13,126 matches
-
pături pe spate, după cum am mai spus, să nu le fie frig, pentru că umblai cu ei toată ziulica, că satul era mare și oamenii ne primeau cu multă bucurie. Băieții ce mergeau călare trebuiau să știe foarte bine să-i stăpânească, deoarece nimeni nu făcea loc statului, eram în forfotă mare. Țin minte că spre asfințit, când ne apropiam și noi de cele din urmă case, caii deveneau mai nervoși și trebuia să-i potolim, să-i stăpânim, unde trebuia mare
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
bine să-i stăpânească, deoarece nimeni nu făcea loc statului, eram în forfotă mare. Țin minte că spre asfințit, când ne apropiam și noi de cele din urmă case, caii deveneau mai nervoși și trebuia să-i potolim, să-i stăpânim, unde trebuia mare meșteșug de strunire, deoarece trebuia să mergem pe la toată lumea. De aceea se alegeau caii cei mai rezistenți, dar și cei mai frumoși. R: Dar de ce trebuia să vă duceți la toți? Nu se puteau duce alții? M.V.
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
spiritual și că au absorbit lucrările cosmice cu cele telurice, creându-și propriile sale mituri. Datinile noastre, obiceiurile moștenite din moși-strămoși sau dobândite pe parcursul integrării noastre în lumea migratorilor cotropitori, care au trecut ca tăvălugul peste pământurile pe care le stăpâneau din timpuri înaintașii noștri au format trainica noastră națiune. Au existat și întrebări din partea cercetătorilor, pentru că de multe ori evenimentele politice, sociale istorice, nedorite de populația acestui teritoriu, au separat oamenii aceluiași neam cu frontiere greu de trecut și chiar
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
a evoluat aceasta de-a lungul timpului care trece parcă pe lângă noi fără să ne dăm seama. De modul cum încercăm să-l conservăm, ferindu-l de intemperiile ultramoderniste, ține de noi toți: culegători, cercetători și numai mândria că suntem stăpâni de veacuri ai acestor locuri ne poate face să respectăm cu respect datinile, obiceiurile moșilor și strămoșilor noștri. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL - Cercetare realizată în anul 1996, la Azilul de Bătrâni din comuna Smeeni, județul Buzău / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
de tandrețea brațelor sale puternice și de sărutările pătimașe ale buzelor lui groase și senzuale? Se trezi din visarea culpabilă ale gândurilor sale indecente, apărute din senin. Mai era puțin până la sosirea lui Mircea și ea tot nu-și putea stăpâni simțurile. Se vedea că îi lipsise apropierea unui bărbat. Sânii începuse să o doară de dorinți neîmplinite. Își luă geamantanul său micuț și se deplasă ușor spre capătul peronului. Când va sosi Mircea va ști unde să o găsească - doar
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426751267.html [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
frumos amenajate, care îi așteptau să le însuflețească. Cum o vorbă înțeleaptă spune că ,, Omul sfințește locul”, este firesc să afirmăm că și elevii dau strălucire și valoare școlii în care învață. Dacă elevii din clasele mai mari și-au stăpânit ușor emoțiile, prichindeii ce au pășit în clasa pregătitoare erau uimiți de ceea ce au observat în prima zi, o mare de școlari și profesori care parcă nu semăna cu mediul grădiniței de unde ei au venit. Abia când au pășit în
NUANȚE DE TOAMNĂ, UN NOU ÎNCEPUT de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1473695785.html [Corola-blog/BlogPost/354546_a_355875]
-
se raportează la prezent și o înflăcărare când își amintește de marii bărbați ai istoriei noastre: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul. Uimit de vastitatea unei minți atât de sclipitoare, Nicolae Iorga scria în anul 1934: "Mihai Eminescu stăpânea cu desăvârșire cunoștința trecutului românesc și era perfect inițiat în istoria universală, nimeni din generația lui n-a avut în acest grad instinctul adevăratului înțeles al istoriei, la nimeni până la el nu s-a prefăcut într-un element permanent și
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
abate din mersul lui implacabil. Și, odată înfrânt, el cedează mereu, netezindu-ți drumul, nu fără a-ți lăsa în constiință de fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit. citat din Marin Preda Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l mai slăbea, că viața lui e distrusă, și se pomenise cum parcă aici cineva îi picura în inimă un balsam, care-i dădea seninătatea de care avea nevoie ca să uite eșecul său în lume
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
nu umblă rupt. Marin Preda în Marele singuratic O femeie poate să ierte orice, în afară de faptul să nu-ți pese de ea. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) A ști să râzi în clipele tragice înseamnă a stăpâni tragicul. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Femeile nu prea au obiceiul să-și argumenteze dorințele și nici nu prea le aud pe cele care li se opun. Dar au aproape întotdeauna în mână mijloacele de presiune
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
e să nu fac politică. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Ceea ce este, este, ceea ce nu este, nu este! Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) A ști să râzi în clipe tragice înseamnă a stăpâni tragicul. citat din Marin Preda Inteligența lucidă este aceea care poate să recunoască meritul marilor intuiții. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Erorile fatale nu apar, adică nu se săvârșesc pe neașteptate, au un preludiu, dar cine
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
Marin Preda Tatăl lui Petrini: Sunt oameni pe care învățătura îi face oameni! Pe tine te-a făcut un nerușinat! replică din Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980) A ști să râzi în clipele tragice înseamnă a stăpâni tragicul. Marin Preda în Ce mai iubit dintre pământeni Dacă omul nu mai are nimic sfânt, se sălbăticește și degenerează, dar omul poate fi o ființă morală și fără religie. Religia, eu n-aș zice că e opiul popoarelor, ci
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
ce anume, i-o spun alții la urmă când nu mai e nimic de făcut, chiar dacă el ar dori să nu știe. citat din Marin Preda Singurătatea spulberă certitudini adânci, născute de prezența altora, în fața cărora suntem siliți să bravăm, stăpâniți de o dorință obscură de a stârni în ei îndoiala, deși știm bine că asta nu mai folosește la nimic... citat din Marin Preda Puterea trebuie organizată, chiar dacă o restitui maselor care ți-au dat-o, fiindcă scânteia divină nu
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
nu e atât de rău pe cât de răul îl credeam.” 7. „Există însa coșmaruri care nu trec odată cu somnul. Deschizi ochii, clipești nedumerit și viziunea care te-a înspăimântat nu se îndepărtează.” 8. „Fii stăpân pe tine însuți și vei stăpâni lumea, a spus Dostoievski, având perfectă dreptate, nu atât că vei stăpâni neapărat întreaga lume, ci oricum, lumea ta proprie, în care trăiești și din care va trebui să îți smulgi fericirea, prietenul devotat și femeia iubită. De unde ne vine
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
însa coșmaruri care nu trec odată cu somnul. Deschizi ochii, clipești nedumerit și viziunea care te-a înspăimântat nu se îndepărtează.” 8. „Fii stăpân pe tine însuți și vei stăpâni lumea, a spus Dostoievski, având perfectă dreptate, nu atât că vei stăpâni neapărat întreaga lume, ci oricum, lumea ta proprie, în care trăiești și din care va trebui să îți smulgi fericirea, prietenul devotat și femeia iubită. De unde ne vine sentimentul de fericire, dacă nu din convingerea că stăpânim lumea, fără să
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
atât că vei stăpâni neapărat întreaga lume, ci oricum, lumea ta proprie, în care trăiești și din care va trebui să îți smulgi fericirea, prietenul devotat și femeia iubită. De unde ne vine sentimentul de fericire, dacă nu din convingerea că stăpânim lumea, fără să fim neapărat niște dictatori care au pus chiar mâna pe puterea fizică.” 9. „Fură uciși civili, adică oameni care, după concepția clasică a războiului, nu luau parte la lupte și deci erau nevinovați, ca și când cei care luau
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
-mi aducă umbrele uitate în alte lumi. Aceste flori roșii m-au cerut așa cum sunt și-am să împlinesc porunca: n-am să mai ating lucrurile de dincolo de mine. Au să vină păsări-săgeată să-mi aducă semnul puterii ce-o stăpânesc și până atunci voi pleca departe să-mi cioplesc trupul în stâncă... VEDENII Cu fața spre soare văd globul aprins al trandafirului cu care alerg pe apa gândurilor. Cu fața spre munte ciocârliile tale îl văd pe EMINESCU... EVADARE Mă
EVADAREA (POEZII) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1423233478.html [Corola-blog/BlogPost/374713_a_376042]
-
ulterior a lui Dobrotici și a lui Mircea cel Bătrân. În Cronicile germane se afirmă că „românii locuiau în insula Peuce vestită de cei vechi.” Multe balade și poezii românești, dar și bulgărești sau rusești conțin mărturii că românii au stăpânit dintotdeauna atât Dobrogea, cât și țărmul Mării Negre. Astfel, într-un cântec căzăcesc despre domnitorul Petru Rareș, se povestește că acesta avea legături cu “frații săi de la Dunăre/ Care stăpâneau bălțile și Marea“. În cursul secolelor XVIII-XIX, au avut loc numeroase
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1420058227.html [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
românești, dar și bulgărești sau rusești conțin mărturii că românii au stăpânit dintotdeauna atât Dobrogea, cât și țărmul Mării Negre. Astfel, într-un cântec căzăcesc despre domnitorul Petru Rareș, se povestește că acesta avea legături cu “frații săi de la Dunăre/ Care stăpâneau bălțile și Marea“. În cursul secolelor XVIII-XIX, au avut loc numeroase războaie între Imperiul Otoman și Rusia țaristă care au avut ca rezultat trecerea Dobrogei și a gurilor de vărsare ale Dunării sub dominația unei țări sau a alteia. În
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1420058227.html [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
cine să te învinuiască de gândurile sau pornirile tale interioare dacă nu ai realitate de raportat la cuget și simțire? În suflet nu i-a fost vie decât "dorința", la început larvară, apoi, cu trecerea timpului, din ce în ce mai aprigă, de a stăpâni binele și răul. Dorința de a-și fi propriul zeu și dumnezeul tuturor. Acum, această dorință era parcă mai dureroasă, mai agresivă și stăpânit de ea, nu-și dădea seama de naivitatea unor asemenea pretenții, frământări zadarnice: iluzie-paradox-revoltă-autocinism-credulitate-zvâgnire-iluzi, - viciosul cerc
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mostenirea_i_partea_a_doua_cezar_c_viziniuck_1360392553.html [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
a fost vie decât "dorința", la început larvară, apoi, cu trecerea timpului, din ce în ce mai aprigă, de a stăpâni binele și răul. Dorința de a-și fi propriul zeu și dumnezeul tuturor. Acum, această dorință era parcă mai dureroasă, mai agresivă și stăpânit de ea, nu-și dădea seama de naivitatea unor asemenea pretenții, frământări zadarnice: iluzie-paradox-revoltă-autocinism-credulitate-zvâgnire-iluzi, - viciosul cerc al experienței pripite, al personalităților neputincioase. Gânduri, gânduri, gânduri... Materialismul din sine răbufni. Viziunea milioanelor de dolari, fără a se gândi că moștenirea lui
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mostenirea_i_partea_a_doua_cezar_c_viziniuck_1360392553.html [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
chibzuit. Întotdeauna îi ajungeau puținii bani primiți de acasă și niciodată nu ducea lipsa, lucru de care cei doi prieteni al lui nu se puteau lăuda. În timp ce Florin și Andrei își cheltuiau banii pe țigări sau băutură, acesta nu era stăpâni de astfel de vicii și nu de puține ori cei doi îl priveau cu un fel de "ciudă" pe acesta, dar ce vină avea el? Totuși, Marius avea un "viciu", dacă putem să-l numim astfel: cărțile. Era pasionat de
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mostenirea_i_partea_a_doua_cezar_c_viziniuck_1360392553.html [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
închiși dar îl vedeam cu ochii sufletului, sorbindu-i parfumul, atingându-l. I-am simțit buzele cum îmi atingeau fruntea, nasul și, mai apoi, la fel de ușor și aproape insesizabil, ca o umbră, a trecut delicat peste buzele mele. Mi-am stăpânit cu greu o tresărire de neplăcută și neașteptată surpriză. Se juca oare cu mine, sau ce? Nu, își dorea la fel de mult să mă sărute?! - Dar nu ai deschis ochii. Nu te-ai dat de gol, da? - Vai! Atât de greu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394892665.html [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
deoarece membrii acestei caste ofereau predicții despre viitor. Se împrieteniră repede, discutând mai tot timpul despre astronomie, știință pe care magistrul Ruthavan o împărtăși prietenului său, dar purtară discuții și despre mare și navigație, științe pe care Genarius Muso le stăpânea foarte bine. Totul părea să mergă bine căci după cinci zile trecuseră prin vestita strâmtoare Siculum Fretum -Messina, unde elinii credeau odinioară că se aflau doi monștri marini pe nume Scila și Caribda, care sfărâmau și scufundau orice corabie care
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
dincolo de mormânt. Am dorit ca icoanele să „vorbească” despre înfrângerea dorințelor trupești, despre curățenia sufletului și nevinovăția creștină. Eu cred că numai așa, vorbind de rolul picturii, aceasta poate convinge despre rolul credinței în ceea ce privește disprețuirea frumuseții trecătoare și a lumii stăpânite de patimi. Iar expresia chipurilor înfățișate, culorile folosite, fondul general al icoanelor, au un mare rol în această direcție. Așa am gândit eu că trebuie să fie și pictura de pe stâlpii turnului mare, după cum am observat că îi numești tu
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458253013.html [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
argint, ci orice lucru de care se lipește sufletul” (Sfântul Isaac Sirul, Filocalia, voI. 5, pag. 70); să-1 elibereze sufletește de sub stăpânirea lor: “se cuvine a avea bunuri ca stăpân al lor și nu ca slugă a lor; să le stăpânești și nu să te stăpânească. Dumnezeu ți le-a dat, nu ca să le cheltuiești spre pieirea ta, ci spre a lucra la mântuirea ta” (Sfântul Ioan Gură de Aur). Referindu-se la sfatul evanghelic “vinde tot ce ai”, un mare
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_crestina_si_spiritual_stelian_gombos_1336981047.html [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]