1,263 matches
-
războiului”. Așa că tot sovieticii au fost cei care au acoperit lipsa de radiotelegrafiști, de material tehnic radio, inclusiv parașute. S-a stabilit inițial programul de pregătire al agenților, contribuțiilor la cheltuielile Centrului (părții române revenindu-i două treimi, iar celei sovietice o treime) și modul de lucru al agenților și echipelor, care urmau să acționeze pe teritoriul inamic, respectiv în Ungaria și Germania. Ședința din 31 octombrie 1944 a fost consacrată studierii regiunilor unde erau „necesare recunoașterile”. Delegația sovietică a propus
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din echipele de lansare nu aveau „legături cu rezidenții de pe teritoriul inamic”. De asemenea, se invoca că „durata de pregătire” este nejustificat de lungă în timp ce „fluctuația luptelor” conferă mai mare urgență „nevoilor informative”. Demonstra cu activitatea „eșaloanele informative ale armatelor” (sovietice-n.n.) care, cu un instructaj de numai 10 zile și fără a aștepta un timp favorabil pentru zborul aviației și fără materiale suplimentare, pregăteau și „treceau în teritoriul inamic” agenți, care reveneau cu rezultate destul de apreciabile. Aceste argumente au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ultima, consta în verificarea sincerității organismelor informative românești, privind deținerea de documente referitoare la acțiunile lor în vestul Europei. Cu toate motivațiile, scopul fundamental al acțiunilor de acest gen (de a face și de a dezintegra un Centru mixt) din partea sovietică consta în aflarea tuturor secretelor structurilor informative românești, pentru a le manevra mai ușor. VII. 3. Aparatul informativ românesc: supraveghere, control, devalorizare Modul cum sovieticii au solicitat colaborarea informativă, pe teren și cu eșaloanele superioare, este ilustrat de aplicarea formulelor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contract cu mine în fiecare miercuri, începând cu ora 17,00. Am fost de acord cu propunerea lor și le-am promis că le voi satisface cererea”. Acest gen de „colaborare” echivala cu anexarea Serviciului de Informații român la cele sovietice, cel puțin sub aspectul strângerii informațiilor referitoare la situația internă a României. Acest aspect însemna manevrarea României în plan politic și diplomatic spre iremediabila cale a sovietizării și comunizării ei, iar structurile sale informative, care trebuiau să asigure „imunitatea” funcționării
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1944, erau consemnate într-un proces-verbal încheiat la sediul Secției a II-a, la 25 septembrie 1944; căruia i se adaugă o notă din 10 septembrie 1944. După convorbirea din 9 septembrie 1944 - la care au participat generalul Fedenko din partea sovietică, colonel Runceanu și locotenent-colonel Grigore Zadik, din partea Secției a II-a - a fost întocmit un borderou (10 octombrie 1944) în care au fost consemnate „documentele foto copiate și date Comandamentului rus” prin locotenentul superior Lonsin. 1. Sub directa supraveghere a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
categorii sociale, la minorități și a manifestărilor de orice natură. Astfel că, după 6 martie 1945, ingerințele dictatoriale cu metode tipic staliniste, de control „la sânge”, aproape se instituționalizaseră asupra societății românești, implicit și asupra organismelor informative. 2. Datorită „asistenței” sovietice, se vor produce schimbări în structurile informative românești, în metamorfoza acțiunilor și cu mari modificări de personal. Această reorientare este rezultatul unor practici relevante, girate de către generalul Fedenko, apoi continuate de colonelul Eremin, șeful Secției Militare a Comisiei Aliate de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
obstrucționată și controlată, încât era necesar avizul Comisiei Aliate de Control (sovietice - n.n.). De obicei, aprobările erau „oferite” numai dacă satisfăceau interesele sovietice. Fără îndoială că serviciile informative românești nu mai contau în exterior. Acțiunile lor erau dependente de cele sovietice sau erau compromise. Pe plan intern, acțiunile informativ/contrainformative românești, percepute ca antisovietice, nu numai că erau interzise, dar când aveau loc se finalizau cu arestări și deportări. Aparatul informativ românesc a fost în întregime subordonat interesului politic avut de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de la rolul de apărător al siguranței statului la cel de poliție politică secretă. După consemnările acțiunilor referitoare la modul cum au fost subordonate principalele servicii speciale românești - SSI-ul și Secția a II-a din Marele Stat Major - de către cele sovietice, după momentul 23 august 1944, relevante rămân acțiunile NKVD-ului și GRU-ului - principalele servicii de informații sovietice - căci au reușit să aibă controlul informativ asupra întregului teritoriu românesc. Agenturile și agenții lor se bazau și pe ajutorul membrilor PCR
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fază a celui de-al doilea război mondial (1 septembrie 1939-31 august 1940), acest mod de funcționare s-a repercutat nefast asupra evoluției României Mari, când teritoriul românesc a devenit zonă de o maximă dispută între interesele germane, franco-engleze și sovietice. În această conjunctură, șefului Serviciului Secret îi era recomandată preocuparea pentru analize profunde și obiective ale situației geostrategice și geopolitice a țării, în a elaborarea de prognoze pe termen scurt, mediu și lung, ce ar fi trebuit prezentate factorilor decizionali
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
s respects/a compliment/court to someone 36). Or, pentru Amosova, doar primul tip de unități ("frazemele", nu și "frazeoloizii") ar face parte din obiectul propriu al frazeologiei. Nu în ultimul rând, o altă distincție importantă în câmpul frazeologiei ruse/sovietice "clasice" a fost aceea făcută de I.I. Cernîșeva, care a semnalat că, pe lângă "unitățile frazeologice" distinse de către Vinogradov și Amosova (care constituie, toate, fenomene manifestate la niveluri inferioare propoziției), există și "expresiile frazeologice", adică unități precum zicătorile, sloganurile, formulele conversaționale
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
frazeologice", adică unități precum zicătorile, sloganurile, formulele conversaționale, care echivalează cu propoziții/enunțuri întregi (ex.: en. There's no fool like an old fool, You don't say! etc.)37. 2.2.1. Elocventă pentru complexitatea și amploarea frazeologiei ruse/sovietice rămâne, însă, așa-zisa lingvistică/ teorie sens-text (abreviată LST, după Linguistique Sens- Texte, sau MTT, după Meaning-Text Theory), elaborată de către Igor Mel'čuk, într-o serie de lucrări care se întind pe patru decenii 38. În ciuda denumirii sale, LST nu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
idiomatic" al limbajului. Din aceste motive, vorbirea nu este doar un "colaj intertextual" și un "proces ad-hoc", așa cum pretinde Gasparov, ci (și) o activitate bazată pe o competență care depășește simpla "memorie a vorbirii". 2.3. Spre deosebire de școlile franceză și sovietică/rusă, frazeologia germană s-a afirmat ca direcție lingvistică distinctă în plan internațional doar începând cu deceniul al șaptelea, însă importanța ei a crescut exponențial în deceniile următoare. O posibilă explicație a acestui succes ar putea fi aceea că demersurile
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sferelor de preocupări și tradițiilor metodologice din cele mai importante centre universitare românești: București, Iași și Cluj. 7.1.1. Astfel, "Școala de la București" pare să fi urmat încă din anii '50 linia de cercetare a frazeologiei franceze și ruse/sovietice, concentrându-și atenția asupra manifestărilor "idiomatice" ("istorice") ale textemelor și adoptând în acest sens o perspectivă preponderent gramaticală (și, în subsidiar, stilistică). Reprezentative din acest punct de vedere sunt lucrările semnate de Florica Dimitrescu 152, Mioara Avram 153 și Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
terorii, crimei, minciunii, instituite ca autoritate legală. Apostolul Pavel zice: „Fiecare să-și stăpânească vasul (trupul) său, [...] și nu purtați atâta grijă de trupul vostru încât să stârniți poftele”. Depășind limitele trebuințelor cădem în osândă. În drumul spre Apus armatele sovietice erau însoțite de brigăzi de agitatori care strigau: „Pace! Pace! Pace!”. De ce? Pentru a rămâne stăpâni pe soarta popoarelor cucerite și așa să poată institui „pacea sovietică”, ucigătoare de trupuri și suflete. Stalin cerea și convoca „conferințe de pace” la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lor va întâmpina rezistența armată a unei largi părți a afganilor și au subestimat loviturile puternice: pierderi umane, câteva mii de soldați uciși, jocurile olimpice, în parte, compromise, poziția U.R.S.S. în cadrul lumii a treia slăbită, consecințele asupra lumii musulmane sovietice; cel mai puțin ce se putea spune era că presiunile occidentalilor nu au dezarmat totuși pe sovietici. Moscova a readus, de la început, problema la dimensiunea ei regională acuzând, întotdeauna, Pakistanul și China, mai mult decât Iranul, care nu a furnizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
R.D. Germană (iunie, 1953). Au urmat, în 1956, revoltele din orașul industrial Poznan din Polonia (declanșată în iunie) și de revoluția din Ungaria (octombrie). După cum se știe, toate au fost reprimate fără menajamente cu implicarea directă a trupelor de ocupație sovietice staționate în aceste țări. Cu referire la evenimentele ce au avut loc în 1956, s-a remarcat cu justificat temei: "Privit în perspectiva istorică, anul 1956 avea să exprime o primă criză majoră a modelului rusesc al comunismului și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
R.S.S. (P.C.U.S.) și R.P. Chineză (P.C.C.) privind relațiile existente între țările socialiste și între partidele comuniste și muncitorești. Pe acest fundal, se produce apropierea pozițiilor și dezvoltarea impetuoasă a colaborării româno-chineze. ●Nemulțumirea conducerii românești în legătură cu amplasarea secretă a bazelor racheto-nucleare sovietice pe teritoriul cubanez, în toamna anului 1962, care a declanșat cunoscuta "criză a rachetelor din Cuba", implicând riscul izbucnirii unui război nuclear devastator. România ca și celelalte țări socialiste aliate de altfel nu a fost informată despre acțiunea respectivă (țara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a fost „capturat” la data de 26 august 1944. Acești doi militari, dar și mulți alții, au murit în lagărul de la Karaganda ce se afla și se află pe teritoriul Kazahstanului. Progresiv, după ocuparea fiecărui oraș-reședință de județ, garnizoanele militare sovietice rămase în spatele frontului au încurajat prin toate mijloacele posibile apariția primelor „celule” comuniste care le chezășuiau un somn liniștit deoarece comuniștii, aceste adevărate lichele oportuniste cu cetățenie românească, ce, poate, nu auziseră în viața lor de existența unui partid comunist
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
solide s-au folosit la realizarea ei! c. Evreii vasluieni și politica interbelică Cu toate cercetările noastre, nu am aflat numele vreunui evreu vasluian pe vreo listă a altui partid în afară de partidul comunist român și asta după intrarea trupelor „eliberatoare” sovietice în oraș deoarece, până la jumătatea lunii octombrie a anului 1944, nici măcar acest partid nu exista în târg, cu toate minciunile spuse de unii cum că Vasluiul colcăia, literalmente, de „ilegaliști”!. Brașoave și snoave de adormit copiii! Iată ce scria primarul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de sub bolșevicii sovietici, fiind pus la curent cu atrocitățile comise asupra ostașilor români, generalul (apoi, mareșalul) Ion Antonescu a luat decizia de înăbușire în fașă sau de pedepsire exemplară a oricărei acțiuni din spatele frontului executată de către partizanii rămași în urma armatelor sovietice, special pentru a sabota efortul de război al nemților dar și al românilor. Iată ce răspuns dădea Antonescu președintelui Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), Wilhelm (Willy) Filderman, care îi reproșa conducătorului statului condițiile pretins mizerabile asigurate evreilor deportați în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
istoriografia sovietică. Soldații sovietici erau idealizați ca eroi ai timpului, ca simboluri în fața cărora te apleci cu recunoștință. În realitate însă, militarii acestei armate au fost marcați de regimul sovietic, niște amărâți care executau orbește ordinele de sus. Însăși autoritățile sovietice au consemnat o mulțime de cazuri de comportament indecent și brutal - acte săvârșite de reprezentanți ai armatei sovietice. Furtul, violul, huliganismul sunt trăsăturile specifice <<eroilor>> din unitățile militare sovietice, ele fiind săvârșite atât de soldați, cât și de ofițeri. Aceste
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a fost refugiată în județul Tecuci, comuna Valea Rea și niciodată n-a însoțit trupele sovietice. Este propusă pentru repatriere urgentă, cu primul lot”. a.Cine erau repatriații sovietici? La început, autoritățile românești, în strânsă și inseparabilă comuniune cu cele sovietice, au încercat să dea o „față umană” acțiunii de repatriere a „cetățenilor sovietici”. Ea s-a vrut, de la început, o „afacere” amiabilă, apelându-se la buna înțelegere. Prima acțiune a constat în tipărirea la tipografia vasluiană „C. Chiriac” de pe strada
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Octavian, 1943); „Economia rurală bolșevică în Ucraina de Sud est” (Aristide N. Bazilescu, 1942); „Dela noi din Basarabia” (Madan Gheorghe, 1935), și multe altele. În concluzie, rușii ar fi vrut ca românii să nu-i mai spună „Basarabia”, Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, și nici „Bucovina de Nord” frânturii de teritoriu național românesc furată de Stalin și „dăruită” cu larghețe „Rusiei mici” Ucraina. n. Hârtii peste hârtii, pentru potolirea hoțiilor moscălești Ca și în alte dăți, oficialii români încercaseră să mai tempereze
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu o șaretă spre orașul Bârlad. Comandantul Legiunii de Jandarmi, căpitan Gh. Dragomir”. Rezoluția colonelului Nicolaescu: „Raportul să fie tradus în limba rusă pe verso”. Răspunsul ocupanților asupra acestui raport, chiar și tradus? Niciunul! Probabil, atât maiorul Kapelov (comandantul Comenduirii sovietice Tutova) cât și maiorul Voronov (șeful Comisiei Aliate de Control a jafurilor rusești legalizate) găsiseră scris pe crupele sau pe vârfurile cozilor acelor vaci numele lui Stalin așa că cei trei țărani tutoveni au rămas pierduți pe veci de bani! u
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de la vârful puterii comuniste, ce era decisă să distrugă tot ce mai rămăsese nedistrus, încă: țăranii cu oarecare stare materială, recte „chiaburii” și „mijlocașii”, cu toate că până la final o vor păți și cei declarați „săraci”! Gospodăriile agricole colective de tipul „colhozurilor” sovietice, au urmat unei alte forme de muncă la grămadă: „întovărășirile”, unde toți munceau și nimeni nu câștiga, în afara „statului” care lua de la gurile oamenilor ultima boabă de porumb, grâu, secară, orz etc. Iată ce a scris dl. doctor, referitor la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]