2,985 matches
-
centralizatoare și coerentă în raport direct cu o mulțime de comunități sătești fără o legătură esențială între ele. Autosubzistența pune în joc natura însăși a universului uman pe care îl susține, și suntem oarecum dezarmați de faptul că aparatul conceptual socioeconomic de care ne folosim se integrează unui complex de economie monetară. Să rezumăm o comparație succintă între autosubzistență și economia monetară. Să ne plasăm la nivelul concretului imediat, adică al individului, al familiei, al grupului de contacte directe. Definiția cea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de altfel condiția însăși a existenței sale. Individul se află astfel integrat într-un "ansamblu" care scapă percepției lui directe, iar natura acestui ansamblu este determinată de cea a mediatorilor care-i servesc drept suport (banii, mărfurile); de unde obiectivitatea ansamblurilor socioeconomice, posibilitatea percepției lor științifice. Individul integrat în aceste ansambluri organice este, în parte, determinat de ele; individualitatea lui se fragmentează, capătă un aspect obiectiv și, specializându-se exagerat în rolul ei producător, raporturile sale directe cu celelalte sunt reificate. Totuși
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și cei care îi cer în numele rudeniei, împărțeala se învârte mult mai mult în jurul acestor bani din vânătoare decât în jurul celor obținuți din cafea, de exemplu. Circulația monetară Consumul monetar este unul din domeniile cel mai puțin cunoscute ale cercetării socioeconomice africane. Banii sunt în general percepuți ca fiind motorul principal al dezagregării "societății tradiționale". Din nefericire, acest fenomen de pătrundere distructivă, afirmat de nenumărate ori, nu prea a fost aprofundat, și în fața consumului monetar al satelor, rămânem neputincioși, situație deosebit de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
integrată într-un sistem comercial monetar, situație contradictorie care este soarta actuală a tuturor satelor. Raportul comercial ar crea o viață economică internă care, pe de o parte, ar deschide satul spre exterior și l-ar integra într-o regiune socioeconomică adevărată; pe de altă parte, ar contrabalansa sistemul comercial construit în exclusivitate pe export-import și, pe termen lung, ar alcătui împreună cu el o realitate economică nouă, în care săteanul ar fi mai mult decât o simplă entitate productivă. Raportul comercial
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să coexiste pentru a considera prietenă o anumită persoană, însă majoritatea lor este necesară 6. Indiferent care sunt motivele pentru care acceptăm o prietenie, în esență, avem prieteni deoarece: ne sunt și ne acordă sprijin, ne ajută să dobândim succesul socioeconomic și ne ajută să ne menținem o părere pozitivă despre noi (Kenrick și alții, 2002, apud Wosińska, 2005, p. 233). Prietenii ne acordă sprijin. Sprijinul reprezintă oferirea ajutorului ori de câte ori este nevoie sub formă materială și psihologică. Sunt multe forme sub
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
opinii publice care îi eliberează de legăturile alienante. Istoricii (majoritatea anglo-saxoni) insistă pe rolul presei (Chatelus, 1991; Wrigley, 1993) și al expozițiilor publice (Crow, 1985; Haskell, 1986) pentru a înțelege resorturile autonomizării artistice; ca urmare a Revoluției și a bulversărilor socioeconomice din secolul al XIX-lea, o altă transformare în viața artistului materială, nu doar simbolică va accentua și consolida imaginea unui artist independent. Această transformare va ajunge chiar să se impună ca încununare a vieții de artist. Lumea artelor liberale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unei "mâzgălituri" de copil (Jacques Lethève, Impressionistes et symbolistes devant la presse, Colin, Paris, 1959). Prestigiul creatorului Statutul artistului este tot o chestiune de imagine, cum precizează definiția lui Weber: prestigiul și considerația socială merg mână în mână cu statutul socioeconomic. Elementele simbolice și identitățile materiale sunt conectate între ele. Nu există nici o identitate profesională care să nu caute să se traducă în simboluri expresive; la fel, nici un simbol recunoscut social fără activitatea profesională pe care o însoțește. Unii istorici de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
exterioare descentralizate din regiune vor avea drept misiune să le activeze, nu doar intervenind pe piața locurilor de muncă administrativă, ci și suscitând competențe specializate. • "Forța" procedurilor de finanțare publică Prin operația de includere în buget, o problemă econo-mico-socială (sau socioeconomică) devine un obiect de politică publică. Statul subvenționează instituții și asociații care există deja în cadrul colectivităților, marcându-le cu eticheta "interesului general". Acest demers devine posibil printr-o succesiune de dezbateri, care duc la negocieri și decizii în comisiile care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
toți intermediarii care sunt reprezentanții concreți ai acestei entități abstracte numite "piață" (cf. Becq, 1994, despre dezvoltarea concomitentă a intermedierii comerciale și a teoriilor estetice, care participă împreună la transformarea valorii de uz în valoare de schimb). • Bunurile În analizele socioeconomice, bunurile schimbate nu sunt studiate pentru ele însele, ci pornind de la actorii care le fac să circule și de la "regimurile de schimb" (adică modurile de construire a valorii lor) în care se inserează. Ele depind de diferitele tipuri de ofertanți
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
din caracterul economiei politice a configurațiilor sociale particulare, dă seamă de faptul că sistemul internațional nu este numai o configurare a puterii și că statele trebuie să găsească modalități de a se conforma cerințelor unei economii de piață globale. Dinamica socioeconomică: dialogul dintre Marx și Keynes Mai recent, Gilpin vorbește de o schimbare care ar putea să corespundă unei alte modificări istorice importante, deși el nu o numește ca atare. După cum o descrie Gilpin, economia politică globală de după 1945 se caracterizează
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării sociale 222 Partea a IV-a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării sociale 222 Partea a IV-a INSTITUȚIILE SOCIALE Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA 9.1. Definiția familiei și a căsătoriei. Tipuri de familiei 229 9.2. Pattern-urile căsătoriei 231
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ușurință că cerința marxistă că birocrațiile vor fi "înlăturate" este un vis imposibil. Tehnologia modernă impune nevoia de specializare mult mai mult astăzi decât cu un secol în urmă când a scris Marx. În plus, încercările de scădere a inegalităților socioeconomice și garantarea egalității drepturilor politice și economice aproape totdeauna cer o organizație mai complexă nu mai simplă. Astfel, birocrațiile par să fie o trăsătură crescătoare a societăților moderne indiferent dacă ele sunt capitaliste, socialiste sau ceva între ele. Odată subliniat
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
precum mituirea, traficul de influență, reținerea sau uciderea adversarilor și disidenților pentru a câștiga sau menține pozițiile și influența politică. În general, oamenii cu venituri mai scăzute au probabilitate mai mare să săvârșească crimele de stradă, pe când oamenii cu status socioeconomic mai înalt tind să comită crimele care intră în categoria celor de tip guler alb, acestea din urmă fiind definite ca încălcări ale legii de către unele persoane în timpul activității lor profesionale. Societățile dezvoltate se concentrează pe problemele legate de crimele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de legătură pot exista în mod independent una de alta. Deși Max Weber nu a negat că bogăția adesea contribuie la putere, el a argumentat că bogăția, puterea și prestigiul social sunt toate dimensiuni distincte ale stratificării. 8.2. Statusul socioeconomic Weber recunoaște că cele trei dimensiuni ale stratificării sunt frecvent interrelate, dar acestea pot de asemenea să fie independente una de alta. Uneori, spre exemplu, oamenii posedă prestigiu considerabil, dar au foarte puțină putere sau influență. Unui artist foarte bine
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
li se acordă foarte puțin prestigiu. Este posibil să posezi bogăție dar să ai puțin prestigiu sau putere. Îmbogățiții peste noapte ai perioadei noastre de tranziție nu se bucură de prestigiu în ochii cetățenilor obișnuiți. Sociologii folosesc termenul de status socioeconomic ca să descrie poziția socială a unei persoane bazată pe toate cele trei dimensiuni ale sistemului stratificării. Statusul socioeconomic este unul dintre factorii cei mai importanți care formează viețile noastre. Să luăm în considerare de ce cineva urmează o facultate, se socializează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Îmbogățiții peste noapte ai perioadei noastre de tranziție nu se bucură de prestigiu în ochii cetățenilor obișnuiți. Sociologii folosesc termenul de status socioeconomic ca să descrie poziția socială a unei persoane bazată pe toate cele trei dimensiuni ale sistemului stratificării. Statusul socioeconomic este unul dintre factorii cei mai importanți care formează viețile noastre. Să luăm în considerare de ce cineva urmează o facultate, se socializează în cadrul unui grup de prieteni mai mult decât cu un altul, citește anumite ziare și publicații sau se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se socializează în cadrul unui grup de prieteni mai mult decât cu un altul, citește anumite ziare și publicații sau se bucură în timpul liber de anumite activități sportive și distractive. Ei bine, deși mulți alți factori influențează astfel de comportamente, statusul socioeconomic este unul dintre cei mai importanți. Sintetizând rezultatele unui deceniu de cercetări asupra stratificării, doi sociologi americani au ajuns la concluzia că statusul socioeconomic este cel mai bun predictor al stilului de viață. 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
anumite activități sportive și distractive. Ei bine, deși mulți alți factori influențează astfel de comportamente, statusul socioeconomic este unul dintre cei mai importanți. Sintetizând rezultatele unui deceniu de cercetări asupra stratificării, doi sociologi americani au ajuns la concluzia că statusul socioeconomic este cel mai bun predictor al stilului de viață. 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare Sistemele de stratificare diferă în gradul în care mișcarea oamenilor este permisă și încurajată de la un nivel la altul. La un nivel extrem și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
-lea și sistemele de hacienda din America Latină, unele din acestea persistente până în zilele noastre. Cel mai înalt grad de mobilitate este găsit în sistemele cu clase sociale. În sistemele de clasă, granițele dintre clasele sociale sunt mult mai permeabile, poziția socioeconomică a unei persoane depinde mai mult de realizările sale și există oportunități frecvente pentru schimbarea pozițiilor sociale pe care le ocupă indivizii. Într-un asemenea sistem atât statusurile atribuite cât și statusurile dobândite au efecte semnificative asupra venitului, averii și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
funcționalistă și conflictualistă, oferă răspunsuri diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani, Kinsley Davis și Wibert Moore, într-un articol extrem de dezbătut publicat în 1945 și intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice. Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde nevoilor societății pentru creșterea productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății și că aceste
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aproape toate societățile, ei nu consideră că aceasta există deoarece corespunde nevoii sociale de productivitate. Aceștia remarcă, spre exemplu, că multe societăți dezvoltate economic și productive au în general mai puține inegalități decât altele. În general, teoreticienii conflictului văd inegalitatea socioeconomică existând din cauză că bogăția și puterea sunt deținute în orice societate, în mod obișnuit, de un grup mic de oameni și, beneficiind de ele, pot face ca sistemul social să lucreze pentru protejarea intereselor lor. Datorită acestei inegalități, teoreticienii conflictului, în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stratificate, putem să analizăm structura de clasă a oricărei societăți în termenii bogăției, prestigiului și puterii. Dar pentru aceasta, mai întâi, avem nevoie să arătăm cum sociologii măsoară stratificarea, deoarece oamenii adesea înțeleg lucruri diferite când folosesc termeni ca "status socioeconomic" sau "clasă". 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic Cu puține decade în urmă, o metodă comună pentru măsurarea statusului socioeconomic era prin abordarea reputației, modalitate prin care structura de clasă era determinată de evaluările "judecăților" făcute de membrii comunității. Cu alte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a oricărei societăți în termenii bogăției, prestigiului și puterii. Dar pentru aceasta, mai întâi, avem nevoie să arătăm cum sociologii măsoară stratificarea, deoarece oamenii adesea înțeleg lucruri diferite când folosesc termeni ca "status socioeconomic" sau "clasă". 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic Cu puține decade în urmă, o metodă comună pentru măsurarea statusului socioeconomic era prin abordarea reputației, modalitate prin care structura de clasă era determinată de evaluările "judecăților" făcute de membrii comunității. Cu alte cuvinte, reputația unei persoane dintr-o comunitate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai întâi, avem nevoie să arătăm cum sociologii măsoară stratificarea, deoarece oamenii adesea înțeleg lucruri diferite când folosesc termeni ca "status socioeconomic" sau "clasă". 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic Cu puține decade în urmă, o metodă comună pentru măsurarea statusului socioeconomic era prin abordarea reputației, modalitate prin care structura de clasă era determinată de evaluările "judecăților" făcute de membrii comunității. Cu alte cuvinte, reputația unei persoane dintr-o comunitate era stabilită de membrii acesteia. Oricum, evaluarea reputației în acest mod a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]