funcție de natura caracteristicilor de grupare amintite anterior, se deosebesc următoarele tipuri de structuri: − structura demografică (în funcție de sex, vârstă și stare civilă); − structura social economică (după sursa mijloacelor de subzistență); − structura teritorială; − structura socioculturală (după nivelul educațional, naționalitate, religie și limba maternă). Structura populației pe sexe Delimitarea populației pe sexe (după gen) este importantă nu numai sub raport demografic, pentru studiul fertilității sau al nupțialității, ci și pentru analiza economico-socială a resurselor de muncă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Structura populației pe medii trebuie însă corelată cu structura în profil teritorial, respectiv distribuirea acesteia pe regiuni și județe. Această analiză va evidenția faptul că gradul de urbanizare prezintă intensități diferite de la un județ la altul. Structura populației după caracteristici socioculturale Principalele caracteristici care marchează structura socioculturală a populației se referă la nivelul educațional, naționalitate (etnie), religie și limba maternă; pentru toate aceste aspecte sursa principală de informații este recensământul populației. În vederea caracterizării nivelului educațional al populației se înregistrează - îndeosebi cu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
corelată cu structura în profil teritorial, respectiv distribuirea acesteia pe regiuni și județe. Această analiză va evidenția faptul că gradul de urbanizare prezintă intensități diferite de la un județ la altul. Structura populației după caracteristici socioculturale Principalele caracteristici care marchează structura socioculturală a populației se referă la nivelul educațional, naționalitate (etnie), religie și limba maternă; pentru toate aceste aspecte sursa principală de informații este recensământul populației. În vederea caracterizării nivelului educațional al populației se înregistrează - îndeosebi cu ocazia recensământului - populația în vârstă de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
străinilor conduce la moduri de scriitură inedite, la folosirea unor procedee stilistice cum ar fi amestecul de genuri și registre ale limbii, determinînd la urma urmei o înnoire profundă a romanului. Polifonia se articulează în jurul reminiscențelor conștiente sau involuntare universului sociocultural și lingvistic al "țării de dincolo", transpuse în imaginarul cultural și lingvistic al "țării de aici". Legătura nu e niciodată complet ruptă, pe de o parte, rădăcina nu e niciodată înfiptă adînc, pe de altă parte, avem de a face
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
este necesar să fie primit atât de la educator cât și de colegi și conduce la corectări și îmbunătățiri ale activității de învățare. * Dorința de a învăța Potrivit lui Woolfolk (2001), motivația de a învăța are patru dimensiuni: comportamentală, umanistică, cognitivă și socioculturală. * Motivația comportamentală este întreținută prin activități de consolidare a cunoștințelor, prin sistemul de recompense și pedepse. * Din punct de vedere umanist, motivația de a învăța este caracterizată prin nevoia de împlinire personală, de stimă de sine dar și nevoia de
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
de colegi și profesori, necesitatea ca munca susținută să fie pusă în valoare * Motivația cognitivă de a învăța are la bază principiile interioare ale elevului, factorii cărora li se atribuie succesul sau eșecul și nivelul de așteptare al elevului. * Motivația socioculturală de a învăța este realizată printr-o participare constantă și activă în activități de grup în cadrul activităților școlare și extrașcolare, participare care înlesnește menținerea identității individuale. Proiectul InTime propune un model cu opt elemente ale învățării care este compatibil cu
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
căutat soluții pentru diminuarea influențelor barierelor de comunicare. Leonard Saules a făcut referire la bariere de limbaj, bariere de mediu și bariere de concepție. Edouard Limbos a identificat patru tipuri de obstacole care intervin în comunicare: bariere cauzate de contextul sociocultural bariere cauzate de frica endemică bariere cauzate de atitudinile individualiste bariere referitoare la relațiile individ grup. Sidney Shore a grupat problemele care intervin în comunicare în: blocaje de ordin emoțional blocaje de ordin cultural blocaje de ordin perceptiv. Indiferent de
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
În fiecare dintre aceste etape de viață apar achiziții noi, provocate de prezența unor crize de dezvoltare, înțelese ca perioade cu resurse formative deosebite, care au la bază confruntările dintre potențialitățile individuale și solicitările graduale tot mai complexe ale mediului sociocultural. În fiecare stadiu de dezvoltare există un conflict central care solicită un tip de adaptare - bună sau nu - privind modul de tratare al problemelor specifice acelei perioade. Eșecul adaptativ într-un stadiu poate genera stres și anxietate și poate declanșa
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sprijinindu-i tot timpul să depășească dificultățile, mai ales pe cele de ordin moral. Rezumând, putem spune că baza procesului de dezvoltare în adolescență o constituie schimbările permanente pe care le suferă indivizii. Când aceste schimbări, de ordin biologic, psihologic, sociocultural acționează simultan, crește riscul apariției unor probleme de dezvoltare. În această etapă de vârstă deciziile greșite privind școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc. au mai multe consecințe negative decât au avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cel mult zece clase este cea mai slabă. În condițiile date, pare firesc ca în aceste familii atenția să fie îndreptată spre acest domeniu. Acomodarea vizează, însă, și chestiuni legate de politețe, ordine, curățenie. Probabil că în familiile cu nivel sociocultural mai ridicat aceste aspecte sînt apreciate ca satisfăcătoare, accentul fiind deplasat înspre dezvoltarea globală a personalității copilului, pe cînd în familiile cu status scăzut ele reprezintă, încă, obiective de atins. Nivelul de studii al mamei pare a avea un impact
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
al autonomiei membrilor ei reprezintă o șansă în plus pentru acesta de a-și dezvolta armonios personalitatea, de a beneficia de un nivel ridicat al autonomiei și expresivitate, calități valorizate într-o profesie cu status ridicat. În familiile cu standard sociocultural scăzut sînt promovate valorile tradiționale în mai mare măsură, copilul fiind pregătit pentru cooperare, acomodare și în mai mică măsură pentru autonomie sau sensibilitate. Următorul capitol este destinat analizei practicilor educative familiale și a relevanței acestora pentru reușita școlară a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
socială a copilului din perspectiva familiei necesită un parcurs școlar mai lung. Supoziția ar fi aceea că un status social al copilului inferior celui familial este perceput ca un eșec. O explicație complementară constă în ideea că părinții cu nivel sociocultural mai ridicat au mai multe resurse disponibile pentru a susține o traiectorie școlară de lungă durată și că sînt capabili în mai mare măsură să ajute copilul în sensul fructificării avantajului oferit de studiile superioare. Putem, deci, concluziona că atitudinea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai severe ale familiei, cu segregarea socială și cu fracturi în structura socială, în special în aglomerațiile urbane. Studiile asupra comunităților de imigranți din Germania și Italia numite de sociologi comunități transnaționale arată faptul că acestea își păstrează identitățile lor socioculturale și chiar cetățenia în timp ce își au rezidența în străinătate, în schimb, factori precum mobilitatea rapidă dintr-o țară în alta, ambivalența tipurilor de comportament, stigmatizarea, izolarea, barierele lingvistice și culturale se soldează cu boli psihice și probleme școlare pentru ei
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în relație izomorfă cu socialul, susținute de Bourdieu. În timp ce Bourdieu este preocupat de structura reproducției culturale și de modul de concretizare a sa în sistemul de învățământ, B. Bernstein (1990, 1996)19, prin teoria referitoare la transmiterea, reproducția și schimbarea socioculturală, se concentrează asupra procesului și mecanismelor ce mediază acest proces. El distinge între conceptele de cod elaborat și cod restrâns, ca două modalități de raportare la realitate și de construire a conștiinței în funcție de apartenența la clasă. Bernstein afirmă că, pentru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
urmare a unei atitudini pedagogice neadecvată, acești copii dislexici - disortografici, devin cazuri tipice ale insuccesului școlar. 3.Forme organizatorice de recuperare a imaturității școlare În sistemul nostru de învățământ există anumite posibilități de prevenire și recuperare a handicapului somato-psihic sau sociocultural al copiilor imaturi școlar, dar este recomandată recunoașterea existenței unor astfel de copii. Grupele pregătitoare din grădinițe, clasele step-by step, cu cadre didactice special pregătite, cu efectiv redus de copii, ar trebui să se adreseze și acestor elevi, în scopul
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
pe care o redă printr-un sistem de semne convenționale. La intrarea în clasa I, copilul de șapte ani stăpânește în mod corespunzător deprinderile de folosire a limbii materne, evident, în varianta ei familială și cu particularitățile lingvistice ale mediului sociocultural și influențele geografice specifice zonei de proveniență. Important este că micul școlar este capabil să emită și să recepteze mesaje pe măsura experienței sale cognitive și a necesităților sale de comunicare. Stăpânind elementele de bază ale limbii vorbite, în paralel
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
individul este suportul individualității, individualitatea este felul de a fi al individului. Diferența dintre individ si individualitate semnifică trecerea de la ființa generică - înțeleasă ca unitate indivizibilă a speciei, la ființa unică si irepetabilă - percepută constient ca atare, într-un context sociocultural dat. Ca structură interioară, individualitatea - eul propriu - nu se identifică cu personalitatea care cuprinde întreaga interacțiune a individului cu mediul și prin urmare și relațiile interiorului său cu exteriorul, actuale ca și cele potențiale - întreaga sa devenire. Elementul central al
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aparține, în primul rând, psihologiei. Este o entitate psihosocială, la nivelul ei realizându-se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează sistemul de însușiri, relații și calități psihosociale care dau identitate socială individului. Persoana vizează ființa concretă cu o identitate socială determinată (nume, familie, loc și dată
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
-se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează sistemul de însușiri, relații și calități psihosociale care dau identitate socială individului. Persoana vizează ființa concretă cu o identitate socială determinată (nume, familie, loc și dată de nastere, statut social etc.) și având o anumită poziție în cadrul sistemului social
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
posibil transferabilă a stratificării învățării umane. Ipoteze fructuoase în domeniul epistemologiei genetice și al psihosociocognitivității conduc la ideea că învățarea umană, în sensul general de „achiziție de expertiză" specifică doar omului, este produsul interacțiunii variabilelor biologice, educaționale și ale mediului sociocultural. Noile teorii asupra intelectului uman (Vosniadou, 1996) atestă o structură mixtă a naturii învățării, dată de procesorii informaționali individuali de origine biologică, de mediu și educaționali exprimați în seturi de instrumente și sisteme simbolice achiziționate prin sau facilitate de mecanisme
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
specific variate tipuri de straturi ale cunoașterii. În context, relația învățării cu dezvoltarea este una productivă (Hirschteld, Gelman, 1994). Sa născut, astfel, un nou concept integrator, în fapt o nouă perspectivă integratoare pentru unitatea dintre situația de învățare mediată extern, sociocultural,si cea manifestată intern, prin starea pregătitoare, biologică, numită perspectiva raționalistă situativă (Resnick, 1994). La întrebarea ce este, așadar, învățarea umană, vom sintetiza răspunsurile spunând că este: un proces esențialmente formativ; acumulare de experiență și schimbare în comportamentul uman, ca
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a aplica sau transfera cele învățate; lipsa de conceptualizare datorată neînțelegerii, inconsistenței informaționale sau transferului negativ, materializate uneori în concepte empirice, chiar naive (vezi cunoașterea în domeniul fizici, biologiei, chimiei, astronomiei ș.a.). La nivel instituțional, învățarea școlară reprezintă : un proiect sociocultural și psihopedagogic dirijat și autodirijat de asimilare intensivă a ceea ce este planificat în anumite documente curriculare - plan de studii, programe manuale recomandate ș.a. ; activitate sistematică de asimilare a valorilor curriculare cunoștințe, abilități, valori, experiențe, atitudini în contexte/medii proiectate și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]