1,853 matches
-
din când în când trupul mă coboară spre odihnă și somn; dar nu mă las dominat de efectele oboselii. După rugăciune, vizitez magazinul lor, alăturat bisericii, unde au multe produse alimentare, ornamentale și religioase tipice unei mănăstiri. Imi place mult solemnitatea, sobrietatea, frumusețea, curățenia de aici. Zidurile sunt din piatră, înalte, robuste și redau ceva din specificul benedictin; nu degeaba, papa Paul al VI-lea l-a declarat pe Benedict ca patron al Europei, al civilizației și culturii occidentale. Părăsim apoi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Sacrament sunt purtați bolnavii și apoi aranjați în ordine, pe rânduri. Intre timp, toți cântă, se roagă cu o evlavie și o intensitate pe care o citesc ușor pe fețele și în gesturile lor. Nu găsesc cuvinte pentru a descrie solemnitatea și sacralitatea acestor momente și gesturi ale credincioșilor. Bolnavii aceștia, veniți în grupuri organizate din diferite dieceze ale Franței sau din alte țări, purtați în cărucioarele sau pe tărgile lor, mi se par a fi Isus ajutat de Simon din
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
dragostea și rugăciunea tuturor, și mai ales sunt priviți de Sf. Fecioară Maria cu multă dragoste și prezentați apoi Fiului ei, cel care prin suferiță și moarte a învins și suferința și moartea. Suferința lor se transformă într-o sacră solemnitate în liturgia din piață, și mă emoționează profund. Drumul și suferințele mele mi se par nesemnificative în fața atâtor ani de suferință în aceste cărucioare în care cred că mulți și-au petrecut deja o bucată de viață. In inima mea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
dificultatea. IV. Există și „ofertele vegetale”, ebraicul minḥăh, literal „dar” sau „tribut”, (Lev 2,1-3; 6,7-11; 7,10). V. În fine, sunt ofertele numite „pâinile de pus înainte” (Lev 24,5-9) și tămâia (Ex 30,34-38). 10 Sărbători și solemnități: Paștele și Azimele 10.1. Paștele Pe primul loc în calendarul liturgic din Israel se află sărbătoarea numită în ebraică pésaḥ, celebrată în noaptea dintre 14 și 15 a lunii nîsăn (mai întâi numită ’ăbîb; astăzi cade în general în timpul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
promisă) și totodată de propria putere fără rivali („nimicitorul” care „trece peste” casele poporului lui Dumnezeu, darul țării făgăduite); în fine, tot el avea autoritate asupra cosmosului, înfrângând o dată pentru totdeauna haosul prin creație și prin eliberare. 11 Sărbători și solemnități: Sărbătoarea săptămânilor 11.1. Originea sărbătorii „Sărbătoarea săptămânilor” se numește astfel pentru că era celebrată, după cum am notat mai sus (10.2.c), la șapte săptămâni după Paște (cf. Lev 23,15; Dt 16,19). În limba ebraică numele său este
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a însușirii sale de sărbătoare de mulțumire în timpul primului mileniul î.C., fără ca acest lucru să fi dat naștere la dificultăți de ordin teologic; în rest, istoricizarea sa pare să fi avut loc mult mai lent decât în cazul altor solemnități: conform celor notate anterior (cf. 11.1.f și 11.2.e), sărbătoarea e atestată doar indirect în două fragmente biblice și nu apare nicăieri în cărțile deuterocanonice, fiind acceptată numai în mediul iudaic heterodox (Cartea Jubileelor și probabil la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
la fel și Isus „urcase” la cer, pentru a-l trimite pe Duhul său. Și în acest caz avem un alt exemplu de adaptare a unei celebrări antice, în care substratul agricol e deja uitat cu totul. 12 Sărbători și solemnități: Sărbătorile de toamnă 12.1. O succesiune de sărbători Sărbătorile de toamnă reunesc o serie de festivități pe care le vom analiza în continuare. În Biblia Ebraică, în iudaismul mediu, dar și în unele părți din Noul Testament, acestui timp i
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
asupra celorlalte elemente, aici ies în evidență datele naturale. Ier 41,4 ș.u. ne informează despre importanța sărbătorii atunci când vorbește despre venirea pelerinilor proveniți din Nord la templul distrus aproape în totalitate de Nabucodonosor pentru a celebra aici această solemnitate. i) Dt 31,10 ș.u. ne oferă o informație în plus când ne spune despre sărbătoarea iertării, oficiată o dată la șapte ani, că era celebrată în timpul sărbătorii „colibelor”. 12.4. Anul Nou Am notat deja că există o succesiune
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ar fi existat niciodată. 12.5. Ziua Ispășirii În Lev 23,27 ș.u., ziua a zecea a lunii a șaptea poartă numele jôm hakkippūrîm, literal „Ziua Ispășirii” (Lang 1984). Și Num 29,7 ș.u. face trimitere la aceeași solemnitate, dar fără a o numi. În orice caz, ea apare doar în izvorul „sacerdotal”. a) Cât privește celebrarea sa, textele semnalează, înainte de toate, că e considerată la același nivel cu sâmbăta, în care, la fel ca în marile sărbători, înceta
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sâmbăta, în care, la fel ca în marile sărbători, înceta lucrul. În această zi este prevăzută oficierea unui ritual complex de sacrificii, în special de ispășire și, caz unic în Biblia ebraică, se vorbește și de postul comunității. b) Numele solemnității și mențiunea sa în contextul unor sacrificii de ispășire fac trimitere la Lev 16, un alt capitol, probabil mai vechi, dedicat și el în întregime „Zilei Ispășirii”. Din punct de vedere istorico-tradițional e un text complicat deoarece este alcătuit dintr-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
î.C.) să se fi încercat resuscitarea unor elemente ideologice antice sau mai degrabă prezentate ca atare (cf. 12.6.c) nu trebuie exclusă chiar dacă nu avem la dispoziție niciun izvor credibil care să ateste acest lucru. 13 Sărbători și solemnități: Pûrîm și Ḥanukkăh 13.1. Sărbătoarea Purim Una dintre sărbătorile ce nu a dobândit niciodată un caracter central se numește în ebraică pûrîm (la singular pûr), „sorți”, un termenul necunoscut atât în ebraică cât și în alte limbi semitice nordice
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
am putea numi „de poruncă”. Felul cum este celebrată în iudaismul contemporan presupune că în decursul secolelor a preluat elemente atât din păgânism, cât și din creștinism, astfel încât să dobândească o formă cât mai aproape de Crăciunul creștin. 14 Sărbători și solemnități: Sâmbăta și Luna nouă 14.1. Sâmbăta Ex 23,12 și 34,21, două fragmente considerate între cele mai antice, databile în epoca preexilică, conțin o poruncă ce-l invită pe cel credincios să se „odihnească” (ebr. tišbōt, „te vei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sabatică nu erau chiar atât de severe cum au devenit câteva secole mai târziu, în epoca postexilică. Unii cercetători consideră că în Am 8,5 și Is 1,13 - în care se menționează diferite sărbători, luni noi, sâmbete și alte solemnități - influența cananeeană este considerabilă; 2Reg 11 relatează că revolta împotriva uzurpatoarei Atalia are loc chiar sâmbăta, fără ca autorul sau cel care a transmis povestirea să fie scandalizați de acest fapt care, câteva secole după aceea, ar fi fost considerat o
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
exemplu, situația din perioada revoltei Macabeilor (1Mac 2,29 ș.u.; 2Mac 6,10 ș.u.) în care se punea problema per-misiunii de a lupta în bătălie sâmbăta; în primă fază, răzvrătiții au preferat să fie masacrați decât să profaneze solemnitatea (lucru de care soldații lui Antioh IV au profitat); apoi au decis că, fiind vorba de un pericol iminent asupra vieții, apărarea era permisă. e) În orice caz, rezultă clar că în epoca preexilică se respecta sâmbăta, deși acest lucru
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fi demonstrată: luna nouă este atestată la Qumran (1QM II.4 ș.u.; Moraldi 1986, pp. 276 ș.u.; García / Martone 1996, p. 198) și în Noul Testament (Col 2,16). Paralelismul se explică cel mai logic prin faptul că ambele solemnități se repetau la intervale scurte de timp, dar regulate. În rest, termenul šabbăt nu indică niciodată fazele lunii; termenul ḥṓdeš e folosit întotdeauna pentru „lună nouă” și kése’ pentru „lună plină” (cf. 12.4.d). Cât privește modalitățile de celebrare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
purtarea greutăților, astfel că e plauzibil ca această dispoziție să fi existat dinainte de exil. Astfel stând lucrurile, gospodinele trebuiau să pregătească din ajun toate cele necesare pentru sâmbătă (Ex 16,22 ș.u.). După aceea s-au adăugat în celebrarea solemnității și sacrificii speciale. c) Pe baza unei interpretări greșite a textelor neotestamentare, s-a spus deseori că aceste norme sunt legaliste; să ne amintim însă că în antichitatea orientală, ca și în cea occidentală, odihna săptămânală era un element atât
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
valorează cât împlinirea tuturor celor-lalte porunci împreună (Talmud Jer., Ber. 3c, 14 ș.u.). Deci, nu trebuie să ne mire reacția evreilor pioși atunci când, în prima jumătate a secolului al II-lea î.C., Antioh IV Epifanul a interzis celebrarea solemnității (1Mac 1,39 ș.u.; 2Mac 6,6) sau atunci când, fiind puși în situația de a lupta în zi de sâmbătă, israeliții s-au decis abia la capătul unor lungi discuții și după grele înfrângeri (1Mac 2,40 ș.u
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
că sâmbăta este ziua lui Saturn, planeta funestă, scoțând la iveală astfel „adevărata” sa origine și urmând raționamente asemănătoare cu cele pe care le-am prezentat puțin mai sus (vezi 14.2.a; Stern 1976, pp. 318-320). 15 Sărbători și solemnități: Anul sabatic și Jubileul 15.1. Anul sabatic Înainte de expunerea preceptului sâmbetei pe care l-am examinat în capitolul precedent, în Ex 23,10-11, se găsește următoare poruncă: „zece ani vei semăna pământul și îi vei culege roadele; al șaptea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
provine Cartea Jubileelor) anul jubiliar s-a transformat într-o unitate de măsură a timpului de clasificare a istoriei, operație favorizată de faptul că existau sisteme pentagesimale cunoscute și astăzi în mediul de limbă semitică (cf. Rusalii). 16 Sărbători și solemnități: Calendarul 16.1. Probleme cu privire la calendar Diferitele probleme cu privire la calendarul ebraic antic sau, mai curând, la toate calendarele, sunt departe de a se fi rezolvat. În Biblia ebraică, ca de altfel în tot Orientul Apropiat antic, coexistau două sisteme de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
timpurilor sacre, întrucât presupune o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu religia”. De fapt, am putea amplifica această afirmație: înainte de a fi conceput cu rolul de a măsura timpul, calendarul servea la determinarea datelor precise ale sărbătorilor și solemnităților. b) Deoarece calculul solar și cel lunar nu sunt unități de măsură comune, toate civilizațiile care utilizau cele două sisteme și-au pus problema sincronizării lor (astăzi islamul îl are doar pe cel lunar perfecționat, astfel că în cazul său
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
începe cu 753-509 î. H., în 753 î. H. a fost fondată Roma; împăratul Constantin (mort 337 d. H.) a încercat să înlăture Olimpiadele și a exclus cultura greco-latină. Sportivii utilizează ceremonii, cu reguli, cu forme exterioare, protocolare, obișnuite la solemnități; paradă, solemnitate, fast, cu forme de politețe folosite în relațiile dintre membrii societății (aici trebuie incluse formele cuvintelor așa zis „obscene”). Ceremonia sportivă este o formalitate, manifestare, ritual solemn cu ansamblu de formule de protocol uzitate de o societate secretă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
753-509 î. H., în 753 î. H. a fost fondată Roma; împăratul Constantin (mort 337 d. H.) a încercat să înlăture Olimpiadele și a exclus cultura greco-latină. Sportivii utilizează ceremonii, cu reguli, cu forme exterioare, protocolare, obișnuite la solemnități; paradă, solemnitate, fast, cu forme de politețe folosite în relațiile dintre membrii societății (aici trebuie incluse formele cuvintelor așa zis „obscene”). Ceremonia sportivă este o formalitate, manifestare, ritual solemn cu ansamblu de formule de protocol uzitate de o societate secretă, oferă acte
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
referință pentru om și existența sa. Căile concrete folosite ca medieri ale acestei relații dialogice, pot fi numite și „situații privilegiate” ale dialogului dintre Dumnezeu și om. Sunt privilegiate pentru că sunt evenimente importante, solemne și trăite într-un mod profund. Solemnitatea este dată de prezența sfântă a lui Dumnezeu, dar este experimentată ajutată de conștiința și privirea pe care omul și le poate exersa în celebrarea unui astfel de moment. Menținerea acestui dialog continuă și astăzi. Nu este vorba de un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ordinară de celebrare, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, exprimă responsabilitatea comunitară față de păcatul unuia și invers. Fiind recomandată în anumite timpuri „forte” ale anului liturgic, așa cum sunt Postul Mare, Adventul sau alte solemnități, această Formă B dorește să favorizeze în sufletul omului amplificarea conștiinței comunitare a păcatului și a chemării la sfințenie. Însă, în toate aceste forme, procesul dialogic, așa cum l-am analizat în subcapitolele anterioare, subliniază, deși diferențiat în anumite momente, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ascuțirea simțurilor, consecința fiind Un foc de gânduri, orbitor, compact / Am împietrit în pragul unui vis / Mai nemilos, mai singur, mai abstract - urmând, conform îndemnului christic, cărarea strâmtă: Și-acuma caut pe poteca-ngustă / Rumoarea unor clipe fără vârstă. Coroborând solemnitatea clasică a gesturilor, a pașilor, cu aspirația romantică spre dezmărginire, dar și cu acuitatea simțurilor venind dinspre simbolism, Viorel Dinescu creează o arhitectonică prin care exprimă negarea ori, cel puțin, o atenuare a facilului, în stare să bulverseze podoaba liniștii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]