764 matches
-
Januarii, la Adrian Poruciuc avem de-a face - în mod original și provocator - cu anumite colinde care nu conțin deloc elemente creștine, ci doar formule de început și de final prin care "se face referire la sărbătorile creștine plasate în preajma solstițiului de iarnă" (p. 22). Autorul este sensibil și la ceea ce Eliade numea "existența unui fond spiritual neolitic", care unea diversele zone ale Europei și care explică astăzi legăturile profunde dintre mitologiile multor popoare europene. De o importanță cu totul specială
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
loan Petru, Inter in silvis. Gnoză și magie, Editura Polirom, Iași, 2013. Culianu, loan Petru, Păcatul împotriva spiritului. Scrieri politice, Editura Nemira, București, 1999. Diel, Paul, Divinitatea. Simbolul și semnificația ei, Editura Institutul European, Iași, 2002. Eliade, Mircea, Memorii. Recoltele solstițiului, volumul II, (1937-1960), ediție îngrijită de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1991. Eliade, Mircea, Nostalgia originilor. Istorie și semnificație în religie, traducere de Cezar Baltag, Editura Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea, Tratat de istorie a religiilor, cu o Prefață de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Auge, Jean-Paul Colleyn, op. cit., p. 41. 18 Jean Servier, Magia, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 24 19 William Mcguire, "Eranos", în Echinox, nr. 1-2-3, 1996, p. 5. 20 Ibidem. 21 Pentru amănunte, a se vedea Mircea Eliade, Memorii. Recoltele solstițiului, volumul II, (1937-1960), ediție îngrijită de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1991, pp. 119; 128-129; 136-137; 142. De asemenea, referințele la grupul Eranos și la sesiunile de la Ascona se mai găsesc în Jurnal, volumul I (1941-1969), ediție îngrijită de Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Curs și recurs, Târgu Mureș, 1997; Și așa mai departe, Târgu Mureș, 1997; Între oglinzi, Târgu Mureș, 1998; Lumină lină, Târgu Mureș, 1999; Babel după Babel, Târgu Mureș, 2000; Manualul de ceară, Târgu Mureș, 2001; Aproape departe, Târgu Mureș, 2001; Solstițiu la echinox, Târgu Mureș, 2002; Zona liberă, Târgu Mureș, 2003; Alb pe alb, Târgu Mureș, 2003; Muntele Athos din Muntele Athos, Târgu Mureș, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Nicolae Băciuț, „Muzeul de iarnă”, ST, 1986, 9; Nicolae Manolescu, Tineri poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
vrei să știi ziua calendelor lui ianuarie în fiecare an, ce sărbătoare este; Despre luna calendelor lui ianuarie; În ce lună cade ziua a XIV-a pascală în primul an al ciclului de 19 ani; Despre ziua echinocțiului și a solstițiului; Despre calcularea anului bisect. După cum se poate observa, lucrarea redă argumente, cunoștințe considerate sigure, invocate pentru fundamentarea unor date esențiale de calendarologie. Caracterul lor evident este reliefat chiar din subtitlul operei. Totodată se precizează că răspunsurile în discuție sunt „stabilite
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
încercare de stabilizare calendaristică evreiască a fost și cea sub numele lui Hillel al II-lea (Hanasi). S-a urmărit atunci realizarea unui calendar fix, care să nu mai țină seama de data echinocțiului de primăvară. Astăzi, însă, echinocțiile și solstițiile pe care se bazează calendarul mozaic se dovedesc întârziate aproximativ cu 16 zile față de calculele astronomice. Fixarea datei Paștilor, cea mai mare sărbătoare creștină, a preocupat profund pe cei 318 episcopi care au participat la Sinodul I ecumenic, de la Niceea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pp. 148-150) propune o morfologie a riturilor calendaristice În funcție de patru mari familii de ceremonii. a) Riturile de mortificare precedă momentul de trecere și au ca scop semnalarea simbolică a crizei produse de slăbirea vechilor puteri divine (spre exemplu, soarele la solstițiul de iarnă) și pericolul ca figurile malefice să Își impună dominația asupra lumii. În acest interval au loc posturi ceremoniale, diverse forme de abstinență (de la viața sexuală, de la activitățile publice), precum și rituri de inversiune: suspendarea ordinii normale, umilirea celor puternici
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
beneficiază de cel mai mult timp liber și de abundența alimentelor recoltate, sunt propice divertismentului, festinurilor și sărbătorilor"35. Odată cu răspândirea creștinismului, aceste festivități se vor cristaliza în jurul unor solemnități proprii noului calendar creștin. În toată Europa, de altfel, de la solstițiul de iarnă la echinocțiul de primăvară, de la Crăciun la Paști, exista un timp al sărbătorilor care pregătea venirea primăverii. În decembrie începeau Dionisiile rustice, sau Dionisiile Mici, sărbători țărănești ale podgorenilor în cadrul cărora i se mulțumea zeului pentru recolta obținută
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lui Yimaxe "Yima", regele vârstei de aur, și reconsacrată În zoroastrism ca o zi fastă, a bucuriei și reînnoirii. Celelalte g³h³nb³r sunt cele de la jumătatea primăverii și a verii, sărbătoarea recoltei, a Întoarcerii vitelor la pășuni, sărbătoarea de la jumătatea anului (solstițiul de iarnă), sărbătoarea pentru fravași la sfârșitul anului. Cele cinci zile de sărbătoare, g³h³nb³r, poartă numele celor cinci G³th³ (În limba pahlavi, G³h³n) (cf. Belardi, 1997, pp. 77 sqq.). Cele cinci zile „gathice” erau folosite pentru a completa până la 365
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în mare parte prețuirea acordată sfântului Vincențiu de comunitatea viticolă. Totuși, nu asta pare să fi fost cauza principală. Data la care este sărbătorit Sfântul Vincențiu, 22 ianuarie, se află într-o perioadă crucială a ciclului anual. Ea corespunde aproximativ solstițiului de iarnă și trecerii de la o stare de somn a vegetației la cea de trezire la viață 39. Pe de altă parte, se va constata cu amuzament că, începând cu secolul al XVIII-lea Sfântul Vincențiu a fost, în același
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Dionisie 42 cel Mic a avut primul ideea de a lua data presupusă de naștere a lui Iisus Hristos drept "punct zero" al cronologiei noastre. Sărbătoarea Crăciunului (natalis dies, în traducere din latină zi de naștere) a luat locul sărbătorilor solstițiului de iarnă, focurile de Sfântul Ioan43 au început să fie aprinse în perioada solstițiului de vară, în timp ce luna Mariei (luna mai)44 a urmat sărbătorilor de primăvară, în care se celebra reînvierea vegetației... Biserica a supus liturghia contingențelor vieții agrare
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
naștere a lui Iisus Hristos drept "punct zero" al cronologiei noastre. Sărbătoarea Crăciunului (natalis dies, în traducere din latină zi de naștere) a luat locul sărbătorilor solstițiului de iarnă, focurile de Sfântul Ioan43 au început să fie aprinse în perioada solstițiului de vară, în timp ce luna Mariei (luna mai)44 a urmat sărbătorilor de primăvară, în care se celebra reînvierea vegetației... Biserica a supus liturghia contingențelor vieții agrare cu scopul de a obține un singur calendar al sărbătorilor, îmbinând aniversările religioase cu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
rotire. (n.trad.) 41 Tastevin provine, în limba franceză, din combinația de cuvinte taste și vin, cu sensul de a (de)gusta + vin. (n.trad.) 42 Dionis este numele creștin a lui Dionisos. 43 În Franța catolică a acelor ani, solstițiul de vară era asociat cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În cinstea acestuia, ca parte a ritualului tradițional, se aprindeau focuri uriașe pe culmile dealurilor. (n.trad.) 44 Luna mai este, în tradiția catolică, închinată Maicii Domnului. (n.trad.) 45 Nașterea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fi ajutat pe Gane la alcătuirea „Metior”-ului, care-i din vreo patru părți, din care cea mai mare, vreo 52 de poeme, figurau în volumul meu „Livada din vii”, copiate aproape ad-literam. Debutul a fost, în consecință, întârziat, volumul „Solstițiul” apărând în 1993, la Editura Plumb, care a primit, după cum se știe, premiul de debut al Asociației Scriitorilor din Iași, în anul următor ieșind și a doua carte de poeme, „Meridele”, care a primit premiul cotidianului „Deșteptarea”, pe vremea când
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]