12,660 matches
-
așa cum ea ar trebui să fie [...] Științele sociale, Sociologia, Politica, Etică formează o serie riguros logică, fiecare știință este o consecință logică a celei care o preceda. Sociologia nu e posibilă fără rezultatele științelor sociale particulare. [...] Politică se fondează pe sociologie. [...] Etică este știința normativa cea mai înaltă care închide seria științelor sociale explicative și normative"35. La scurt timp după revoluția bolșevica, când a atras atenția asupra pericolelor comunismului și leninismului, Gusti mărturisea că "propunerile de reformă a metodei de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
accentuează Saint-Simon, trebuie să fie subordonată Științei, ea trebuie să devină o știință de observație, o știință pozitivă, o știință a producției"36. Invocând influența lui Saint-Simon asupra lui Gusti, Rose-Marie Lagrave îi reproșează sociologului român că intenționa să instaureze sociologia că știința și, uneori, că știința științelor, că nu a avut conștiința că transformarea să în inginer social a fost un element care intră în plină contradicție cu definiția meseriei de sociolog: "Tout semble indiquer que Gusti, alors même qu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
că știința științelor, că nu a avut conștiința că transformarea să în inginer social a fost un element care intră în plină contradicție cu definiția meseriei de sociolog: "Tout semble indiquer que Gusti, alors même qu'il voulait instaurer la sociologie comme science, et parfois comme science des sciences, n'ait pas eu conscience que să reconversion progressive en ingénieur social a été un élément clé pour brouiller la définition du métier de sociologue"37. Daniel Șandru oferă o interpretare mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
propuse, permise de o lipsă de reflecție critică"39. Or, tocmai cercetarea socială a satului românesc, care era fie idealizat ideologic, fie prea puțin cunoscut în epoca, proiectul monografiei pentru cunoașterea realităților societății românești, relevă spiritul critic și practic al sociologiei gustiene. O cercetare care era gândită iluminist în sensul implicării și acțiunii de stimulare a inițiativelor locale și de dezvoltare comunitară 40. Gustiști prinși în capcana legionara și în afara ei În contextul revoluției bolșevice din Rusia, apoi al ascensiunii fascismului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Traian Herseni 50, care va ajunge demnitar în guvernul legionar în septembrie 1940 - ianuarie 1941, deși a aderat la Mișcarea Legionara, nu s-a dezis de Gusti, ba chiar au păstrat cu Profesorul relații bune. Alți gustiști au rămas fideli Sociologiei Militans și după 1934 au îmbrățișat muncă culturală de "ridicare a satelor" alături de Gusti la Fundațiile Regale. Unul din principalii colaboratori, sociologul H. H. Stahl, nu s-a lăsat sedus de fascinația pe care o exercita Nae Ionescu asupra colegilor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tragedii ce intervin cu prilejul fiecărei schimbări. Așa s-au intamplat lucrurile în Italia. [...] Un proces enorm de omogenizare e în curs în Germania de azi. În cadrul lui, situația intelectualilor e bogată în accente tragice"54. Un intelectual situat între sociologia lui Gusti și filosofia lui Nae Ionescu a fost Mircea Vulcănescu 55. Dar Vulcănescu nu l-a urmat pe Nae Ionescu în preferință acestuia pentru Mișcarea Legionara. Și-a dat licență cu Gusti, a colaborat la Seminarul de Sociologie, a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
între sociologia lui Gusti și filosofia lui Nae Ionescu a fost Mircea Vulcănescu 55. Dar Vulcănescu nu l-a urmat pe Nae Ionescu în preferință acestuia pentru Mișcarea Legionara. Și-a dat licență cu Gusti, a colaborat la Seminarul de Sociologie, a participat la monografii, a avut legături personale constante cu monografiștii, dar a refuzat muncă echipelor regale de "ridicare culturală" a satelor 56. Cu instrumentele microistoriei cercetătorul Ionuț Butoi propune un altfel de Vulcănescu decât cel perceput de unii autori
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
se puteau întâlni intelectuali că formație și opțiuni politice variate, în care erau bineveniți intelectuali preocupați de cercetare socială pentru înțelegerea profundă a societății românești, cu scopul de a reforma România rurală. Gusti a încercat să îi atragă de partea Sociologiei sale Militante pe tinerii care oscilau între diverse proiecte politice contemporane, dintre care cele mai atractive erau fascismul și comunismul. Sistemul gustian nu s-a întâlnit deloc cu susținerea propagandista pentru totalitarismul fascist, precum cea cultivata de Nae Ionescu și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
României" în luna februarie 2011, în revistă Istorie și civilizație. 2 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 53, p. 116, p. 181. 3 Rose-Marie Lagrave, "Un exemple de compromis entre sociologie et politique: la figure de Dimitrie Gusti", Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011, p. 13. 4 Zoltán Rostás, "A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. 5 Daniel Șandru, "Intelectuali și capcane politice în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
p. 116, p. 181. 3 Rose-Marie Lagrave, "Un exemple de compromis entre sociologie et politique: la figure de Dimitrie Gusti", Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011, p. 13. 4 Zoltán Rostás, "A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. 5 Daniel Șandru, "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", Sociologie Românească, nr. 2, 2012. 6 Anton Golopenția, Îndreptar pentru tineret, Editura Enciclopedica, București, 2015, p. 198. 7 Îndreptar pentru tineret, publicat și stabilit de Sanda
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la figure de Dimitrie Gusti", Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011, p. 13. 4 Zoltán Rostás, "A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. 5 Daniel Șandru, "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", Sociologie Românească, nr. 2, 2012. 6 Anton Golopenția, Îndreptar pentru tineret, Editura Enciclopedica, București, 2015, p. 198. 7 Îndreptar pentru tineret, publicat și stabilit de Sanda Golopenția și Ruxandra Guțu Pelayya în 2015 la Editură Enciclopedica, a fost conceput de Anton
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
privitoare la societatea viitoare", Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn ÎI, nr. 1, 2, 3, Tipografia Gutenberg, Șoc. Anonimă - Editură Științifică, București, 1920/1993. 9 Petre Andrei, Fascism, Editura Institutul European, Iași, 2013. 10 Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 167. 11 Lucian Boia, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii primului război mondial, Editura Humanitas, București, 2009, pp. 233-234. 12 Dimitrie Gusti, Andrei Bârseanu și naționalismul, Discurs
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Bird Stasz, Louis Ulrich (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000, p. 12. 21 Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003, pp. 5-6. 22 Dimitrie Gusti, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic (extras din vol. Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR), Editura Cultură Națională, București, 1922. 23 Idem, "Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR", Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și Polemici. În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene, http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013. 27 Antonio Momoc, "L'École sociologique de Bucarest et l'activisme politique", Leș Études Sociales, Nr. 153-154, numărul cu tema Sociologie et politique en Roumanie (1918-1948), coordonat de David Mihai Gaița și Zoltán Rostás, 2011, pp. 89-108. 28 Rose-Marie Lagrave, op. cît., p. 13. 29 Armin Heinen, op. cît., p. 147. 30 Florin Țurcanu, "Sociologie et politique en Roumanie", Intellectuels, histoire
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Sociales, Nr. 153-154, numărul cu tema Sociologie et politique en Roumanie (1918-1948), coordonat de David Mihai Gaița și Zoltán Rostás, 2011, pp. 89-108. 28 Rose-Marie Lagrave, op. cît., p. 13. 29 Armin Heinen, op. cît., p. 147. 30 Florin Țurcanu, "Sociologie et politique en Roumanie", Intellectuels, histoire et sciences sociales, Cahiers Jaurès, nr. 210, 2013/4, pp. 133-135. 31 Antonio Momoc, "Engineering A Good Society: The Sociological School Of Bucharest Național Project For Building România", European Journal of Science and Theology
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
chestiunii țărănești"", Dilemă veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie 2013, p. 7. 34 Mircea Vulcănescu, Școala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, Editura Eminescu, București, 1998, p. 39. 35 Dimitrie Gusti, Introducere în cursul de istoria filosofiei grecești, etică și sociologie, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1910, pp. 16-24. 36 Idem, op. cît, 1920/1993, p. 53. 37 Rose-Marie Lagrave, op. cît., p. 11. 38 Daniel Șandru, op. cît. 39 Vezi Vintilă Mihăilescu, Dezbateri și polemici. În jurul numărului Leș
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
echipele studențești au continuat să se deosebească de ele tocmai în ceea ce le putea asigura reușită deplină. Lipsiți de credință care transfigurează pe legionari, studenții echipelor rămân simpli funcționari plătiți". 49 Ernest Bernea, "Monografia sociologică. Între raționalism și empirism în sociologie", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia "Bucovina", I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935, pp. 60-71; Vezi și recenzia cărții lui Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, semnată Ernest Bernea și intitulată "Cartea unui început de veac
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1936. AMZĂR, Dumitru, Cristian, Un muzeu social, de la Le Play și Hazelius la Dimitrie Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937. ANDREI, Petre, Fascism, Editura Institutul European, Iași, 2013. BERNEA, Ernest, "Monografia sociologică. Între raționalism și empirism în sociologie", în Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935. BERNEA, Ernest, "Cartea unui început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, volumul ÎI, Caetul 1, Tipografia Bucovina, I. E
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015. FĂRCĂȘANU, Mihail, Monarhia socială, Editura Domino, București, 2006/1940. GOLOPENȚIA, Anton, Îndreptar pentru tineret, Editura Enciclopedica, București, 2015. GUSTI, Dimitrie, Introducere în cursul de istoria filosofiei grecești, etică și sociologie, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1910. GUSTI, Dimitrie, "Comunism, socialism, anarhism, sindicalism și bolșevism, Clasificarea sistemelor privitoare la societatea viitoare", în Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn ÎI, nr. 1, 2, 3, Tipografia Gutenberg, Șoc. Anonimă - Editură
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și organizației politică. O contribuție la problema fascismului internațional, Editura Humanitas, București, 1999. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Muncitorimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Țărănimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. Lagrave, Rose-Marie, " Un exemple de compromis entre sociologie et politique: la figure de DIMITRIE Gusti", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011. MIHĂILESCU, Vintilă, "Durată lungă a "chestiunii țărănești"", în Dilemă Veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie, 2013. MOMOC, Antonio, "L'École sociologique de Bucarest et l
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Durată lungă a "chestiunii țărănești"", în Dilemă Veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie, 2013. MOMOC, Antonio, "L'École sociologique de Bucarest et l'activisme politique", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, pp. 89-108, 2011. MOMOC, Antonio, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012. MOMOC, Antonio, "Engineering A Good Society: The Sociological School Of Bucharest Național Project For Building România", în European Journal of Science and theology, Vol. 9, Supplement 2, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ai Școlii Gustiene, Editura Paideia, București, 2006. ROSTÁS, Zoltán, Strada Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol", Editura Curtea Veche, București, 2009. ROSTÁS, Zoltán, "A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", în Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. SANDU, Dumitru, "Gândirea regională în mișcarea gustiană de ridicare a satului", în Transilvania, ăn XL, vol. 11-12, 2012. STAHL, Henri H., Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981. STASZ, Bird
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981. STASZ, Bird, Ulrich, Louis (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000. ȘANDRU, Daniel "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", în Sociologie Românească, nr. 2, 2012. ȚURCANU, Florin, Mircea Eliade - Prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2007. ȚURCANU, Florin, "Sociologie et politique en Roumanie", "Intellectuels, histoire et sciences sociales", Cahiers Jaurès, Éditeur: Société d'études jaurésiennes, nr. 210, 2013/4. VULCĂNESCU, Mircea, Școala
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000. ȘANDRU, Daniel "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", în Sociologie Românească, nr. 2, 2012. ȚURCANU, Florin, Mircea Eliade - Prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2007. ȚURCANU, Florin, "Sociologie et politique en Roumanie", "Intellectuels, histoire et sciences sociales", Cahiers Jaurès, Éditeur: Société d'études jaurésiennes, nr. 210, 2013/4. VULCĂNESCU, Mircea, Școala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, Editura Eminescu, București, 1998. VULCĂNESCU, Mircea, De la Nae Ionescu la "Criterion", Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
prin proiectul "Excelentă interdisciplinara în cercetarea științifică doctorala din România - EXCELLENTIA" cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contract nr. POSDRU/187/ 1.5/S/155425". Note 1 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, Editura Babei, București, 1998, p. 402. 2 Jurgen Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală, Comunicare.ro, București, 2005. 3 Aristotel, Politica, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010. 4 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, Editua Univers, București, 1996 5 Pierre Bourdieu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]