946 matches
-
care destinul dizolvă toate amăgirile, și totul pare sărutat în suspinile vremii, un cer plâns în amărăciunea zilelor peste toată suflarea nebunoasă a sufletelor rămase pe scările grele pe care urcându-le numai o singură clipă nu simt decât marea spărtură a divinului. Oasele mele obosite în atâtea disperări ca niște orbite de nori se descompun, în stăpânul de vieți ce pe furiș încearcă să guste din dorința neînțeleasă a purității. Ochii mei, de atâtea înnoptări, au plecat să caute un
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
surprins aici acum peste viețile accidentale ale dragostei. Și, Ea, cea care m-a făcut să cunosc în trupul nopților ESENȚA DIVINITĂȚILOR ASTRALE. ȚIPĂT GLACIAL AL DELIRULUI Noaptea s-a lăsat peste sufletul universului în care dragostea a șchiopătat prin spărturile cerului. Dimensiunea albastrului, adâncea rana stelară prin gusturi divine. Umbrele gălăgioase ale somnambulilor ce au hălăduit prin dezgusturi carnale și-au tras ochelarii unui anotimp congelat în care gerul ucide inexistenta clipă a unui hazard suferind, De care baricada a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
în care gerul ucide inexistenta clipă a unui hazard suferind, De care baricada a timpului am întrezărit trupul hăituit al umbrelor. Și câtă agonie în desprinderea unui sentiment ars înainte de apogeul dedublărilor carnale. O nouă răutăciune de voci traversa prin SPĂRTURILE CERULUI, starea de liniște a CONCEPTULUI și EL FLĂMÂND de banalități suferinde. Da suferința contestă țipătul glacial al DELIRULUI până în subconștientul muribund al învinsului. Eu știu o viață plină cu absurditățile unui învingător în iubirea plânsă a nopților. Când la
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
că e un Hazard în care zac cei muritori și nelegiuiți ai infernului. Dar astăzi m-am decis pe ce fior de gând să-mi odihnesc tâmpla însetată de noapte. La capătul de Cer, această lumină ce e legată de spărturile UNIVERSULUI mă așteaptă să pot viețui, așa cum și ziua viețuiește alături de sufletul nopților. Când, sunt încolțită de lumea hidoasă și-n ochii și ghearele lor nu sunt decât răutăciunile timpului adunate ca și cum ar sta la pândă să-mi încolțească nemurirea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
sărută timpul și mă lasă curată n fața prejudecăților milenare. Un AER DE DOR, împărțit în DISTANȚE STELARE, cu plete de nori, prin înserate chemări, unde se poate concepe o LUMINĂ DIVINĂ, pentru nemărginiri de visuri înghețate, ce zac în spărturi de univers și TRUPURI VEGETALE. Cine decât tu, CEA FĂRĂ NUME din lumea ta de nimic, ce vroiești să-mi furi toate iubirile vii, ale DRAGOSTEI MARMOROASE DE CHIPURI ETERNE. CEI CE AZI NU MAI SUNT La patruzeci și șapte
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
simt atâtea necazuri încât rechem în inima mea luptătorul iubirii să mă salveze din propria-mi moarte... De aceea încă îmi mai salvez viața somnambulă de liniști unde mă străduiesc să mai răspund la toate întrebările puse într-o frumoasă Spărtură a privirilor mele, Scăldate mereu într-o albă și nehotărâtă alinare... LA MARGINEA AMURGULUI Cine ar putea să priceapă? Deasupra tuturor muribunzilor pluteau stelele tulburi ale sufletului... M-a dezbrăcat tăcerea și nu puteam să strig. Nu se poate, mi-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
nici o firmitură de rază nu îngenunchiază în umbra stelei ce a înfrunzit în lacrima de CER suferindă. Doamne, tu le știi pe toate și rogu-te să ai grijă de gândul meu, să nu cumva să adoarmă în trecerea prin spărturile universului, unde, pământul viu al chinului e ars în strigătul celui învins și așezat între vămile cântului. El, purificarea agonică, a unui timp plin de lumi încremenite-n Zările tainelor sângerânde. 6-11-2001 CORABIA ÎNTINSĂ DE MOARTE Ea devenise cu timpul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
cum se depărta indiferentă, mi-a venit să-l asemui cu un cocostîrc. Și n-a intrat nici acasă la Bărzăun, așa cum m-a făcut să cred la început. Înainte de-a ajunge a capătul uliței, a trecut printr-o spărtură a gardului într-o grădină, de unde putea să ajungă mai ușor în ulița unde-și avea casa nu el, ci Ilinca. Dar, la urma urmei, ce mă interesa pe mine unde voia să se ducă Vlad? Grozăviile junglei E drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ție, Todiriță, și ai fost de acord. Cum vara plouă mai puțin și rar, drumul satului se umplea de colb. Am pregătit o găleată cu apă și tu, Todiriță, ai rămas la poartă, iar eu m-am strecurat printr-o spărtură a gardului, fără să mă simtă câinii. Ei dormeau în bucătăria de vară, iar copii în casă. Tu l-ai strigat cu o voce schimbată și ai bătut în poartă. Când bădia Emil a ieșit din bucătărie, în fața ușii, întrebând
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
orele 1630, în timp ce eram în curte spre magazie, mi-e dat să admir un fantastic apus de soare. Deasupra cerul e acoperit de nori groși, întunecați, în timp ce pe Dealul Mare dinspre răsărit, ceața cobora până la pământ. Spre vest, printr-o spărtură de nori soarele își trimite pieziș razele spre o bună parte a Bârladului, luminând fațadele clădirilor din vale cu o lumină alb-gălbuie care dădea impresia unei fascinante frumuseți cromatice. Am stăruit câteva minute cu privirea atentă până ce soarele „plăpând și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai pe urmă, eu să revin, să iau vasele goale, ștergarul, și-apoi, În ziua următoare, să repetăm. Dar ți-e greu, și ție, zilnic ... Greunegreu, Îți propun acest aranjament. Primești? Dacă zici tu, desigur, primesc. Bine. De mâine. Pregătești spărtura prin plasa gardului. Bine. În ziua a doua, Costel a trecut pe cărare, fluierând, cunoscutul cântec popular românesc, “Radu’, mamei, Radule”. Radu a ciulit urechile. Apoi s-a strecurat pe lângă gard și și-a luat sacoșa dosită prin buruieni. S-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
SĂ-L URMĂREASCĂ; PESTE O CLIPĂ HEDROCK IZBUTISE DEJA SĂ TRAGĂ PÎRGHIA CE FURNIZA ENERGIA CORESPUNZĂTOARE PROPORȚIEI DUȘMANULUI. MAI ÎNCET DE DATA ACEASTA, SE ÎNTOARSE ÎN ÎNCĂPEREA PRINCIPALĂ. OBSERVASE DEJA UNDE FUSESE SPART ZIDUL, DAR NU SE OPRI SĂ CERCETEZE SPĂRTURA. ÎI TREBUI O JUMĂTATE DE MINUT CA SĂ GĂSEASCĂ JIVINA, ACUM CÎND NU MAI ERA AMPLIFICATĂ ARTIFICIAL. DAR ÎN CELE DIN URMĂ GĂSI CEI CINCISPRECEZE CENTIMETRI STRĂLUCITORI DE ALB MURDAR, ASCUNȘI SUB UN SCAUN ZDROBIT. MAI TRĂIA ÎNCĂ, UN ȘOBOLAN BĂTRÎN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
O DUCEAU MINUNAT. FIECARE AVEA ACUM O NOUĂ LIOTĂ DE PUI ȘI JUDECÎND DUPĂ MĂRIMEA LOR DEDUSE CĂ S-AU NĂSCUT DUPĂ CE FUSESE ÎNTRERUPT PROCESUL MECANIC DE CĂTRE ȘOBOLANUL CARE SCĂPASE AFARĂ. I-AR FI LUAT PREA MULT TIMP SĂ REPARE SPĂRTURA DIN MARELE ȚARC METALIC, DAR PROCESUL FU RELUAT CU PRECIZIE AUTOMATĂ, DIN CLIPA ÎN CARE READUSE ÎNTRERUPĂTOARELE ÎN POZIȚIA LOR INIȚIALĂ. ERA UN PROCES CUM NU SE POATE MAI SIMPLU. ÎNCEPUSE CU UN MILENIU ÎNAINTE, PRIN INTRODUCEREA UNEI DUZINI DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
CU MULTĂ VREME ÎN URMĂ EXPLOATASE PÎNĂ LA EPUIZARE ÎNTÎMPLĂRI SIMILARE. CEA DE-A PATRA FIȘĂ ÎL TULBURĂ PE HEDROCK. ȘOBOLANUL CARE-L ATACASE TRĂISE ECHIVALENTUL A 95 DE ANI. NICI NU E DE MIRARE CĂ AVUSESE TIMP SĂ FACĂ SPĂRTURA. PROBABIL TRĂISE CÎTEVA CEASURI CA URIAȘ. SE LINIȘTI PENTRU CĂ... PENTRU CĂ NU PUTEA CERCETA ACUM ÎN AMĂNUNT CHESTIUNEA. ȘOBOLANUL AR FI FOST ARUNCAT NU ÎN DIZOLVANT, CI ÎN CONSERVANTUL ÎN CARE MAI ERAU ȘI ALTE ELEMENTE SPECIALE, CA SĂ FIE EXAMINAT LA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de o sută de milioane de cicli. Aceste arme sînt atît de puternice încît fiecare va trage o singură lovitură, cu efect de dizolvare. Opt tunuri care să lovească o porțiune îngustă a peretelui vor produce în trei minute o spărtură suficientă. Acesta este planul și așa se va aplica. La douăzeci și patru de ore de la izbîndă, vei primi o răsplată uriașă pentru ajutorul acordat. Glasul ei plin de intensitate se stinse. Trupul încordat i se relaxă. Din priviri îi dispăru flacăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
AUTOAVIONUL EI ÎNSOȚIT DE VASELE DE PATRULARE, CĂPĂTĂ TOTUȘI PROPORȚII. PÎNĂ LA URMĂ ERA O CONSTRUCȚIE IMPUNĂTOARE, UN OBIECT LUNG ÎN FORMĂ DE TRABUC, FĂCUT DIN METAL MULTICOLOR, ÎNTINS ORIZONTAL PE SUPORTUL CARE-I SERVEA DREPT RAMPĂ. VEDEA GĂURILE URIAȘE, SPĂRTURILE FĂCUTE DE MARILE TUNURI ENERGETICE PENTRU A CUCERI NAVA ÎN FAVOAREA EI, A ÎMPĂRĂTESEI. DAR URCÎND SPRE CAMERA DE COMANDĂ UITĂ ACEST LUCRU. ACUM CÎND NAVA ERA AȘEZATĂ PE ORIZONTALĂ, SCĂRILE SE RETRĂSESERĂ AUTOMAT LA PERETE; ȘI NU-I TREBUI PREA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
doborîră sub greutatea lor. Gonish nu opuse nici o rezistență, ci se supuse calm arestării. După o clipă simți cu ușurare că el, pe care datoria inexorabilă îl silise să-și trădeze prietenul, avea să moară la rîndul lui. cincisprezece O spărtură în coridorul principal al palatului și găuri mari de energie căscate de-a lungul coridorului însuși trădau locul în care se desfășurase lupta. Aflat lîngă Împărăteasă, Prințul Del Curtin spuse îngrijorat: ― Maiestate, n-ar fi bine să dormi puțin? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
nu exista timp; era doar o metodă de adaptare a spațiului la un anume timp din lumea normală. Hedrock ridică ușor micuța navă cosmică și tot ce era în ea pînă la locul unde se afla andocat crucișătorul Arsenalelor, alături de spărtura din zidul palatului. Prin carena dură a crucișătorului el concentra vîrful mașinii; apoi opri motoarele și porni adaptorul temporal principal, împingînd maneta la maximum ― la o viteză de trei ori mai mare decît cea normală. Așteptă cu încordare, urmărind sensorialele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
un lung pomelnic De zile înmoinate când fiecare sloi E-o lâncedă clepsidră; când neguri grele, ploi, Dospesc încet pământul călâi, dar feciorelnic. Un strat lăptos de aburi mai stărui pe zare... Dar într-o zi se rupse și prin spărturi văzui Copacul despletindu-și în coame și frunzare Tot aurul lui verde și toată floarea lui. Orbit, plecat minunii, mi-am spus: să nu mai pregeți! El numai pentru tine și-a pus un alt vestmânt, Zorește spre belșugul miresmei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
întrebării umane. El are marea forță de a urca în hora elementelor: Spre acel fumegat/ Fra Mercur/ De pur augur", - un Luceafăr care se înalță într-o bucurie contemplativă a misterului universal. ă...î Poetul Jocului secund pătrunde printr-o spărtură a spiritului în lumea precreatelor, descoperind locul său de parte a întregului: "O, Mercur,/ Frate pur/ Conceput din viu mister/ Și fecioara Lucifer,// Înclinat pe ape caste/ În sfruntări iconosclaste,/ Cap clădit/ Din val oprit/ Sus, pe Veacul împietrit,// O
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dimineață de iulie, neobișnuit de răcoroasă, dacă mă gândesc bine; plouase toată noaptea mărunt și monstruos, cerul mai părea încă un burete violaceu, îmbibat cu apă, eram ud leoarcă dar cel mai mult mă supăra noroiul care se strecurase prin spărturile cizmelor mele de cauciuc, formând, peste ciorapii mei de bumbac, o clisă rece și alunecoasă. Stătusem câteva ore, înnoroiat de sus până jos și, după cum spuneam, cumplit de ud, lipit de o falie a digului, într-o adâncitură, ascultând-o
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ochi de jeratic și cu o limbă / ca o seringă / gata să ți-o-nfingă... În precipitarea sa, Mircea ocoli precaut un balcon sprijinit precar pe aripi de amorași dolofani și meditativi, răzbătu printr-un portal de ipsos și teracotă, înfundat cu spărturi de faianță și de fructe de piatră, având prăbușit, alături, un propriu corn al abundenței, desprins de zguduitura violentă a vreunui utilaj de excavare, amintindu-și cu nostalgie de niște versuri învățate de la bunica, ocrotitoarea copilăriei lui: Fug pe-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu un bidon de vopsea, pe post de minge, a cărui crustă uscată în interior tempera hodorogitul strident. Erau numai cinci jucători în teren doi, într-o echipă, și trei, în cealaltă și n-aveau portar, care să apere o spărtură aleasă drept poartă, pentru buturile sale imaginare, dintr-un perete acoperit cu un subțire, fin și bine păstrat tapet de mătase, cu flori mărunte și aurii, odinioară. Nu am voie să trec prin terenul de joc! gândi disciplinat Mircea, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
remarcă Labă cel oacheș pe Mircea, care privi cu dezamăgire la pantofii săi cu catarame de alamă galbenă și izbuti să declame împăciuitor: Numai zece minute băieți, fiin'că am o treabă! Cu o căznită diplomație, față de ambele echipe, apără spărtura din peretele cu tapet de mătase de asalturile bidonului de vopsea, apoi, după un supraelastic sfert de oră de joc, pe terenul cu prundișul acela clinchenitor de ceramică răscoaptă, care-i pudrase uniform hainele în cafeniu, făcându-le la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
chemat și pe ceilalți, i-am zis lui Sorin la dude. Mi-au arătat clopoțelul care-i adună pe toți. Știi cum sună? Parcă nici nu-l auzi, sună așa, în tine... Întotdeauna Sorin mă fluiera, treceam prin gard, prin spărtură, ne urcam în dud, apucam creanga cea mai mare, ne ridicam în mâini cât să ne sprijinim cu călcâiul de cealaltă, pe urmă ne instalam comod ca într-un scaun. De acolo se vedea în camera mare. Dudele erau dulci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]