770 matches
-
hotarul moșiei Umbrărești, din bătrânul Manea să înpărtășăști și mortul bărbat/ul/ meu, Ion, ficior lui Sion Trușan, căci socru meu Sion și Ioniță și Pricopie Trușan sunt frați. Și, luându-și fișticari părțile lor, rămâind socrului meu, Sion, 15 stânjeni i-au lăsat fiilor săi, adică bărbatului meu, Ion, și fraține-său, lui Gheorghi”. Arată cum anterior ceilalți frați ai lui Sion și-au vândut „părțile lor din Umbrărești, 67 pol /și jumătate/ stânjeni, și din Cudalbi 95 stânjeni, /și/ nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sion, 15 stânjeni i-au lăsat fiilor săi, adică bărbatului meu, Ion, și fraține-său, lui Gheorghi”. Arată cum anterior ceilalți frați ai lui Sion și-au vândut „părțile lor din Umbrărești, 67 pol /și jumătate/ stânjeni, și din Cudalbi 95 stânjeni, /și/ nu s-au înpărtășit bărbatului meu din vânzările lor cu nemica”, lăsându-i numai 15 stânjeni să-i stăpânească împreună cu fratele Gheorghe. Dar - continuă jalba - „după săvârșirea bărbatului meu, căruia cinci copii i-au rămas, să scoală un Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum anterior ceilalți frați ai lui Sion și-au vândut „părțile lor din Umbrărești, 67 pol /și jumătate/ stânjeni, și din Cudalbi 95 stânjeni, /și/ nu s-au înpărtășit bărbatului meu din vânzările lor cu nemica”, lăsându-i numai 15 stânjeni să-i stăpânească împreună cu fratele Gheorghe. Dar - continuă jalba - „după săvârșirea bărbatului meu, căruia cinci copii i-au rămas, să scoală un Ion și Ignat, veri bărbatului meu [...] în tărie să ia acești 15 stânjeni și să-mi rămâie copiii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nemica”, lăsându-i numai 15 stânjeni să-i stăpânească împreună cu fratele Gheorghe. Dar - continuă jalba - „după săvârșirea bărbatului meu, căruia cinci copii i-au rămas, să scoală un Ion și Ignat, veri bărbatului meu [...] în tărie să ia acești 15 stânjeni și să-mi rămâie copiii înstrăinați”, solicitând să fie „înfățoșată să mi se hotărască după dreptate”. Reclamanta aduce în fața instanței „un perilipsus de dovezi”, din care se vede că se plânsese Isprăvniciei încă din 1831, când nu erau înființate judecătoriile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parale, iar de la sora acesteia, Maranda, „fata lui Precope Trușan”, primește pe 25 iulie 1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici a lua nu au, ci Iftinca și Gheorghi să stăpâneaseă 14 stânjeni moșie din Manea, iar Maranda să-și caute partea ei în bătrânul Ochi Albi”. O probă interesantă, ziceam noi, prin faptul că exprimă o practică juridică din timpuri îndepărtate, constă în „mărturia răzășilor din Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin duhovniceasca cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe care judecătoria o consideră a fi cea mai convingătoare. În cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată în mod discreționar de către ceilalți trușănești umbrăreșteni. Alt caz cu file documentare interesante pentru istoria locului și a timpului dat ne este oferit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată în mod discreționar de către ceilalți trușănești umbrăreșteni. Alt caz cu file documentare interesante pentru istoria locului și a timpului dat ne este oferit de procesul derulat între „Năstasă Hagiu și o Catrina, soția răposatului Dumitrache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu doar lungul și curmezișul cum au procedat în 1817 și anterior vechii hotarnici. Consemnăm și un caz din 1836, când diaconul Gheorghe Borș din Slobozia-Torcești reclamă la judecătorie pe Mihai, fiul lui Matei Rusu, pentru că a cumpărat nelegal un stânjen și jumătate de pământ „din hotarul Umbrărești, din bătrânu Azimioară” de la răposatul Toader Druță, „nepotul meu”, arată reclamantul, iar „Matei Rus este om fără răzășie în acest hotar și această vânzare au făcut-o pe ascuns di n-am știut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târg în Tecuci”, în care mai arată că „în hotarul trupului moșiei Umbrărești avem și noi parte di pi bunul nostru, Josu, stăpânind noi pănă în 1835 avg/ust/ 5 din Siret până în Bârlad o giumătate de bătrân, adică 22 stânjeni”, parte pe care Vasile Stănilă „au dat în embatic” (arendă), iar lor nu le-a dat „nici o para”. Cum se obișnuia în astfel de procese, ei depun un „opis de dovezi”, primul act fiind din 1817 octombrie 28, „țădulă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca cincimea lor să o împartă în patru părți. Avem aici o probă documentară cu privire la diviziunile urmate între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în lumea dispărută a răzeșimii strămoșești. Pentru că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în lumea dispărută a răzeșimii strămoșești. Pentru că, dacă s-au stabilit echivalențele în unități de măsură moderne pentru stânjeni, palmă, palmac și chiar linie, nu am găsit nimic explicativ despre unitățile numite puncturi, unitate de măsură întâlnită într-o hotarnică a Cudalbilor din 1847, în care hotarnicul scrie că răzeșilor „li s-au lepădat (măsurat) și pe fața pământului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în textul original), fără a se arăta ce reprezintă fracția, dar deducem că 2/3 din palmac, ceea ce ar da, după hotarnica Cudalbilor, 8 (opt) linii. Alex. Constantinescu scrie că linia este „cea mai mică măsură de lungime din sistemul stânjenului” și-i dă o „echivalență metrică de 0,0029 m”, neamintind că ar fi o măsură și mai mică decât linia, punctul, a douăsprezecea parte din linie, deci din cei 0,0029 m = 29 mm. Să fi măsurat strămoșii noștri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nedespărțit”, principiu menționat în definiția ce-l caracterizează pe răzeș ? Nu vedem cum s-ar fi putut folosi, decât teoretic, pe hârtie, astfel de măsurători, în baza cărora li se atribuia copărtașilor părți din veniturile realizate de pe mărimile socotite în stânjeni, palme, palmace, linii și puncturi. Din situațiile și exemplele prezentate mai sus, înțelegem cât de complexă se înfățișează problematica vieții răzeșești, pe de o parte, dar și necesitatea de a se apropia și preocupa cât mai mult de investigarea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bumbac”. Negreșit că cineva dintre membrii grupului, care au întocmit catagrafia, a folosit măsura cu cotul și nu unitatea modernă, metrul. Copil fiind, am văzut cum, atât pentru terenuri, cât și pentru țesături, părinții foloseau vechile unități de măsură: pasul, stânjenul, prăjina, obrațul, cotul, tenchiul de bumbac, sculul de lână, dovadă a menținerii practicilor din generație în generație. Aceste practici, întrebuințate până recent, au avut un efect negativ față de necesitatea însușirii cunoștințelor din științele moderne, mult mai cuprinzătoare și mai exacte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nr. 534/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21.11.2001. ... (5) Suprafața terenului se exprimă în unitățile de măsură legale actuale: ha, mý, în care se vor transforma unitățile de măsură anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc. ... (6) Cât privește categoria de folosință, destinația și descrierea construcțiilor, acestea se preiau din documentația cadastrală și se înscriu în cartea funciară. ... (7) În rubrica observații se vor înscrie mențiuni sau trimiteri la celelalte părți ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253612_a_254941]
-
nr. 534/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21.11.2001. ... (5) Suprafața terenului se exprimă în unitățile de măsură legale actuale: ha, mý, în care se vor transforma unitățile de măsură anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc. ... (6) Cât privește categoria de folosință, destinația și descrierea construcțiilor, acestea se preiau din documentația cadastrală și se înscriu în cartea funciară. ... (7) În rubrica observații se vor înscrie mențiuni sau trimiteri la celelalte părți ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256936_a_258265]