2,618 matches
-
pământul de sub talpă? versul e-adânc, țărâna caldă. PRIMENIRE Ce veselie în acidul serii când silitorul ceas de sărbătoare ar vrea s-adune pâinea lângă sare, și o așteaptă bob cu bob să pice din mii și mii de retezate spice! În loc de-oglinzi în care țipă luna, pământ neargintat în care tace, el neavând timpan pentru furtuna sorbită negru și numită „pace”! Pătează ochii iar ce spală mâna, nu se mai duce, după-atâtea ape, paragina de toată săptămâna, în ceasuri
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
Îngemănând de-a pururiApus și clar de lună!... IV. CULORILE CLIPEI, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2055 din 16 august 2016. Culorile clipei E crudă iară clipa, dar crește câte un pic; De mâine, naște bobul înlănțuit în spic. Și dulce tulburarea, ca-n ochi de apă lin, În sufletul de marea necazurilor plin ... Puzderie de stele apun în răsărit, Cu aripile grele de zborul ostenit; Perdele moi de fluturi, beție de culori, Ca florile îți scuturi petalele, când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
se preschimbă; Și dacă ar fi anume să te mai naști odat’, Ai învăța din nou ce în moarte ai uitat... Citește mai mult Culorile clipeiE crudă iară clipa, dar crește câte un pic;De mâine, naște bobul înlănțuit în spic.Și dulce tulburarea, ca-n ochi de apă lin,În sufletul de marea necazurilor plin ...Puzderie de stele apun în răsărit,Cu aripile grele de zborul ostenit;Perdele moi de fluturi, beție de culori,Ca florile îți scuturi petalele, când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
durere...... VII. INOCENȚA SECERIȘULUI, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016. Inocența secerișului În ochiul treaz seceră îngeri, Unduie-n valuri, ziuă și noapte, Arome din visul prunciei, Glasul Maicii leagănă șoapte. Treieră holde gândul senin, Spice cad dintr-o Copilărie, Răsar în lanuri crâmpeie de-azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Citește mai mult Inocența secerișuluiîn ochiul treaz seceră
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Citește mai mult Inocența secerișuluiîn ochiul treaz seceră îngeri,Unduie-n valuri, ziuă și noapte,Arome din visul prunciei,Glasul Maicii leagănă șoapte.Treieră holde gândul senin,Spice cad dintr-o Copilărie,Răsar în lanuri crâmpeie de-azurCu-nsângerări de nevinovăție.Pârguie iar sensul luminiiîn pupila răscoaptă, fierbinte,Dorul iubirii de Mamă și FiuMai seamănă-n mine, cuminte... VIII. VOCAȚIE DE ÎNGER, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2027
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
afară dintre celelalte cărți și se așeză să-l răsfoiască. Câte picturi... Zăbovea cu atenție asupra fiecăreia, minunându-se de felul în care reușeau pictorii să strunească acele culori ce laolată alcătuiau valurile mărilor, apele râurilor și norii, frunzișul și spicele bătute de vânt.... Liniștea era întreruptă doar de foșnetul paginilor. Una, încă una... apoi, deodată, doar tăcerea adâncă în care timpul îi păru că încremenește... Imaginea ce i se înfățișa ochilor, ardea în tonuri de roșu murdar, peste care se
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > ȘOAPTĂ UNEI VECHI ISPITE Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Floarea-soarelui zâmbește printre spicele de grâu, Soarele-și alinta chipul pe oglinzile de rău, Evantai de aripi albe își desfac în arc de cercuri Pescăruși fără de număr, brăzdând cerul cu-arabescuri. Stau sub clopotul amiezii ostenite-n veac nebun Antagonice dorințe refugiate-n vis
ȘOAPTA UNEI VECHI ISPITE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371844_a_373173]
-
gorunul Și din cenușă arsă te ridici. La Albă este zi de sărbătoare Mihai Viteazul ostenii își adună, Din corn răsună doina cea străbuna În horă sfântă-și dau mâna cu mâna! Pe steagul tău e cerul mai senin Și spicele de grâu rodesc în soare Trezește-te române când încă nu-i târziu, Și fă să fie-n țară zi de sărbătoare! 1 Decembrie 2014 foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Zi de sărbătoare / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
ZI DE SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371954_a_373283]
-
poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Soarele când se va ridica de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Cristea Publicat în: Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De pe columnă văd coboară dacii, Cât de smeriți ne-au fost înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din câmp adună spicele de soare, Cu viața toată-n strai de sărbătoare, Pe deal, când seara se proptește-n mal, Cu foc doinesc din cobză și caval! Căciula-i așezată pe-o ureche, Nu-i altu-n lume să aibă pereche, Cu arcul biruinței
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
Vor trece...). ``Timpul sonor`` apare însoțit de umbre reci, zdrențuite ușor :``. Fixând pe gând vise-ngălbenite``. O nostalgie punctată de ornicul cu clipe ``neliniștite``duce la comuniunea cu cei dispăruți.: ``Înfiorate de dor se-mpleticeau lăsându-și fantezia în vremea cu spice``... (Înfiorate umbre). O similară nostalgie o trăiește în sărbătorile Crăciunului sau în sărbătorile pascale : (Nașterea Sfântă, Noaptea Învierii). Reversul îl aduce Matilda cu privire inocentă și râsul cristalin. (Îngerașului Matilda). Migălosul Cronos șlefuiește minunile vegetale, trece la fapte concrete, privește
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
ACROSTIH ȚĂRII Laudă ție, țară străbună, rotundă ca pâinea ce-i coaptă în țest, Arzândă ca trupul copiilor îngeri, frumoasă în toate, din vest până-n est. Mândră ca bradul ce crește spre soare, mândră ca bobul de grâu dintr-un spic, Urmă lăsată de gheata-n noroaie, spartă în cioburi de "șefi de nimic". Luptă, frumoaso, cu hulpava gloată, luptă și râde-le-n nas la dușmani, Ține-le piept cu iubirea din oameni, ține-le piept la bastarzi și tirani
ACROSTIH ȚĂRII de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372957_a_374286]
-
gură. Sub toată această presiune, Nu au mai ieșit curcubeie. Fluturii au adormit în petale de flori Și nici nu am mai simțit miros de fân. Macii mei dragi și roșii S-au amestecat cu vântul. Grâul a încolțit în spic; Doar cucul și-a strigat singurătatea. Soarele s-a jucat De-a v-ați ascunselea cu norii. Chiar dacă a plouat, mă întreb: Cum de nu s-a șters praful Din aerul încărcat cu năduf? Doar greierii s-au ascuns sub
LA REVEDERE, VARA MEA RATATĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371194_a_372523]
-
în apropierea Oarbei de Mureș, unde trebuia să fie prezent luni de dimineață la prima oră, când se făcea apelul. Era în toiul nopții, iar vremea câinoasă, cum nu mai văzuse decât pe la Cotu Donului, cu un vânt năprasnic și spic de ploaie rece, îi frigea obrajii de-i lăcrimau ochii; îi scosese sufletul din el, dar era bucuros că mai avea câțiva metri și intra în curtea casei. „Știu că Sfânta Vineri m-a ajutat tot timpul...” și, aducându-și
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
și eu desculț prin el, Prin brazdele negre de catifea, Despicate de al plugului oțel, Care mi se părea că le desena! Nu mai crește grâul la Lipovan, Ogorul odată nespus de mănos, Acum e călcat de câte un cioban, Spice nu se mai văd nici pe jos! Referință Bibliografică: PĂMÂNTUL STRĂBUN / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 833, Anul III, 12 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PĂMÂNTUL STRĂBUN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345835_a_347164]
-
și i-am mai dat vreo două-trei răngi în cap și-am lăsat-o lată în zăpadă. Când m-am trezit se făcuse o tăcere de mormânt, era miezul nopții, numai vântul sufla cu putere și din cer venea un spic de zăpadă rece...S-așezase un pui de iarnă așa cum vine ea pe la noi cu toane...Ce-am zis eu, dacă tot am făcut-o, am făcut-o!. Toți știau că sunt niște zgârciți și strâng ca hârciogii...Mă duc
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
un patic, luat din șifonier, și ies afară din casă. Odată parcă m-am răcorit, am stat câteva clipe să mă desmeticesc, mi-am șters sudoarea de pe frunte cu colțul baticului și-am ieșit la poartă. Viscolul se întețise, venea spic de zăpadă rece și se așternuse aproape de o jumătate de metru... -Și sacul cu căpriorul?- rămase întrebarea Pensionarului spânzurată în aerul mucegăit al celulei. -Lasă-l, Pensionarule, să spună el!- i-o reteză Bondoace. -Sacul cu țapul îl făcuse câinii praf
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
1197 din 11 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri -slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cntecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
și alte culori: roșul de Humor, albastrul de Voroneț și verdele de Sucevița.” Pe de altă parte, culorile au importanță deosebită în tot ceeace presupune respectarea simbolisticii tradiționale. În acest sens, spre exemplu, am reținut că trifoiul este simbolul norocului, spicul de grâu este simbolul prosperității, în timp ce coada de păun este simbolul frumuseții, iar crucea nu ne poate duce cu gândul decât la spiritualitatea ocrotitoare. În afara acestora, în Bucovina sunt trei elemente de bază: soarele și apa - elemente vitale - simbolizează chiar
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
devenind dintr-o dată serios. Știi ce a zis Einstein? «La capătul tuturor descoperirilor l-am întâlnit pe Dumnezeu.»” Deși trecuți cu mult de optzeci de ani, unii veterani de război se interesau cum să facă să prindă filmele porno de pe Spice Platinum fără să plătească, considerând acest lucru un drept ce li se cuvenea. Unul dintre aceștia, căruia îi cerusem numărul de telefon, urmând a-l consemna în contractul titularului, îmi răspunse: “M-a ferit Dumnezeu!” Văzusem și auzisem multe în
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
lor. - Ce aveți oameni buni cu noi în această seară? Vreți să nu mai încăpem în aceste elegante rochițe? Într-adevăr, fetele erau îmbrăcate foarte elegant. Ana avea o rochiță lungă strânsă pe talie dintr-un material vaporos, de culoarea spicului de grâu, sandale aurii cu tocul jos și o camee prinsă în piept. Cristina cu o rochie trei sferturi, de un roșu deschis, spre ciclame, cu pantofi cu tocul înalt roșii și o poșetă mică ce se asorta cu întreaga
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
2004, scrie versuri-emblemă precum: Pământul e-n asediu sub vremea ce îl fură ... Înmugurește alb! Din nou e sărbătoare/ Petale dulci de zarzăr ning cu împăcare.... Timpul cârpește aerul cu fum...Privesc lumina rărindu-se ușor...Prin crengi înalte și spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare.... Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia...O, mâna mea aleargă pe hârtie/ În noaptea ca o sală de-așteptare...Saltă, prin spațiul nins, copilăria...Tata e sculptat
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
Scriitorilor, Filiala Arad) Premii obținute: 1974, „Nicolae Labiș“, Suceava; 1977, „Nicolae Bălcescu“, Râmnicul Vâlcea; 1997, „Panait Cerna“, Tulcea; 1981, „Gheorghe Șincai“, București; 1983, „Lucian Blaga“, Sebeș-Alba; 1995, „Aron Cotruș“, Arad; 1997, Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice“ (Uzdin-Iugoslavia), cu vol. „Cuvântul nu stă la vamă”; 2000, „Avram Iancu - permanența unei biografii istorice“, Alba Iulia, s.a. Volume publicate: „Cântec pentru zorii de zi“, Editura Albatros, București, 1983 (volum colectiv); „Desculț prin Transilvania“, Editura Euroland, Suceava, 1995; „Cuvântul nu
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]