908 matches
-
20 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. 349104 ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru/ ---------- Ocupația "ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism omitologic/turism speologic/turism ecvestru/" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202005_a_203334]
-
habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru/ ---------- Ocupația "ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism omitologic/turism speologic/turism ecvestru/" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 149 din 1 martie 2006 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006. 349105 ghid de turism sportiv/alpinism și cățărări pe stânci/schi/bob/înot/canotaj/iahting
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202005_a_203334]
-
2) La infrastructura de metrou, intervenția pentru stingerea incendiilor și salvarea persoanelor se realizează potrivit unei proceduri aprobate de către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor. ... (3) Intervenția pentru stingerea incendiilor și salvarea persoanelor în exploatări miniere subterane și în mediul subteran speologic se asigură numai de echipe specializate ale operatorilor economici care administrează sectorul respectiv, cu asistența tehnică a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. ... ---------- Art. 48 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 170 din 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266192_a_267521]
-
trecuți în rezervă sau scoși din evidențele militare, după caz, în cazul condamnării definitive la pedeapsa închisorii, fără executarea acesteia." Articolul 187 Articolul 14 din Legea nr. 402/2006 *) privind prevenirea accidentelor și organizarea activității de salvare din mediul subteran speologic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 noiembrie 2006, se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 188 Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266008_a_267337]
-
peșteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituții abilitate (agenție de protecție a mediului sau reprezentanți ai administrației publice locale)." ... 19. Articolul 31 va avea următorul cuprins: "Art. 31. - (1) Bunurile patrimoniului geologic și speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condițiile legii, bunuri proprietate publică. (2) Peșteră reprezintă orice cavitate naturală subterană cu o dezvoltare mai mare de 5 metri și suficient de mare în secțiune pentru a permite accesul omului. ... (3) Resursele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii de plante și animale, acumulări de ape subterane. ... (4) Peșterile se clasifică după cum urmează: ... a) clasa A - peșteri de valoare excepțională care, prin interesul științific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic național și internațional; ... b) clasa B - peșteri de importanță națională care se disting prin mărime, raritatea resurselor și prin potențial turistic; ... c) clasa C - peșteri de importanță locală, protejate pentru semnificația lor geologică, peisagistica, hidrologica, istorică sau pentru dimensiunile lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
întocmi catalogul acestora luând în considerare propunerile făcute de persoane fizice sau juridice pe bază de referate de specialitate. ... (6) Peșterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajări sau modificări a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării științifice sau al activităților de documentare, pe bază de autorizații emise de Academia Română, în limitele stabilite prin regulamentele și planurile de management. ... (7) Peșterile din clasa A se constituie că rezervații științifice. ... (8) Peșterile din clasa B pot face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
sau al activităților de documentare, pe bază de autorizații emise de Academia Română, în limitele stabilite prin regulamentele și planurile de management. ... (7) Peșterile din clasa A se constituie că rezervații științifice. ... (8) Peșterile din clasa B pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării științifice sau al turismului ecologic, pe baza autorizațiilor emise de Academia Română. ... (9) Peșterile din clasa B se constituie că monumente ale naturii sau rezervații naturale, după caz. ... (10) Peșterile din clasa C pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării științifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
obiectul explorărilor speologice, cercetării științifice sau al turismului ecologic, pe baza autorizațiilor emise de Academia Română. ... (9) Peșterile din clasa B se constituie că monumente ale naturii sau rezervații naturale, după caz. ... (10) Peșterile din clasa C pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării științifice, amenajărilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi: speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizațiilor emise de autoritatea locală responsabilă." ... 20. Articolul 32 va avea următorul cuprins: "Art. 32. - În scopul evitării efectelor negative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi: speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizațiilor emise de autoritatea locală responsabilă." ... 20. Articolul 32 va avea următorul cuprins: "Art. 32. - În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic: a) distrugerea sau degradarea resurselor peșterii și efectuarea de săpături sau derocări neautorizate; ... b) colectările de fauna, fosile sau de obiecte de interes arheologic, efectuate fără autorizație în peșteri; ... c) pătrunderea, prin forțarea intrării, într-o peșteră protejată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
lucrări cum ar fi: derocări, defrișări, baraje, explozii, construcții; ... i) îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peșterilor; ... j) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare și localizare a peșterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie." ... 21. Articolul 33 va avea următorul cuprins: "Art. 33. - (1) Academia Română are competența să elibereze autorizații pentru: a) activități științifice, de explorare, în peșteri din clasa A; ... b) activități științifice, de explorare și de turism ecologic, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
Peșteră Liliecilor, monument al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situat în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, sătul Peșteră la 180 km de București Existența acestei peșteri, cunoscută și sub numele de "Peșteră Mare" sau "Peșteră Bădichii", este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
1 martie 2006 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006. 349104 ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru/ ---------- Ocupația "ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism omitologic/turism speologic/turism ecvestru/" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru/ ---------- Ocupația "ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism omitologic/turism speologic/turism ecvestru/" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 308 din 1 martie 2006 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006. 349105 ghid de turism sportiv/alpinism și cățărări pe stânci/schi/bob/înot/canotaj/iahting
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
21 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. 349104 ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru/ ---------- Ocupația "ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism omitologic/turism speologic/turism ecvestru/" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru/ ---------- Ocupația "ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism omitologic/turism speologic/turism ecvestru/" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 308 din 1 martie 2006 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006. 349105 ghid de turism sportiv/alpinism și cățărări pe stânci/schi/bob/înot/canotaj/iahting
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
de turism 511302 ghid de turism intern (local) 511303 ghid național de turism (tour-operator) 511304 ghid de turism montan, drumeție montană 511305 ghid galerii de artă/interpret 511306 ghid habitat natural floră, faună 511307 ghid turism ornitologic 511308 ghid turism speologic 511309 ghid turism ecvestru 511310 ghid de turism sportiv (alpinism și cățărări pe stânci/schi/bob/înot/canotaj/iahting/zbor cu aparate ultraușoare) 511311 ghid montan 511312 ghid obiectiv cultural 511313 însoțitor grup turistic 511314 organizator activitate turism (studii medii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia. Intrarea se află pe platoul Runcuri, în satul Roșia. (sau Ciur Ponor), este o cavitate de mari dimensiuni din Munții Pădurea Craiului. Accesul în peșteră este și punctul de intrare
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
specială strict protejate: Buhui - Mărghitaș, Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
permanentă de lilieci. Etajul superior și cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor cu echipament și cunoștințe de TSA. Sălile principale s-au format la intersecția mai multor fălii. Primele cercetări cu caracter speologic au fost făcute în secolul XIX de Ț. Orthmayr (1872). Săpături arheologice ulterioare, au scos la iveală oase de urs de caverna și obiecte provenind de la o așezare neolitica: un depozit de cereale, ceramică aparținând culturilor de Tisa și Coțofeni
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
București prin Ștefan Negrea, Alexandina Negrea și Vasile Sencu. Ulterior peșteră și întreaga zonă carstica din versantul stâng al Văii Farasesti este explorata de către clubul Speotimiș care aduce noi contribuții majore la cunoașterea genezei peșterii. Începând din anul 1984, Asociația Speologica Speotimiș organizează în Sala Concertelor din această peșteră o serie de concerte la care au participat nume sonore că: Filarmonica Banatul, Ștefan Ruha, Kathleen Evans, Alexandra Guțu, Gabriel Croitoru, Corala „Sabin Drăgoi”, grupurile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “ Nightlosers”, “Cargo”, “Celelalte
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
se află într-o arie protejată de interes național situată pe raza Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina și corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervații naturale de tip speologic), fiind înscrisă la numărul curent 2.500 din lista aprobată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000. Situată pe Valea Pietrosului, comuna Baru, este renumită prin frumusețea formațiunilor stalagmitice, coraliene și microcristalelor, aici aflându-se una din cele mai
Peștera Tecuri () [Corola-website/Science/313779_a_315108]
-
mai multe ture. Lungimea totală a peșterii este de 5 200 m. iar denivelarea de +123 m. Este cea mai lungă și cea mai denivelata peșteră din Munții Trăscău. Potențialul peșterii este însă mult mai mare. În 1986 acelaș club speologic Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Viorel,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinski, Naghy Martin, Bogdan Broșteanu, Ovidiu și Gabriel Băcioiu, Florin Oprea. Sunt confecționate și montate
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
cetatea se presupune a fi fost construită cu materiale extrase din vechile clădiri și fortificații romane. Cea mai veche construcție din Cluj-Napoca datează din jurul anului 1241 când s-a început fortificarea Clujului și este încă funcțională. Actualul sediu al Muzeului Speologic "Emil Racoviță", aflat pe strada Sextil Pușcariu, este adăpostit într-unul din turnurile de apărare ale vechii cetăți medievale. De-a lungul timpului clădirea a îndeplinit și alte funcții, a fost depozit, locuință și închsoare. Din perioada când funcționa ca
Prima cetate medievală a Clujului () [Corola-website/Science/307296_a_308625]
-
singure componente privesc laturile de nord și vest, respectiv tronsoane care nu s-au modificat nici mai târziu și unde s-au și descoperit suprapuneri concludente de ziduri romane cu altele, medievale, dar nedatate cu precizie. Actualul sediu al Muzeului Speologic "Emil Racoviță", aflat pe strada Sextil Pușcariu, este adăpostit într-unul din turnurile de apărare ale vechii cetăți medievale. De-a lungul timpului clădirea a îndeplinit și alte funcții, a fost depozit, locuință și închsoare. Actualul sediu al Muzeului Speologic
Prima cetate medievală a Clujului () [Corola-website/Science/307296_a_308625]