3,003 matches
-
și că pentru somn are „sleep”, iar pentru somnambul „sleepwalker”. Visul ființei minime este și un vis al morții, am zice un vis eminescian („vis al morții-eterne”), și un vis la somnului. În română, „somn” este un cuvânt dezordonat și solitar: nu are rudă un verb și nu are plural. Dormitul este acțiunea, somnul este starea: „și dorm acum pentru că mâine urmează/și mâine să dorm” („Ieudul fără ieșire”); „eu după ce mor dorm somnuri” („Porcec”). (Ioan Es. Pop acreditează pluralul „somnuri
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
de agitată, poate de aici, din oraș, mă deruta zgomotul și aș fi putut ieși în larg. Parcă mă chema destinul să părăsesc comoditatea odihnitoare a patului, pentru o plimbare matinală pe malul mării, sub clar de lună, o plimbare solitară, fără o iubită. Ajuns pe faleză, în dreptul bărcilor noastre, am văzut că se mișcă o umbră pe sub copacul unde de obicei îmi parcam mașina. La început am crezut că era un coleg, care așteapta să vină și ceilalți, pentru a
FEMEIA DE SUB LUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341203_a_342532]
-
note din care numai tu lipsești Cu ultimul sărut letargic- ștampilă fără conținut; Și de-ar fi fost sărutul morții, mai mult curaj aș fi avut Să-ntâmpin toamna asta-n care n-am aripi să îmbrățișez Nici umbrele din solitare desene-n galben...și visez Că, peste mine-așterni zăpada nocturnelor melancolii Din care numai tu, iubite,lipsești...în care toamnă vii? Referință Bibliografică: În care toamnă vii? / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie
ÎN CARE TOAMNĂ VII? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341278_a_342607]
-
EUL MEU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Concurent cu eul meu Ne aflăm pe-o dungă senină de zare, suntem stăpâni pe-o cursă solitară: ne concurăm pe aceași singură cărare citind poeme într-o clipă fericită tot mai rară. Suntem legați frumos de-un fel de iubire, de -aceea ajunsesem să ne urâm, ei ne iubeau total ieșindu-se din fire cum aerul venea
CONCURENT CU EUL MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341446_a_342775]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TE CAUT... Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te caut în lacrima de mister a izvorului, În vuietul copacilor triști, solitari pe alei. Să-mi aduci clipe de iubire furate din Rai. Te caut în ploaia caldă, rebelă de vară, În pământul îmbrățisat de dorul unui cer Să-mi aduci clipe de iubire furate din Rai. Te caut pe cerul pictat
TE CAUT... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341472_a_342801]
-
ce defilează ca o nălucă prin fața amintirilor năruite prin viața mea stingheră, trăită pe un cîmp de luptă. Cuvintele cad ca o grindină în cupa prea plină a învingătorilor; priviri albe și goale, tîrîndu-și sacadat printre oameni obișnuiți pașii istoviți, solitari, ca un ecou confuz de cascadă. În brațele apelor, tu dormi ca o stea ce și-a pierdut cununa și mireasma. Din sîngele tău, de culoarea topazului, se vor desprinde aripi mari ca o aducere aminte. În turnul de veghe
PUBLICATII ÎN CONVORBIRI LITERARE ( U.S.R., IAŞI), OCTOMBRIE 2013, NR.10( 214) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342062_a_343391]
-
mângâiere nu este nimic altceva decât trecerea de la moarte la viață”, ne spune Părintele Arhimandrit Vasilios. Omul abordează moartea în stare de improvizație sau de nepregătire. Omul vine pe lume singur și pleacă din această lume tot singur. Vai! Înfăptuim solitar pasul pe care nimeni nu-l face în locul nostru, dar pe care fiecare îl va face când îi va veni ceasul. „Cât de bine și cât de simplu”, avea să murmure Ivan Ilici înainte de a-și da sufletul. A muri
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]
-
de vis. *** La mare Neliniște și soare, Nisip încins, Valuri vesele, Suntem, la mare. ZBORUL Alunecări, Prin munți De aer, Acesta este, Zborul. *** Portret Florile salcâmului, Înzăpezit de Balsamul vieții. Ard tunete Cu miros ingenuu. Punct fix Stea Polară, devenind solitară, e tot la Zenit. PĂSTREAZĂ TĂCEREA Nu mai cânta, Orga e veche, ies melodii stâlcite, te străduiești zadarnic, să le îndrepți, Rămân neisprăvite. Referință Bibliografică: Libertate / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 411, Anul II, 15 februarie 2012
LIBERTATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342148_a_343477]
-
mi-a plăcut cel mai mult, poem care confirmă întrutotul o altă zicere mirabilă a lui George Călinescu, și anume că „poezia e o liturghie, un ceremonial introdus în viață, fără să se confunde cu ea”: Să nu rupi floarea solitară,/ dintr-o lacrimă crescută,/ sau poate o mirare.../ eu sunt petala/ albă/ deschisă în adierea serii,/ ca o iubire interzisă.../ mi-e inima fântână/ părăsită,/ fără izvoare,/ fără stele azvârlite/ de mâna ta.../ iubite.../ Să nu strivești lumina/ cuibărită/ într-
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
nervoase, delirante. Sunetul aramei, metal cu o rezonață specifică și vibrații puternice, este des amintit de poet când dorește să se apropie de divinitate: „Când sună arama în noaptea deplină” (Pălind, 1965:47), făcând aluzie la starea lui de om solitar, căutător al pustietății, dar și la Graalul sacru al Mântuitorului. Pustietatea apare în poezia lui Bacovia ca dorință a meditației, a eliberării gândurilor de lumesc în care intra și grija lui față de boala care îi stăpânea trupul. Poezia „Decembre” îl
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
injuste, că onestitatea sa de „proletar”-critic se lovește, implacabil, de aroganța fără limite a Centrului, față de Circumferința Culturală Românească, de disprețul funciar, precum acela al elefantului, neprivind (nici în vis!) spre furnică (dispreț față de munca sisifică și exasperant de solitară și non-solidară, de a stabili „puncte cardinale în haos”, de a fixa coordonate corecte axiologic, într-o Românie contemporană a inversării valorilor a prestabilirii valorilor naționale „pe dos”, dintr-un Centru al Perfectei Ignoranțe și Incredibilei Rele-Credințe!), din partea unei dictaturi
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
spre coroana mistică-esoterică) : e același mecanism sacral care transformă ieslea bethlehemică-cunună de paie - în cununa de spini-TRANDAFIRI - SIMBOLUL SPIRITULUI BIRUITOR. Trandafillos=Floarea cu o mie de petale, pe care o răstigneau oamenii Evului Mediu. Cezarul este Monarhul (“în nălțimea-i solitară”, “palid”, “în gânduri adâncit”) aflat la malul Styxului-Seina, păstrând, încă, în ființă, confruntarea (ca stare spre inițiere): “Convins (...) cum că principiul rău, / Nedreptul și minciuna al lumii duce frâul (...) Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău (...) la jugu-i el
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 556 din 09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu LA MARE În nemărginirea albastră se ivește calota solară . Valurile limpezi tremură mărunt . La țărm o pasăre solitară își mestecă-n gușă un cânt . Soarele se ridică ; razele-i mângâie plaja . Apar nudiștii ; se ung cu nămol . Unul mai rotofei își pune din trestie coarne. De departe apare, așa, ca un bivol . E ora ultravioletelor . Cu o tandrețe
LA MARE, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341939_a_343268]
-
le mai urmăresc rechinii. Fac gălăgie mare și se împing în apă unele pe altele de pe pontoanele puse anume pentru ele. Pe toate străzile e plin de prăvălioare cu suveniruri, bijuterii și te miri ce! Formații de instrumentiști ori muzicanți solitari deosebit de talentați. Mai apoi am ajuns la stația BART adică mai pe înțeles o abreviere a Bay Area Rapid Transit. De aici se poate lua metroul care trece pe sub Golful Sân Francisco spre Oakland, aflat la sud. Sistemul BART operează
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
26 de ani ca suntem alături de el. Dorim că, din multitudinea de mesaje, să rezulte un mesaj comun, o rugăciune și o dovadă pe care să o prezentăm tuturor, dar mai ales lui Sebastian. Este momentul să nu mai fim solitari, ci să fim solidari! Astăzi, și tu poți salva o viață! În ziua de azi poți cădea pe stradă, fără ca cineva să-ți dea o mână de ajutor? Răspunsul este DA! În ziua de azi poți să scrii despre un
CAZ UMANITAR: SEBASTIAN IFTIMI, 26 DE ANI, LEUCEMIE de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342442_a_343771]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CEASORNICUL SOLITAR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 60 de ani de singurătate, poezie, autor Ioan Găbudean, Editura Ardealul 2011, 90 pagini. Activitatea și cariera literară a acestui prodigios și generos Poet, director
CEASORNICUL SOLITAR de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342543_a_343872]
-
de la lume și de la creația sa artistică, de la crezul vieții lui ci mai degrabă o nouă și smerită promisiune de viitor. Poetul Ioan Găbudean, exemplu de modestie și (bună) încrâncenare artistică, mai are încă multe de spus! Referință Bibliografică: Ceasornicul solitar / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 321, Anul I, 17 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CEASORNICUL SOLITAR de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342543_a_343872]
-
Gândul mi se duce, se preface-n sloi. Înghețat mi-i suflul, fără de simțire, Se-ncălzește doar cu neagra-ți amintire. Uitatu-m-ai în al meu castel de gheață, Împroșcat-ai ochii mei sticloși cu ceață. Prințesă-nghețată în colivia-mi solitară, Aștept prințul să-mi văd din nou, ca odinioară. De-o vreme, răcitu-m-am de tot, de toate, Gerul împietrit-a până și-a mea moarte. Referință Bibliografică: Prințesa de gheață / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1870
PRINŢESA DE GHEAŢĂ de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342644_a_343973]
-
Autor: Remus Strugar Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Povestea unui copac În anii cei dintâi copacul nu era decât o tulpină firava cu câteva crenguțe și o duzină de frunze . Fiind un pom solitar , el creștea în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , călătorii osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă
POVESTEA UNUI COPAC de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342658_a_343987]
-
Autor: Remus Strugar Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Povestea unui copac În anii cei dintâi copacul nu era decât o tulpină firava cu câteva crenguțe și o duzină de frunze . Fiind un pom solitar , el creștea în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , drumeții osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă
POVESTEA UNUI COPAC de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342690_a_344019]
-
de supus. Dar cine ia în serios un bufon? Așa că te întorci la biroul tău, dezgustat și demoralizat. Te-ai revoltat și nici măcar nu ai pierdut. Revolta ta a fost sugrumată din fașă prin simplul fapt că, declarativ, a fost solitară. Și îți dai demisia mai târziu, dar în acel moment ceva în tine se rupe. Revolta din interior nu moare, dar schimbarea nu o vei mai încerca niciodată la un nivel macro. Ea va fi orientată strict către scopuri personale
Singurătatea protestatarului. Și o amintire umilitoare cu soția patronului care urla la noi () [Corola-blog/BlogPost/337965_a_339294]
-
Getty Images Nici nu mai contează că banii ăia vin de undeva, nu ne interesează, nu e treaba noastră, e treaba statului că d-aia este stat. Noi vrem doar sa avem dreptul nostru! Dar românul nu mai face figură solitară. Elvețienii sunt chemați la vot intr-un referendum în care sunt întrebați dacă doresc să se introducă venitul universal garantat. Mănânci calule ovăz? Dar jăratic? Fieștece helvet va primi echivalentul a circa 30,000 de franci elvețieni pe an dacă
Ce-ați face dacă în România ați primi de la stat 6.000 de euro fără să faceți nimic? () [Corola-blog/BlogPost/338159_a_339488]
-
țările de la Visegrad, au formulat foarte explicit o poziție de egoism național, atunci când, îndreptățite sau nu de atitudinea prea grăbită sau neexplicată a Germaniei, au refuzat distribuția automată a refugiaților. Ungaria, Cehia, Slovacia au avut până astăzi o politică evident solitară, marcată ca atitudine de stat. Și aici este problema: În ce măsura Anglia n-a făcut decât primul pas, știind mai bine ce se întâmplă în UE? Îți recomandăm Egoismul național și Rusia - pași înainte Ce se va întâmpla de
„Marea Britanie anunță, prin ieșirea ei democratică din UE, redeschiderea pericolelor dintotdeauna care au primejduit pacea în Europa” () [Corola-blog/BlogPost/337834_a_339163]
-
văd foarte bine noaptea, am nasul acvilin. Analizez mult lucrurile, nu-mi place să mă deplasez departe. Când eram mic, stăteam mai mult cățărat în copaci: mă ancoram de crengi și, de acolo, cercetam lumea. Am fost (și sunt încă) solitar. „Zborul” meu e greoi, vorba mea, stranie. Comunic bine în scris, deși, pentru mine, scrisul a fost, dintotdeauna, un supliciu; în grai comunic bine doar la distanță. Nu sunt ușor de plăcut, nu sunt ușor de iubit. Sunt vulnerabil și
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță () [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
the coffin maker (regia Elmar Imanov, 2012, 30’) Azerbaidjan. Yagub trăiește împreună cu fiul său adult, Musa, într-o casă mică, într-un loc pustiu. Duc o viaţă solitară. Musa, întârziat mintal și mișcându-se greoi, îl ajută pe tatăl său la muncă. Aglaée (regia Rudi Rosenberg, Franța, 2010, 19’) În curtea şcolii, Benoit pierde un pariu
Prima oprire, Piatra Neamț [Corola-blog/BlogPost/100108_a_101400]