1,029 matches
-
și ne despărțim. Sus, în birou, economista mă așteaptă cu formularele în față, pe mapa de lucru. Ce s-a întîmplat cu tovarășul Ștefănescu? mă întreabă ea. L-a apucat brusc o durere de măsele, că abia după ce a luat spirt în gură și i-a făcut sora o injecție s-a mai calmat, spun eu. Economista clatină din cap a compătimire, amintindu-i doamnei Teona de iarna anului trecut, cînd a slăbit cu cinci kilograme din cauza durerilor de măsele. Doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
392, p. 154)"/>. Din relatările și textele prezentate se poate vedea că, În decurs de un secol, numărul substanțelor cu care au fost acuzați cârciumarii evrei că falsifică sau otrăvesc băuturile este destul de mare : vitriol, var, „alcool de lampă concentrat” [= spirt denaturat], alcool metilic, acid salicilic, glicerină, eter sulfuric, anemonol, leșie (cum se va vedea mai jos) și alte „materii sau dresuri otrăvitoare”. Vitriolul este substanța cel mai des invocată În acest sens, Începând chiar din prima jumătate a secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popor”, „vitrionul englezesc” ( ? !) era „un fel de metal” ( ? !) care „arde tot și mai ales ochii” <endnote id="(336, III, p. 254)"/>. Dar, inițial, acidului sulfuric concentrat i se spunea „ulei de vitriol” (ba chiar „unt de vitriol”), iar celui diluat - „spirt de vitriol”. Termenul „vitriol” nu desemna acidul sulfuric, ci orice sare a acestuia (sulfat). În Dicționarul său din 1896, de exemplu, Lazăr Șăineanu definește „vitriolul” ca fiind „numele dat odinioară tuturor sulfatelor” <endnote id="(295)"/>. Un sulfat pe care țăranii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mod de naștere a legendei În discuție. Pentru ca băuturile spirtoase să nu se tulbure și să nu se acrească, unii cârciumari (inclusiv evrei) foloseau anumiți sulfați („vitrioluri”). Ulterior, când termenul „vitriol” a căpătat sensul de acid sulfuric (prin prescurtarea denumirilor „spirt de vitriol” și „ulei de vitriol”), ar fi putut să se nască legenda conform căreia unii cârciumari (mai ales evrei !) otrăvesc băuturile cu acid. O altă posibilă explicație a apariției legendei respective este faptul că, Într-adevăr, cârciumarii foloseau acid
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oțetului, precum „Leibiș ce face oțătu - Leibiș Esigmacher”, așa cum apare Într-o catagrafie a evreilor din Piatra-Neamț, din 1859 <endnote id="(436, p. 76)"/>. Tot cam atunci, evreul Moise Rat deținea lângă Iași „o fabrică de oțet, din apă și spirt” <endnote id="(441, p. 40)"/>, iar Moise Juster avea o fabrică de spirt și oțet la Piatra- Neamț <endnote id="(508)"/>. Dar principala substanță care se folosea la contrafacerea băuturilor era așa-zisa „esență de oțet”, adică acid acetic concentrat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a evreilor din Piatra-Neamț, din 1859 <endnote id="(436, p. 76)"/>. Tot cam atunci, evreul Moise Rat deținea lângă Iași „o fabrică de oțet, din apă și spirt” <endnote id="(441, p. 40)"/>, iar Moise Juster avea o fabrică de spirt și oțet la Piatra- Neamț <endnote id="(508)"/>. Dar principala substanță care se folosea la contrafacerea băuturilor era așa-zisa „esență de oțet”, adică acid acetic concentrat, obținut probabil pe cale chimică. Țăranii români din Bucovina preparau un fel de rachiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate la un loc să fiarbă, au băutură la masă” <endnote id="(259, p. 197)"/>. Și Șalom Alehem descrie o rețetă de contrafacere a vinului („Vin de Akerman”), folosită de unii cârciumari evrei din vestul Ucrainei : stafide tocate, apă, ovăz, spirt, „un fel de praf” („două prafuri, o rublă”) și eventual colorant roșu <endnote id="(837, p. 454)"/>. Folosirea accidentală a unora dintre substanțele menționate mai sus era periculoasă : „Acela care va umbla cu spirt de vitriol - se spune Într-un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vestul Ucrainei : stafide tocate, apă, ovăz, spirt, „un fel de praf” („două prafuri, o rublă”) și eventual colorant roșu <endnote id="(837, p. 454)"/>. Folosirea accidentală a unora dintre substanțele menționate mai sus era periculoasă : „Acela care va umbla cu spirt de vitriol - se spune Într-un text de pe la jumătatea secolului al XIX-lea - să fie cu băgare de samă, ca nu cumva să se strice șipul” <endnote id="(466, XI, 1, p. 97 ; s.v. șip)"/>. Mai ales că băutura coroda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București, 1980. 458. Constantin Racoviță-Cehan, domnitor În Țările Române la jumătatea secolului al XVIII-lea, care se droga cu afion și vin pelin (139, p. 66), a murit pentru că, „În fierbințeala boalei - zice cronicarul -, a băut vreo trei-patru sticle de spirt de melisă ; peste șase ceasuri a murit”. 459. Nicolae Iorga, O gospodărie moldovenească la 1777 după socotelile cronicarului Ioniță Canta, București, 1928, p. 5. 460. Gustav Jaeger, Die Entdeckung der Seele, Leipzig, 1880, pp. 106-109 ; și Hans F.K. Gunther, Rassenkunde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
situații din anul 1920, erau în Dorohoi: moara Fischer et Cohn (cu o capacitate de 1440 vag/an), moara Vatamanu (cu 216 vag/an), moara Herșcu (cu 432 vag,/an), moara Cusen (cu 216 vag/an). Funcționau 3 fabrici de spirt la Hudești Ibănești și Zvoriștea; o fabrică pălării, o fabrică săpun și lumânări. În anul 1920 erau în orașul Dorohoi: 2 fabrici de săpun, aparținând evreilor Lerner și Feldman, 1 fabrică de lumânări, care aparținea evreului Aron Lerner și avea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lei, aceste bunuri și valori au fost trecute la Consiliul Național al Românizării. Decretul-lege privind exproprierea proprietăților rurale ale evreilor nu rezolva problema în întregimea sa, întrucât nu erau incluse proprietățile asupra morilor și a fabricilor de țuică și de spirt, rămase în proprietatea evreilor. La 8 octombrie 1940, în ședința Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu afirma că „jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost, trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. Ca urmare, la 10 noiembrie 1940
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de evrei ce s-au aciuiat în ele și au acaparat cea mai mare parte a comerțului, dar penetrația lor la sate era infinit mai dăunătoare...bogații codri ai României piereau de pe urma exploatării lor sălbatice... evreii alcoolizau populația amestecând adeseori spirtul curat cu spirt metilic. Aplicarea legilor privind exproprierea bunurilor rurale evreiești nu a fost lipsită de probleme, generate de optica diferită dintre legionari și conducătorul statului: legionarii făcuseră propagandă la sate cu promisiunea că va da pământ fiecărui țăran, în timp ce
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
s-au aciuiat în ele și au acaparat cea mai mare parte a comerțului, dar penetrația lor la sate era infinit mai dăunătoare...bogații codri ai României piereau de pe urma exploatării lor sălbatice... evreii alcoolizau populația amestecând adeseori spirtul curat cu spirt metilic. Aplicarea legilor privind exproprierea bunurilor rurale evreiești nu a fost lipsită de probleme, generate de optica diferită dintre legionari și conducătorul statului: legionarii făcuseră propagandă la sate cu promisiunea că va da pământ fiecărui țăran, în timp ce Antonescu credea că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost... trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. La 10 noiembrie 1940, în raportul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
12 noiembrie 1940, decretul-lege trece în patrimoniul statului: pădurile cu construcțiile și instalațiile, morile de orice fel, pivele, teascurile de ulei țărănești, pivele de postav situate în comunele urbane și suburbane cu terenurile din jurul lor, construcții, instalații, inventar, fabricile de spirt, industriile forestiere, stocuri de cereale, nutreț, recolte, întregul inventar viu și mort. La 21 noiembrie 1940, ministru secretar de stat, Corneliu Georgescu solicită printr-o telegramă, conform decretului nr.3810 din 17 noiembrie 1940 să fie comunicate telegrafic, numele proprietarilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
La 21 noiembrie 1940, ministru secretar de stat, Corneliu Georgescu solicită printr-o telegramă, conform decretului nr.3810 din 17 noiembrie 1940 să fie comunicate telegrafic, numele proprietarilor din județ a tuturor morilor comerciale, industrii forestiere, fabrici agricole, fabrici de spirt, teascuri de ulei, pive de postav cu precizarea unde sunt instalate. La 21 noiembrie 1940, cu nr.15955 prefectul județului, Barbu Stroici, comunică Ministerului Economiei Naționale, subsecretariatul de stat al colonizării, la ordinul 2303/1940 raportăm: mori comerciale în orașul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de băieți din Pomârla să fie elemente recent recrutați la ideile de dreapta pentru că liceul Pomârla a dat un legionar puternic Pomârleanu, în prezent la Școala de ofițeri activi de geniu. Școala normală din Șendriceni are elemente cuziste crescute în spirtul profesorului Gh.Iancu. Mișcarea comunistă - fără activitate, pentru că elemente de stânga recrutate din evrei au fost evacuate. A fost evacuat un element puternic evreul Finkelștein Buby prin plecarea lui spiritele românilor care-i cunoșteau activitatea s-au liniștit. Adventismul se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de 2 decembrie cu adresa nr.11.268 În care repeta ordinul conținut de precedenta intervenție, de a prezenta urgent costul celor șase exemplare al producției dramatice (probabil proaste) a „funccionarului” ministerial cuprins brusc de o nebună „inspirațiune”. a.z. Spirt pentru export la vreme de rezbel Chiar dacă și leul românesc avea foarte mare căutare fiind acceptat la diverse plăți și În alte țări europene, nevoia de finanțe provenite din orice taxe și impozite sfida anumite reguli valabile doar pe timp
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
circular telegrafic nr.30.047/ 21 noiembrie 1877 ce cuprindea câteva instrucțiuni referitoare la exportul de alcool: „Domnii arendași ai veniturilor impozitului asupra băuturilor spirtoase, prin scrisoarea no. (...), arată că autoritățile care conform dispozițiunilor circulărei no. (...) liberează biletile pentru transportul spirturilor destinate a se ecsporta din țară, nu prevăd În acele bilete și terminul În care proprietarii spirturilor sunt datori a le esporta din țară. Data termenului de esport fiind cerută de art.23 al regulamentului de a fi indicată pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Domnii arendași ai veniturilor impozitului asupra băuturilor spirtoase, prin scrisoarea no. (...), arată că autoritățile care conform dispozițiunilor circulărei no. (...) liberează biletile pentru transportul spirturilor destinate a se ecsporta din țară, nu prevăd În acele bilete și terminul În care proprietarii spirturilor sunt datori a le esporta din țară. Data termenului de esport fiind cerută de art.23 al regulamentului de a fi indicată pe biletul de transport, vă rog D-le Prefect să binevoiți a lua măsurile cuvenite pentru ca autoritățile care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iar în seara asta trebuie să mergem la o petrecere. - Mda. Petrecere, petrecere, dar de botez. și de botez a fost. M-au trimis alături la prăvălia lui Remizov de-am cumpărat câteva sticle de rachiu tare, pentru dezinfecție, fiindcă spirt nu se găsea. Chinurile facerii au durat până spre dimineață când baba, care nu știa românește a spus:"O! u vas malicic est", adică, aveți un băiat. În fine, fără să mă uit la ceas, am înhățat o sticlă de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prototip în Le bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței pămîntene: Apoi din feredea iesă sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupineasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminii să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintit, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
documente ce atestă fabricarea berii în mănăstirile din nordul Europei, începând cu secolele XII-XIV. Surse documentare indică utilizarea băuturilor fermentate în China anului 1000 î.e.n. precum și producerea de whisky în Irlanda (secolul XII). Istoricii presupun că procedeul de fabricare a spirtului a fost adus în Europa din Orientul Mijlociu, însuși cuvântul "alcool" fiind de origine arabă. Cu toate acestea, prepararea pâinii, berii, vinului și a altor băuturi, se realiza de fapt empiric, fără a se cunoaște intervenția drojdiilor, ca agenți ai proceselor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
hoți de buzunare și spărgători de bănci internaționali... Poate și Mitea o fi fost țigan, dar n-avea moacă, așa că nu spui că ar fi fost. Ei o fost condamnați la drept comun, că s-o apucat ș-o băut spirt sanitar, s-o Îmbătat și o fugit cu briciurile după niște gardieni să-i omoare. Și i-o băgat pe amândoi la organizație și le-o mai dat mai multă pedeapsă. Și noi am scăpat, da’ ei nu, că o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]