2,462 matches
-
Cred că beutura i-a întunecat mințile că de când ai născut, o ține numai în beutură. Și când se trezește zici că-i beat. O să-l dea afara și de la șantier dacă nu se mai potolește odată. - Eu știu tată socrule ce să zic? Ce vină am eu, sau copila asta, că s-a născut fetiță și nu cum a vrut el? - Și cum ai s-o botezi? Ce nume ai să-i pui? evită Vasile să continue discuția pe tema
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
de emoție, alături de nepoată, sesizând orice abatere de la linia melodică. Bătrâna, uneori privindu-și nepoata evoluând pe vreo scenă, își amintea cu nostalgie de acea zi de înaintea nașterii lui Lili, cum stătea cu mâna streașină la ochi în grădina socrilor, urmărind cântecul ciocârliei și cum se ruga să-i dea Dumnezeu o fiică talentată, care să aibă voce, pentru a cânta și încânta pe cei ce o ascultă. Dacă acest lucru nu s-a întâmplat cu fiica sa, cu toate că dăruită
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
această cauză stătea acum mai mult plecat, ziua când pe la loturile unde avea pământul, când la noi la vie. Noaptea, pleca de la noi spre casă să ia alimente și să vadă ce se mai întâmplă cu familia. Lăsa căruța la socri în curte și cum erau doar cincizeci de metri distanță, intra în casă pe furiș să ia alimente sau apă pentru noi și grăunțe pentru cai. Primar era pe atunci un croitor, care de fapt copilărise cu părinții mei și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
tata și mama vitregă mă voiau acasă, să le fiu de ajutor la lucrul celor câteva hectare de pământ. Nu știu cât ajutor le-am dat căci mergeam cu animalele care le aveam la pășune. Oile erau la stâna lui moș Lixandru, socrul mătușii Chița. Una din surorile tatii. Astfel că intre iunie 1952 și septembrie 1953 am stat acasă. La intervenția mai multor persoane, și în mod special al directorului școlii din sat domnul Agape CASANDRA, am fost dat în toamna anului
ANUL DE STAT ACASĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343666_a_344995]
-
ieși în fugă din rezervă, iar cei doi rămaseră singuri. - Acum spune-mi și mie ce s-a întâmplat, văd că ești dată peste cap, dar, orice ar fi, soluții se găsesc! Laura începu să-i povestească despre Nicolae și socrul său. Ochii îi jucau în lacrimi, gata să le dea drumul. - VA URMA - Referință Bibliografică: D E S T I N E - ep.10 - / Luchy Lucia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340139_a_341468]
-
-i pese. - Mami, uite cu cine am venit! Ionuț, sărind într-un picior, o făcea ori de câte ori se bucura de ceva, intră năvalnic pe ușa rezervei ținând de mâna pe bunicul Gheorghe. Laura rămase încremenită, numai la așa ceva nu se așteptase. Socrul ei ramase stingher în prag, neștiind ce să facă, ce să zică. Slăbise, era neîngrijit și i se citea pe față tristețea, dar și stinghereala. - Tăticule, cum de ai venit până aici, de unde ai aflat? Normal, era curioasă. Dacă socrul
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340138_a_341467]
-
Socrul ei ramase stingher în prag, neștiind ce să facă, ce să zică. Slăbise, era neîngrijit și i se citea pe față tristețea, dar și stinghereala. - Tăticule, cum de ai venit până aici, de unde ai aflat? Normal, era curioasă. Dacă socrul ei aflase, cum de nu venise Nicolae? El ar fi fost mai în măsură să facă acest lucru. - Păi, am sunat la Angela la serviciu, nu mai știam nimic de voi, îmi făcusem griji, l-am tot îndemnat pe Nicolae
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340138_a_341467]
-
puțin de vorbă cu bunicu Gheorghe! - Bunicule, ne întoarcem, nu o să stăm mult, merg să-i arăt lui Angela bolnăviorii mei! Și, ținând-o de mâna pe mătușica lui, ieși țopăind și mândru nevoie mare. Rămași singuri, Laura simți ezitarea socrului său și încercă să afle mai multe. - Spune-mi, tăticule, ce s-a întâmplat? Sigur s-a întâmplat ceva, lui Nicolae nu-i stă în fire să nu acționeze în vreun fel, iar faptul că nu a dat nici un semn
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340138_a_341467]
-
Acum, la șaptezeci și șapte ani, Iar tu la șaptezeci și șase, Din zi în zi, tot mai profund Vrea leatu-n urma să ne lase. De cincizeci și ceva de ani Ne-avem că prieteni și că soți, Părinți și socri, chiar bunici Am devenit pentru nepoți. La început eram noi doi, Iar cu copiii, încă patru, Cu gineri, cu nurori, nepoți, Aproape c-am umplut tot satul. Norocul nu prea ne-a surâs; Și bine-a fost și rău în
DE ZIUA NOASTRA ( 24-25 MARTIE) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377447_a_378776]
-
o simplă vedenie deoarce acesta se arătase tuturor celor prezenți acolo. Zvonul acesta ajunse și la urechile arhiereului Caiafa care se afla la reședința sa. Acesta comentă zvonul în stilul său caracteristic: -Nu mă mai surprinde nimic, îi spuse el socrului său, arhiereul Anna. Scornelile adepților lui Iisus întrec orice închipuire. -Dar vor trebui să arate pe cineva în locul aceluia, nu? întrebă arhiereul Anna. -Probabil că da. -Am putea lansa și noi acest zvon, cum că au pe cineva care îi
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
Gabriel și Ioana. Copilul a fost răsfățatul lor până s-a născut Gavrilă și s-au ocupat mult de creșterea și educația lui. Iar el i-a răsplătit prin dragoste și permanent respect. Ioana nu s-a plâns niciodată de socrii ei. Au îndrăgit-o din ziua în care Vasile a adus-o în casă și nu au jignit-o niciodată cu vorba ori cu gestul. Au tratat-o toată viața ca pe propria lor fiică și se înțelegeau foarte bine
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
Daniela, a fost selecționat de șeful postului de poliție să urmeze cursurile unei școli, nou înființate, de jandarmi. Atâta doar că, în cartea vieții lui, nu a stat scris să lucreze în această profesie. Atât Vasile cât și Filip Munteanu, socrul lui Gabriel, au avut câte ceva de împărțit, mai de demult ori mai aproape de acele zile, cu oamenii legii îmbrăcați în uniforma de milițieni-polițiști și jandarmi. Făceau alergie numai când auzeau de ei. Chiar dacă printre aceștia erau și oameni de treabă
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
trecători! Visez mereu clipele-acelea când țării îi sărut pământul, Cu ochii plini de lacrimi grele, că împlinit-am legământul! Abia aștept să răbufnească explozia de bucurie, Când ochii pot să deslușească ,,Buchetul”care vreau să fie: Mămuca mea și tata socru, ce multe lacrimi au vărsat, Purtând a anilor povară, atâta timp ne-a așteptat! Alături, copilașii noștri, ce ne așteaptă cu mult dor, Sperând că și-au găsit perechea, pe veci, iubirea vieții lor! Și printre-mbrățișări și lacrimi și
SCRISOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377591_a_378920]
-
pe care și-o dorise altfel. Pierdută în gânduri, Laura tresări când auzi poarta, dar, de data aceasta, fără a fi trântită, ci închisă cu grijă, sigur nu era Nicolae. Într-adevăr, ușa coridorului se deschise încet, iar Gheorghe, tata socru, își făcu apariția. Se vedea pe fața lui că era necăjit, fiind în grădină auzise toate vorbele lui Nicolae, nu-și găsea cuvinte să spună ceva, era neputincios, nu putea să intervină, deși își iubea și respecta tare mult nora
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
bănuți, dar nu o căruță. Nici n-aș fi avut de unde să-i iau. Noi, românii, suntem deștepți numai când gândim cu capetele noastre. Zamfirescu fierbea în suc propriu. Și el era inginer, dar făcea pe negustorul, de care râdea socru-său, un piețar ordinar. L-a scos Olguța din butoiul de invidie, cu vocea ei angelică: --Gata Costi, cu lauda! Haideți la masă! Când au intrat în sufragerie, Olguța l-a rugat pe Dan să cheme și șoferul cu fetița
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
nu credea că va dura... Nici nu bănuia sărmana că, doar după treizeci și trei de ani, își va vedea materializată dorința... Până la urmă, avuseseră fetița! Și Mira își aminti cum fiecare fapt, eveniment din viața copilei fusese motiv de imixtiune a socrilor, contrariați că n-a fost băiat, că nu au putut impune prenumele și nașul etc. ... Pe Renée, tată-său n-o strigase pe nume decât când o certa, în rest, nescoțând-o din băiețică în sus, băiețică în jos. Nici
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
fost tot așa și acum. Ceva se întâmplase cu el, dar ce! Își scormonea mintea ca să găsească un motiv, dar nu reuși. Se simțea tristă, nu o bucura,așa cum se așteptase, sfârșitul căsniciei lor. Îi părea rău de el, de socrul ei, de nefericirea lor, știa că alta ar fi fost viața lor dacă ea era cu ei. Dar nu ar mai fi putut duce acea viață de coșmar, pentru nimic în lume. În plus, în afară de compătimire, nu avea nici un fel
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
punem de comun acord cu anumite probleme, dar să nu te sperii, faptul că a invocat motiv părăsirea de domiciliu nu înseamnă că are și câștig de cauză. Problema ta este că nimeni nu se va pune martor pentru tine, socrul tău, care a văzut și auzit tot, nu cred că va fi de partea ta, normal că fiecare ține la propriul copil. Trebuie să-mi dai niște date concrete ca să-mi pot face pledoaria, trebuie să ai tu ceva. - Rodica
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378852_a_380181]
-
T I N E -EP.30 - Autor: Luchy Lucia Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului - Foarte bine, chiar aveam nevoie de puțin timp, nu vreau să plec înainte de a trece pe la spitalul unde este socrul meu internat. L-am respectat și merită măcar acest gest din partea mea, cine știe dacă o să-l mai văd în viața, Nicolae spunea că este pe ultima sută de metri. Valentina, sper că mă însoțești, nu-mi prea plac spitalele
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
le fu greu să-l găsească pe Gheorghe, în salon era doar el și încă un bărbat mai tânăr, lângă care, soția, o femeie frumoasă și delicată, îl priveghea cu privirea pierdută și ochii încercănați. Verișoara Maria tocmai îi dădea socrului Laurei puțin ceai, iar acesta abia înghițea, era o priveliște tristă, cel ce fusese un munte de om, acum era doar o umbră . Avea ochii înfundați în orbite și respira cu greutate. Era conectat la niște aparate care să-l
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
strâns pe Ionuț. Era o scenă înduioșătoare, Laurei îi dădură lacrimile, știa cât de mult își iubea bunicul Gheorghe, nepotul. Ce bine că a fost inspirată când a luat cu ea fotografia lui Ionuț, nu se așteptase să-și găsească socrul în starea asta, avusese intenția să-i dea lui Nicolae fotografia, dar auzind de boala socrului, a renunțat în favoarea acestuia. -Știi, Laura! Am tot sperat că o să vă împăcați, că o să fim din nou o familie, iar Ionuț va crește
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
iubea bunicul Gheorghe, nepotul. Ce bine că a fost inspirată când a luat cu ea fotografia lui Ionuț, nu se așteptase să-și găsească socrul în starea asta, avusese intenția să-i dea lui Nicolae fotografia, dar auzind de boala socrului, a renunțat în favoarea acestuia. -Știi, Laura! Am tot sperat că o să vă împăcați, că o să fim din nou o familie, iar Ionuț va crește și se va bucura de ambii părinți. A trecut Nicolae mai devreme pe la mine, mi-a
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
cât pot eu, sunt singurele mele rude mai din aproape. Mi-aș dori să mai ținem legătura, mie mi-ai fost tare dragă. - Desigur Maria, chiar voiam să te rog să mă ții la curent cu starea de sănătate a socrului meu! Iți las numărul meu de telefon, dacă nu sunt eu, sigur este mama, și poți să-i lași ei orice mesaj. Îți mulțumesc din nou pentru tot ce ai făcut, poate o să vii să ne vizitezi, ne-ar face
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
Acum, la șaptezeci și șapte ani, Iar tu la șaptezeci și șase, Din zi în zi, tot mai profund Vrea leatu-n urma să ne lase. De cincizeci și ceva de ani Ne-avem că prieteni și că soți, Părinți și socri, chiar bunici Am devenit pentru nepoți. La început eram noi doi, Iar cu copiii, încă patru, Cu gineri, cu nurori, nepoți, Aproape c-am umplut tot satul. Norocul nu prea ne-a surâs; Și bine-a fost și rău în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Citește mai mult Acum, la șaptezeci și șapte ani, Iar tu la șaptezeci și șase,Din zi în zi, tot mai profundVrea leatu-n urma să ne lase.De cincizeci și ceva de aniNe-avem că prieteni și că soți,Părinți și socri, chiar buniciAm devenit pentru nepoti. La început eram noi doi,Iar cu copiii, încă patru,Cu gineri, cu nurori, nepoți, Aproape c-am umplut tot satul.Norocul nu prea ne-a surâs;Și bine-a fost și rău în viață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]