851 matches
-
singură dată fructe din acei pomi. Eu treceam pe lângă ei de câte ori mă trimetea mama la bunica. Crengile încărcate cu fructe gustoase și sănătoase se aplecau înaintea fiecărui trecător și-l îndemnau să ia din ele. Mie îmi plăcea mult un sort de prune pe care le numeam „bărdace”. Stăteau ca picăturile de ploaie una lângă alta. Culegeam câteva pentru mine și câteva pentru bunei, doar că, până la urmă, tot eu le mâncam. - Mănâncă-le tu, copilă, îmi zicea bunica, că noi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
arate marfa ascunsă de ochii binevoitori ai șefilor; amețiți în aroma aspră a viitoarelor prăzi le căzuse ca nadă-n plus victimele: peștii solzoși, argintii de un colorit indescifrabil aruncând iridescențe inegalabile. Ca de fiecare dată erau uimiți de varietatea sorturilor. Au văzut păstrugi încovoiate, moruni uriași cu butoane osoase și pe mijloc un simplu cartilaj gălbui fluorescent; păstrăvi de mare cu punctișoare de-un colorit impresionant atingând toată gama spectrală; anghile uriașe cu sânge otrăvitor a căror vitalitate îi uluia
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
am plimbat un timp pe fundul mării tremurînd de frig sub cerul intens cenușiu. Deocamdată sîntem Îndopați cu bere În fața hărții. Belgia este o țară a berii, există În jur de optzeci de mărci, și a ciocolatei, am uitat cîte sorturi de ciocolată sînt, am impresia că le-am mîncat pe toate, pe lîngă stridii, pești, homari, melci, melcii sînt foarte gustoși dar trebuie apucați cu un cleștișor greu de manevrat, i-am scăpat de mai multe ori În farfuria mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Nu are o frumusețe regulată, ci dincolo de canoane, expresivă până la răzvrătire, fermecătoare în sensul magic al cuvântului. Recunosc că nu mi-am putut lua gândul de la ea toată noaptea. Și acum, în loc să lucrez, mă gândesc la ea, imagine pală în sort albastră de mătase întunecată cu înflorituri de aur. Și părul... Persanii aveau dreptate, în poeme, asemănîndu-l șerpilor. Ce va fi, nu știu. Probabil voi uita..." " Cînd voi găsi liniștea, emule, Dumnezeule, prietenul meu?" " Chabù a scris o poveste, și Maitreyi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
tradus, strânse degetul cu aceeași putere. De astă dată nu și-l retrase, ci întrebă: Vous comprenez le français? Repetă strânsoarea, dar cu mai puțină convingere. După ce șovăi câteva clipe, doctorul Bernard întrebă: Voulez-vous qu'on vous abandonne à votre sort? Aproape cu voluptate își păstră mâna întreagă inertă, ca de ghips. "Vous préferez qu'on s'occupe de vous?" Îl strânse cu putere. "Voulez-vous qu'on vous donne du chloroforme?" Își imobiliză din nou mâna și și-o păstră așa
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
proiectul tehnic de realizare a acestora; 27. producție minieră - cantitatea de produse miniere extrasa în vederea prelucrării și/sau comercializării de către titular; 28. produs minier - produsul rezultat din activitatea de exploatare a unui zăcământ, livrat ca atare sau sub formă de sorturi rezultate în urma unui proces tehnologic de prelucrare/preparare pentru a fi utilizat ca produs finit sau ca materie primă la fabricarea unui alt produs; 29. produs rezidual minier - produsul remanent depus în halde și iazuri de decantare, rezultat din activități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241664_a_242993]
-
pe Ulrik Celsing dans la mer noire et la Mediteranée ainsi que l'accroissement de leur forces et puissance peuvent-ils s'accorder avec l'intérét de la France et de la Suède?"; interogație după care marele dragoman "lacha un moț sur le sort de la Pologne", lăsându-l pe interlocutorul sau să înțeleagă că otomanii aveau motive temeinice să creadă că cele două state se puteau angaja în rezolvarea crizei crimeene; prin urmare, constată diplomatul suedez, marele dragoman "voulait m'insinuer que dans ces
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la France portoit à V.M. de se meler de leurs affaires, que l'unique conseil qu'il avoit à leur donner etoit qu'au lieu de perdre leur tems à tacher de pitoyer la France et la Porte sur leur sort, afin que ces Puissances leș aidassent, à ravoir leurs Starosties, et leș remettent dans le cas de tiranniser leurs paisans et de chicaner leur Roi, îl devoient aller dans la pârtie de Pologne occupée par leș deux Cours Imperiales pour
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a Egiptului. Cercurile conducătoare suedeze au considerat că, în pofida incontestabilelor sale calități de diplomat și a mării sale 98 Cf., loc. cît., Vol. I, p. 22, n. 10. 99 Ca urmare, constată Mouradgea d'Ohsson, "tous leș illusions sur le sort de la Pologne doivent maintenant se dissiper" (s. Ven.C.) (cf., raportul său către rege, din 10 august 1797, în loc. cît., p. 359). 100 Cf., Nota Porții Otomane remisă de rezidentul acesteia la Viena însărcinatului cu afaceri al Suediei, în loc. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
februarie 1794, în loc. cît., doc. nr. 23). 17 Cf., raportul lui von Asp, din 10 februarie 1794, în loc. cît., doc. nr. 24. 18 Loc. cît. 19 Loc. cît. Ottomanne, paroisoit (sic!) du moins rendre le Cabinet de Versailles indiffèrent au sort de la Monarchie Ottomanne" (s. Ven.C.)20. Prin urmare, "d'après cette persuasion, la Porte Ottomanne fait des voeux pour le succès des armées françaises (în luptele lor cu cele ale membrilor primei Coaliții antifranceze n. Ven.C.) et pour
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
interesul Porții Otomane era cu atat mai justificat, cu cât, așa cum îi declarase lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson marele dragoman al Porții, Gheorghe Constantin Moruzi, amintită tăcere se manifestă "dans des moments, où îl s'agissoit d'objets majeurs, du sort de la France, d'une coalition redoutable (prima Coaliție antifranceză, fondată de Austria și Prusia la 7 februarie 1792 n. Ven.C.), d'un sistème commun de neutralité, adopté par leș deux puissances du Nord (Suedia și Danemarca n. Ven.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
securitatea Imperiului Otoman. Turcii bănuiau că, la adăpostul acesteia, Rusia viza scoaterea lor din Europa "et de leș réduire à leurs possessions d'Asie" (s. Ven.C.)76. Or, tocmai această perspectivă sumbră explică, așa 73 " D'après le malheureux sort de la Pologne constată Mouradgea d'Ohsson le Ministère (Poartă Otomană n. Ven. C.) sent plus vivement que jamais l'utilité des liaisons politiques et de la necessité d'avoir un bon etat militaire" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît., p. 117
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
f. 82. 113 "Ces idées, ces suppositions ne paroissent nullement extraordinaires", era de părere Ignatius Mouradgea d'Ohsson, căruia îi era familiară gândirea politică otomană (cf., Europe and the Porte, Vol. I, p. 310). 114 "Tous leș illusions sur le sort de la Pologne constată același Mouradgea d'Ohsson doivent maintenant se dissiper", deoarece, la 9 august 1797, reprezentanții diplomatici ai celor trei puteri copartajante au prezentat Porții o Notă comună prin care îi notificau "que leurs Gouvernemens respectifs venoient de consommer
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în care 2 sau mai multe înregistrări au aceași valoare pentru cheia principală, se utilizează cheile secundare pentru departajare, în ordinea în care au fost de clarate. În VFP ordonarea unui fișier se poate face în două moduri: • folosind comanda SORT, prin care se crează un nou fișier cu înregistrările sortate după criteriul ales. • folosind metoda indexării, care constă în crearea unui fișier de index, în care se stochează ordinea înregistrărilor din ta belul sursă. Comanda SORT are sintaxa: SORT TO
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
două moduri: • folosind comanda SORT, prin care se crează un nou fișier cu înregistrările sortate după criteriul ales. • folosind metoda indexării, care constă în crearea unui fișier de index, în care se stochează ordinea înregistrărilor din ta belul sursă. Comanda SORT are sintaxa: SORT TO <nume tabel>ON <nume câmp 1> [/A | / D] [/C] [, <nume câmp 2> [/A | / D] [/C] ...] [ASCENDING | DESCENDING] [Scope] [FOR <expresie 1>] [WHILE <expresie 2>] [FIELDS <lista câmpurilor>] unde: • nume tabel - numele fișierului sortat. • nume câmp 1 - specifică câmpul din tabelul nesortat asu pra căruia se aplică procedura
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
comanda SORT, prin care se crează un nou fișier cu înregistrările sortate după criteriul ales. • folosind metoda indexării, care constă în crearea unui fișier de index, în care se stochează ordinea înregistrărilor din ta belul sursă. Comanda SORT are sintaxa: SORT TO <nume tabel>ON <nume câmp 1> [/A | / D] [/C] [, <nume câmp 2> [/A | / D] [/C] ...] [ASCENDING | DESCENDING] [Scope] [FOR <expresie 1>] [WHILE <expresie 2>] [FIELDS <lista câmpurilor>] unde: • nume tabel - numele fișierului sortat. • nume câmp 1 - specifică câmpul din tabelul nesortat asu pra căruia se aplică procedura. Implicit sortarea este
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
sorteze fișierul ESTUD 1, într-un nou fișier SESTUD 1, după câmpul NUME, ascedent, fără să se țină sea ma de litere mici/mari, luând doar studenții cu media peste 8.00 și câmpurile MATR, NUME, MBAC. USE ESTUD 1 SORT TO SESTUD 1 ON NUME/A/C FOR MBAC>8.00 FIELDS MATR,NUME,MBAC USE SESTUD 1 BROWSE CLOSE DATABASES DELETE FILE SESTUD 1.DBF Sortarea este un procedeu care în cazul tabelelor mari duce la mărirea timpului de
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
copiii și adolescenții. Pentru aceștia din urmă, computerul este o mașină psihologică, mai degrabă decât una fizică: chiar dacă se spune că un computer este doar o mașină (just machineă, copiii îi atribuie acestuia proprietăți psihologice și „viață” de genul Pinocchio (sort of aliveă. Încrederea teoreticienei în capacitatea ordinatorului de a reevalua identitatea umană se îndreaptă în cele din urmă înspre valorificarea „vieții la interfață”. Acest lucru nu se face în sensul evadării din realitate, ci în sensul optimizării subiectivității interumane și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
soluții cristaloide este insuficientă, ele neputând realiza o perfuzie viscerală adecvată. Inițial au fost folosiți coloizi naturali, albumine. Aceștia se leagă de toxinele bacteriene și ajută la eliminarea lor îmbunătățind activitatea opsonică a lichidului de ascită și creșterea volumului intravascular. Sort și colaboratorii în 1999, utilizând albumina umană la pacienții cu peritonită bacteriană spontană, au scăzut mortalitatea de la 29% la 10%. Doza de albumină recomandată este de 1,5 mg/kgc, administrată cu 6 ore înaintea antibioticului - cefotaxim - și repetată doza
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Society of America. Clin Infect Dis 2010, 50(2):133-64. 249. Song X, Srinivasan A, Plaut D, Perl TM: Effect of nosocomial vancomycin-resistant Enterococcal bacteremia on mortality, length of stay, and costs. Infect Control Hosp Epidemiol 2003, 24:251-256. 250. Sort P, Navasa M, Arroy V: Effects of intravenous albumin au renal impairment and mortality in patients with Cirrhoses and SBP. N Engl J Med 1999; 341:403-409. 251. Stăncescu N: Alte afecțiuni chirurgicale ale colonului. În: Tratat de patologie chirurgicală
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
atât trăsături masculine (caracterul sau expansiv și colonial, agresiv și dominator), cât și trăsături feminine 98 (caracterul seducător și capricios). Parisul se poate defini în mod diferit în funcție de receptarea de gen: "ainsi la différence est d'un neuvième entre le sort final des hommes et des femmes dans cette capitale, nommée par le petit peuple, le paradis des femmes, le purgatoire des hommes" [Mercier, 1828, vol.I, 21, p.40]. Femeia pariziana are, la rândul ei, trăsăturile orașului care a generat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
itself creative, it precedes any representation, and generates new ideas. It does not have properly an object, only an essence, it is like the divine Love that sheds over the whole of nature. With the Romanian poet, it is a sort of cosmic memory that actualizes all the levels Being at the same time, thus expressing the whole of creation, freeing the individual from the bonds of his attention to life, and making a Creator of him. This deliverance is achieved
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lui Roderick Usher (Parafrază)", 1931, în Versuri și proza, 1984, p. 212. 22 Bergson, Henri, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 706: "Și, partout, c'est la même espèce d'action qui s'accomplit, soit qu' elle se défasse sort qu' elle tente de se refaire j'exprime simplement cette similitude probable quand je parle d'un centre d'où leș mondes jailliraient comme leș fusées d'un Immense bouquet, - pourvu toutefois que je ne donne pas ce centre pour
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
leș mythes" (1929), în Variété, I, 2009, pp. 300-301: "Pourvu que la plume touche le papier, qu'elle porte de l'encre, que je m'ennuie, que je m'oublie, - je crée! Un moț venu au hasard se fait un sort infini, pousse des organes de phrase, et la phrase en exige une autre, qui eût été avânt elle ; elle veut un passé qu'elle enfante pour naître... après qu'elle a déjà păru! Et ces courbes, ces volutes, ces tentacules
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
viață tocmai pentru 374 Ibidem, p. 283. 375 „As a scandal she is butt as well as joker. Along with mothers-in-law, she belongs to a vulgar and perennial fund of anti feminist jocularity. [...] She is a compendious type of the sort of woman-evil.” David S. Reed, art. cit., p. 76. 376 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 285. 377 Walter C. Curry, Chaucer and the Medieval Sciences, 2nd ed., New York, 1960, p. 91 apud David S. Reed, art. cit., p. 74. 113 că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]