2,458 matches
-
să-l aibă în pază! Altminteri, cu stăruință ființez în lucrarea desăvârșirii și, din zicerile preotului David de la Biserica Ortodoxă Română din Ierusalim, m-aș bucura dacă, vi s-ar cuibări într-un colț al minții, aceasta: "Cel ce a spânzurat Pământul pe ape, a fost spânzurat pe lemn". Hristos a înviat ! Adevărat a înviat ! 16 Aprilie 2009 Referință Bibliografică: CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE / Dona Tudor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul I, 22 decembrie 2011
CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE de DONA TUDOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358779_a_360108]
-
cu stăruință ființez în lucrarea desăvârșirii și, din zicerile preotului David de la Biserica Ortodoxă Română din Ierusalim, m-aș bucura dacă, vi s-ar cuibări într-un colț al minții, aceasta: "Cel ce a spânzurat Pământul pe ape, a fost spânzurat pe lemn". Hristos a înviat ! Adevărat a înviat ! 16 Aprilie 2009 Referință Bibliografică: CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE / Dona Tudor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul I, 22 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dona
CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE de DONA TUDOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358779_a_360108]
-
m-aș bucura dacă, vi s-ar cuibări într-un colț al minții, aceasta: "Cel ce a spânzurat Pământul pe ape, a fost spânzurat pe lemn". Hristos a înviat ! Adevărat a înviat ! 16 Aprilie 2009 Referință Bibliografică: CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE / Dona Tudor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul I, 22 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dona Tudor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE de DONA TUDOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358779_a_360108]
-
în mintea sa gândul ratării; are un vis simbolic, în care se luptă cu propria umbră, sălbăticită și dușmană. Din acest moment umbra începe să-l urmărească, amintindu-i toate păcatele, iar în cele din urmă îl determină să se spânzure („Omul care și-a găsit umbra”). În folclor, întâlnim și motivul umbrei înlocuite de duhurile rele; de exemplu, Muma-pădurii poate lua locul umbrei unui copil, inoculându-i teamă, aducându-i vise urâte. Omul s-a temut și teme și astăzi
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
am nimic de-a face Exodul fluturilor întruna Se-ngroapă-n fiecare filă Precum un dor de clorofilă De care nu mai știe struna Și liniștea, de două feluri Nici înăuntru, nici afară Că toată starea mea precară S-a spânzurat de capiteluri Dărâm' buldozerele statuia Și n-o s-avem ce pune-n loc Un gol imens născut ad-hoc Și nimănui dintre noi, nu i-a Trecut prin minte armistițiul Cu care potolind furtuna Acest din urmă exercițiu va eșua. Dar
SCUZE ŞI ACUZE de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358927_a_360256]
-
Ediția nr. 327 din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Anul acela Rufele celor uciși nu se mai spală niciodată, Ca și mâinile ucigașului, Nici un cuvânt nu poate face uitată faptă, Oameni sculați din somn și împușcați În fața copiilor sau spânzurați în stradă Sau jupuiți ca vânatul pădurii, Guri închise cu o țeavă de pistol și nimeni să-i apere, nimeni? Fugi unde vrei, te ajunge din urmă Tropăitul de vită al celui înarmat, Fugi în căutarea oamenilor, Au fost și
ANUL ACELA de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358980_a_360309]
-
înțelegem, iarna își poartă indispoziția peste tot ca o madonă care și-a preschimbat soțul într-un preș alb, durerea lui Dumnezeu se-ntoarce agonic în negura prevestirilor rele, cad zeii, urlînd lângă mine, orașul doarme cu gâtul în jos spânzurat în ceață, totul e foarte alb, numai fericirea are o culoare indefinită, oftează vântul prin glasul ei, hieroglifa fericirii șade pictată în inimă ca o efigie din care fug încet umbrele... marți, 27 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: peisaj / Ion Ionescu
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359083_a_360412]
-
se pot contopi într-o polifonie din cauza absenței dirijorului suprem? Ne-o mărturisește Carte de vizită, un fel de autoportret care afirmă natura demonică a artistului, „înger subteran” chinuit de o zvârcolire a antinomiilor greu de stăpânit. Metafore ca „lup spânzurat de propriul urlet”, „schimonoseală de înger martir”, „amiază de întuneric”, „corcitură împuțită de ying și yang”, toate trimit la o stare de continuu asediu lăuntric. De la romantici încoace poeții s-au descris ca îngeri căzuți din starea originară de grație
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
vag culoarea albastră. Unul din ei avea un jerseu de lână cu firele ieșite pe ici, pe colo, celălalt o bluză de trening neagră cu o dungă roșie pe mână. Era cu vreo două numere mai mare așa că, umerii îi spânzurau în jos iar capetele mânecilor erau suflecate. Părul le era tuns scurt, aproape ras. - Bună ziua, au strigat în cor imediat ce au dat ochii cu ei, poate mult prea tare decât ar fi fost nevoie. Ca și la o comandă au
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
aur noaptea și-n mister./ Abia sunându-și lanțurile crude/ se-nalță toată temnița la cer./ Stă trupul ghem, cu spaimele la pândă,/ ar învia, dar încă n-are semn-/ și crucea-ntinde brațe de osândă/ cu umbre vechi, ce spânzură pe lemn.(Înviere). Andrei Ciurunga a înmănunchiat în sine miile de trupuri schingiuite și le-a-ndurat veninul din mustul suferinței. Din cătușe și zăvoare și-a dăltuit glasul de-aramă să-mplinească vrerile divine. Cu fiecare lacrimă de sânge a scrijelit
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
umpleai de nădușală. Au bătut la poarta cășii, muma s-a țânut la câne și au intrat, că nu era sângur. El avea în mână o demijană de trei kile, plină ochi cu răchiu de-al tare. Ălălalt, Gheorghe avea spânzurat de spinare căldarea aia ce o poartă vânzătorii încrojnată , înconjurată pe la miljoc cu clopoței care zdrăngănesc ca să adune copiii să cumpere zama ce o țâne în ea. O am și acu’ în pimniță, dar i-a putrezât curălele! Atunci era
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
oricum prejudiciat. Gâlceava aflându-se-n toi, o stea căzătoare, cam zuză, neatentă, proastă, în lumina difuză, se împiedică de un dinte de lună, căzut de, să tot fie vreo săptămână. Și nici una, nici nu zici bine alta, o vezi spânzurând de cer, inutil, precum e plosca agățată la chimir. Pe cer toate-s nespus de frumoase: nici gâlceavă, nici taxe, nici stea proastă, nici zurlie, toate-și duc rostul în armonie. Tu, omule, privind mereu la cer, încearcă să înveți
MISTER de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359793_a_361122]
-
pulberea uitărei de pe acest vechi și frumos obicei strămoșesc”. Iată deci ce însemna mărțișorul în vechea societate românească: „Mărțișorul era un dar ce-și trimiteau românii unul altuia în ziua de 1 martie. El consta într-un bănuț de aur spânzurat de un găitan de mătasă împletit cu fire albe și roșii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea dintâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuțul însemna îmbelșugarea, firele
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
să cugeți și să te îndoiești de tot ce vezi, dar nu uita că totul cade, se dărâmă, e vânare de vânt...Pe mine m-au răstignit romanii, m-au vândut lor prietenii mei, m-au schingiuit și m-au spânzurat, dar iată, ei s-au dus, i-a înghițit timpul și eu încă mai trăiesc; trăiesc prin tine, prin acest popor care renaște în fața Domnului... > Și Domnul care mă urcase la ceruri a dispărut și eu am rămas singur, admirând
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
s-au transformat în aceste păsări! <Dumnezeu...copiii mei...> - gândii eu, acest om trebuie să fie vreun nebun al satului rătăcit pe aici. Și mi s-a făcut o frică de moarte; acest om poate să mă omoare, să mă spânzure, să facă ce vrea cu mine... -Nu te speria că nu-ți fac nimic rău! Tu ai o minte crudă, vei ține minte ce-ți spun; peste timp trebuie să povestești ș tu copiilor și nepoților tăi despre mine. Ia
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
ai mai opune, rogu-te să mă lași S-o vând ca un rebut la niscaiva apași Și iar nu mă-ntrerupe că visele mă fură Și lasă-mă să-i dau o palmă peste gură! Păienjeni de-ntuneric se spânzură de grinzi Luminile celeste se strâmbă în oglinzi Sătul de teoreme, sătul de artificii Nu-ți e rușine lume, că te-ai umplut de vicii?! De când nu mai ai minte, de când ai capul gol Că-mi vine să dau tumba
DE CÂND NU MAI MAI MINTE? de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359656_a_360985]
-
pot să mărturisesc, pentru noi, copiii, bucuria cea mare, după ce luăm lumină, era că puteam să ciocnim ouă.Așteptam ciocnitul ouălelor că pe un ritual aparte. Îl pregăteam din timp. Mai întâi cu privirea. Căutăm, îndelung ... XIII. CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011. Sunt oameni în preajma cărora se degajă o stare de liniște, de bine, de cuvioșenie și vorbele lor, gândite, rânduite, rostuite, se cuibăresc într-un colț
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
i-a cărat pungile imense, pline cu cadouri ca, de exemplu, sandale pentru mine, măsura patruzeci și unu, cînd eu port patruzeci și doi, da' lasă, zice ea hotărîtă, că le schimb eu, și mai stau și acuma în pungă, spînzurate într-un cui din camera de haine, unde le-a pus că să nu le uite, dar așa este ea, și de aceea o și iubim pentru că, pînă la urmă, și eu mă trezesc la magazin fără banii pe care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
și-a vândut Învățătorul, faptă pentru care a primit de la preoții Templului 30 de arginți. Dar tot atât de adevărat este că, mustrat de conștiință, el s-a dus și le-a aruncat preoților banii în față, iar după aceea s-a spânzurat... Sigur că-i un gest reprobabil să trădezi pe cineva și că trădarea va fi privită întotdeauna ca o mare ticăloșie, îndeosebi atunci când trădătorul, urmărind avantaje personale, se dă de partea dușmanului, fără să se sinchisească de frații săi. Dar
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
copiilor, în timp ce prințul Ștefan se plimbă ore în șir prin dormitor neexplicându-și cum putuse comite greșeala de a primi la conac o vrăjitoare. „Sunt sigur că făcăturile ei ne-au sucit mințile. Oare, cum s-o pedepsesc? S-o spânzur ca învățătură de minte pentru cele care se ocupă de vrăjitorie, s-o arunc în iaz fără să știe nimeni sau s-o alung din casa mea pentru totdeauna? Mă tem ca blestemele sale să nu se pună pe familia
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
putem „folosi” pentru a suprapune informațiile peste realitate, învățând experiențial. Să fie autentic Profa de chimie din liceu mi-a arătat ce face frica din om în săptămânile care au urmat după revoluție. Cum poate un zmeu ce taie și spânzură când are spatele asigurat de sistem să devină un miel submisiv încercând să cumpere toleranța și iubirea liceenilor, care, sub auspiciul libertății post revoluție, îi dădeau feedback direct (și nu era din acela constructiv de tip sandviș), cu vopsea albă
„Mamă iubitoare a 3 copii, caut profesor de meserie om frumos... Doresc să aibă următoarele caracteristici obligatorii” () [Corola-blog/BlogPost/338332_a_339661]
-
din vedere faptul că România este, încă, țara în care spectatorii unui meci de fotbal scandează despre maimuțe cu referire la un jucător brazilian, 1 din 3 români consideră că femeile sunt bătute din vina lor, iar BOR taie și spânzură ca să modifice Constituția și să se asigure că persoanele homosexuale nu vor avea niciodată dreptul la un parteneriat civil. În schimb, putem vorbi despre o atitudine care nu este, după cum am fi tentați să credem, opusul corectitudinii politice, ci, pur
Pilda concurentului care s-a născut cu sexul greșit sau dictatura corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/338848_a_340177]
-
membrii TNL au devenit doar o masă de manevră pentru seniori, iar cei care au condus organizația la nivel național au distrus orice formă de competiție internă promovând aplaudaci; yesman-ul devenind liberalul model. Sediul central din Aviatorilor tăia și spânzura în dreapta și stânga, promovând oameni pe criterii de gașcă și fidelitate plătită la abonament din banii contribuabililor. În aceste condiții, în anul 2010, după ce i-am scris o petiție domnului Crin Antonescu, am plecat din PNL, fără să mă uit
Am fost membru PNL și am văzut de ce a pierdut partidul busola, alegerile și guvernarea () [Corola-blog/BlogPost/338968_a_340297]
-
„Și el, aruncând arginții în templu, a plecat și, ducându-se, s-a spânzurat.” Matei, 27:5 „18.Deci acesta a dobândit o țarină din plata nedreptății și, căzând cu capul înainte, a crăpat pe la mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele.” Faptele apostolilor, 1:18 Pregătisem un text despre șoloimânari. Îl amân
Povestea ca viață: Scripta manent. Primul lucru pe care tata mi l-a spus despre Noul Testament: „N-ar fi trebuit scris” () [Corola-blog/BlogPost/338528_a_339857]
-
la casa de licitații de artă Sotheby‘s. Cu alte cuvinte, lăsați mofturile, banii contează, estetica și valoarea mai puțin. Nu spun că trebuie resuscitat discursul greoi al criticilor care pe vremuri aveau o poziție de putere necontestată, tăiau și spânzurau, croiau canoanele culturale pentru deceniile următoare. Dar nici derizoriul, lipsa de expertiză și de criterii a lumii de azi nu mă încântă. Experiența și știința de carte ar trebui valorizate, scoase la suprafață din oceanul de voci mediocre, mai mult
Criticul cultural, între Gore Pirgu și Ion Iliescu () [Corola-blog/BlogPost/338571_a_339900]