4,267 matches
-
apărarea marilor artiști, marginalizați de politic, după 1989) „Când v-am rugat să-i ocrotim, Când v-am rugat a nu-i uita, N-ați auzit și mi-ați răspuns, Că-i o problemă foarte grea. Și-am fost ridicol stăruind Și-am încercat să vă mai spun, Și voi m-ați învinovățit Și m-ați considerat nebun. (...) O locuință v-am cerut, S-o dăm artiștilor pribegi, Și jaful vostru mi-a răspuns, Cu literele unei legi. Acum, e gata
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
-un onorabil conspirator, Ghiță Pristanda -un conspirator ce demască conspirația grupului advers în care se află popa Prichici, conspirator la rândul lui. Cine nu conspiră cu noi, par a spune personajele, este împotriva noastră. Iată ce se întâmplă, ca să mai stăruim puțin pe ideea conspirației, în Jertfe patriotice, una din povestirile autorului. 11 februarie 1866. Beți turtă, un grup de escroci, „tinichele” de carbonari, beau aldămașul detronării lui Cuza. În timp ce ciocnesc paharele afară se desfășoară o adevărată pregătire a asaltului împotriva
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
lor să aibă culoare, să aibă vibrație, să aibă viață. “Sfântul prea curat al ghiersului românesc” - Cine sunt poeții și scriitorii romantici pe care îi admirați cel mai mult? - Am avut pasiuni pentru mulți scriitori și nu numai romantici. Au stăruit în mine autori diferiți, în diferite etape de viață, dar m-am întors mereu la Eminescu, “Sfântul prea curat al ghiersului românesc”, cum îl numea Arghezi. Îi cânt sau recit poeziile cu aceeași căldură tainică și proaspătă ca în tinerețe
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
a preparat pentru întâia oară în România gama globulina din sânge retro-placentar. Întâlnirea cu Părintele Patriarh Justinian Marina în anul 1968 a schimbat drumul vieții. Patriarhul Justinian și ministrul Mircea Malița din august anul 1968 până în februarie anul 1969 au stăruit la autorități ca să obțină numirea sa ca profesor la Seminarul Teologic Ortodox din București. Părintele Patriarh Justinian l-a hirotonit diacon și apoi preot, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, în 30 noiembrie anul 1969. În acest timp a urmat studiile
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
a binevoit să însoțească volumul meu antologic Biblice (în care am pus laolaltă Psalmii în versuri, Ecclesiastul în versuri, Pildele în versuri și Rugăciunea regelui Manase) cu o recomandare pe Coperta a IV-a*. Implicit - și explicit - mă încuraja să stărui. Din acea clipă au început să-mi sosească, una după alta, cărțile profetice, sapiențiale și poetice ale Bibliei, “întocmite - aflăm, de fiecare dată, din Nota asupra ediției - prin metoda comparativistă...în osteneala de a restaura prezența și autoritatea Septuagintei în
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
pe care Însuși Mântuitorul a avut-o pe cruce atunci când a strigat: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce m-ai părăsit?". Sfântul Siluan vorbește adesea despre această părăsire și ne face să înțelegem că nu putem ajunge la Dumnezeu dacă nu stăruim. Dumnezeu ne spune "Bate și ți se va deschide", dar această stăruință trebuie să fie întocmai ca a lui Iacob cu Îngerul. Mântuitorul ne întreabă: "Vrei să te vindeci?", iar noi îi răspundem: "Da, Doamne, vreau", dar vindecarea cere sacrificiu
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
le vor reînnoi din zecimi în zecimi de ani, întru cinstirea scriitorului care va trăi întotdeauna. Ce să spunem despre Caragiale? Sunt unii oameni pentru care, de la o vreme, laudele sunt niște adevărate jicniri. După cum știm că la hotarul Moldovei, stăruiește, uriaș și neclintit, Ceahlăul, după cum ca să ni-l închipuim acum, nu mai avem nevoie să ne amintim de înălțimea lui, de suișurile și scoborâșurile lui încântătoare, de prăpăstiile lui amețitoare, de priveliștile fermecătoare, pe care ochiul le poate cuprinde din
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
Vulcănescu de la Yale?! Cine-i ăla?” s-ar fi constipat Bobu. Renunți la destin pentru o carieră? Dar dacă singurul destin ți-e cariera? Și dacă sunt alții care nu vor să urce decât treptele ierarhice ale destinului? Amintirea unora stăruie în biblioteci, a altora în calendar. Mulți dintre cei care sunt în calendar sunt și în biblioteci; câțiva dintre cei care sunt doar în biblioteci ar merita să intre-n calendar. România, țara lui Eliade? România, țara lui Vulcănescu? Dar
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
cu raze diamantine Își caută alt loc de înoptat. Și vraja iernii e demult pălită Azi, fulgii albi sunt reci și doar...atât Taina iubirii doarme obosită Doar mie mi-este frică și urât. Eu și lăuta mea dezacordată Mai stărui lerui ler să îți șoptesc În gama care pare demodată Și-n noaptea-n care stelele pălesc. Îți stau în prag deși-s tot mai departe Ca azi, ca ieri, ca mâine, ca oricând Un munte de uitare ne desparte
COLINDUL MEU N-AJUNGE.... de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351082_a_352411]
-
în continuare) așteptați să-și aducă „ spășiți ” obolul atâtor amânări în a-mi înapoia cărțile împrumutate de-a lungul anilor. Ciocli de-ar fi fost și nu mi-ar fi prelungit (și plâns!) răbdarea până în marginile ei cele mai crude, stăruind și bocind asupra buchiilor cu un interes nefiresc și aproape nepământean. Atunci când era vorba doar de amânarea „cu termen” a restituirii acestora îi scuzam - inventându-le motive care ar fi putut sta în picioare. Când cuvântul dat (angajamentul) a devenit
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]
-
de senzații în tăceri obscure Ne furișază-n gânduri taine nepătrunse Vine o melancolie încet ca să ne fure, Iubirea este dusă în locuri ascunse. Joc nervos de umbre, bântuie înserarea în pleoape se aprind iar roșii orizonturi Pe chipul toamnei ude stăruie mirarea, Gândurile se împart pe mai multe fronturi. De sufletul pustiu se prinde o aripă Și păsări albe ne brăzdează cerul minții Pădurea-i frumoasă, tristețea vine-n pripa Acasă așteaptă înduioșați părinții. Frunze vestejite se-așază-n drum pe tăceri Cărările
TOAMNA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351208_a_352537]
-
turnul adevărului,/ Mă țin paradoxal în picioare/ Chiar umblu...”. Primul ciclu al cărții (Miraculum), se încheie pe fundalul unei triste lucidități, consemnată convingător în poemul Timbru, fără să alunge însă elementul senzual -visător -vitalist ce caracterizează poezia Angelei Nache:”.... nădejdea stăruie/ Fărâmițată (...)/ Ce necesară-i uneori o poveste/ În care să crezi - hai să zicem - de luni/ până sâmbătă seara/ Talpa respiră cald petrecută de lut/ Metalul melancoliei dă trupului/ Luciul atât de plăcut al îmbătării de sine/ Când podelele râd
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
se întreține prin distrugerea corpurilor, ci prin descompunerea lor care nu se termină niciodată.”[ 220] Concluzii Eshatologia Părinților Apostolici s-a axat pe ideea iminenței Parusiei Domnului moștenită din perioada apostolică și accentuată de întețirea persecuțiilor. Prin urmare, ei au stăruit asupra evenimentelor finale și mai ales asupra necesității pregătirii pentru întâmpinarea lor și nu pe cele ce țin de eshatologia particulară. Din nefericire, Papias, „cel cu spiritul foarte îngust”, a formulat și a propagat o doctrină nebiblică și deci, greșită
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
la fapte scripturistice, de citarea deloc parcimonioasă a unor texte biblice și de sublinierea deosebitei importanțe a unor termeni sau sintagme rostite de Mântuitorul Iisus Hristos. Noul Testament vorbește deseori, printre altele, și de apropiata venire a Domnului pe care Însuși stăruie dar și Sfântul Apostol Pavel. Biserica post-apostolică a moștenit această așteptare și ea e prezentă în unele opere din această perioadă, spre exemplu, în capitolul 16 al Didahiei, sau în capitolul 21 al Scrisorii lui Pseudo-Barnaba, fiindcă autorii lor, dar
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
Hristos: „Că n-au iubit veacul de acum (Apostolii), ci pe Cel care a murit pentru noi și pe Care Dumnezeu L-a înviat pentru noi”[31]. Păstorul lui Herma este prin excelență o pledoarie pentru pocăință asupra căreia autorul stăruie ca asupra condiției esențiale pentru „trăirea în Dumnezeu”, cum o numește el. Autorul face și o aluzie la botez și necesitatea lui ca primă condiție pentru mântuire, prin turnul (Biserica) care este zidit pe apă din vedenia a treia și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
34], Euharistia[35] și Pocăința[36], mai ales pe patul de moarte, fiindcă păcătoșii: „fără să se pocăiască înainte de moarte, nu se pot nicidecum mântui”[37]. Asupra atenției deosebite și lucidității cu care trebuie tratate ultimele clipe ale vieții pământești stăruie Sfântul Iustin și în momentul în care face o tâlcuire la psalmul profeție -mesianică Ps 21, 21 spunând: „iar dacă cere să-I mântuiască sufletul din sabie, din gura leilor și din laba câinilor, face această cerere, pentru ca nimeni să
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
e mai vinovat decât ea. Câți ne gândim la acest lucru? Să ne gândim cât de vinovați suntem în fața lui Dumnezeu, că de am trăi numai o zi, tot n-am scăpa de păcat așa spune dreptul Iov. Și când stărui în păcat și nu te ridici, nu te cureți, și nu accepți suferința ca Lazăr cel din Evanghelie, când te revolți împotriva suferinței și împotriva lui Dumnezeu, atunci nu faci altceva decât să te răzbuni pe tine însuți, curmându-ți
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
pământul va fi dat în mâinile lui și va face lucruri nelegiuite, care nu s-au făcut niciodată din veac. Atunci va merge făptura oamenilor în focul cercării și se vor sminti mulți și vor pieri, iar cei care vor stărui în credința lor vor fi mântuiți. Atunci se vor arăta semnele adevărului; mai întâi semnul deschiderii cerului, apoi semnul glasului trâmbiței și al treilea, învierea morților ... Atunci lumea va vedea pe Domnul, venind pe norii cerului”[103]. Iminența venirii Domnului
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
exploatarea poporului român printr-un alt popor străin lui, prin jidovi." La rândul sau, Principele României, Carol I, viitorul rege al țării, îi scria tatălui sau, în 1872: "N-am decât o teama, ca evreii sa nu sfredeleasca oi sa stăruiască atât de mult pe lângă puteri spre a căpăta drepturi politice pentru coreligionarii lor din România, încât să ne silească a li le da. Asta ar duce la caderea actualului minister (guvern). Acum câteva luni, izraeliții se mai bucurau aici de
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
Spațiul nostru nu a fost niciodată ”lățit” de străbunii noștri dincolo de locurile unde se vorbea o altă limbă, străină de a noastră. Dacă i-am bătut atunci când ne-au atacat, aceștia nu și-au venit în fire, ba chiar au stăruit în visul lor diabolic, înrăindu-se cu timpul într-atâta, încît azi îi vedem cum își doresc pur și simplu a ne desființa cu totul. Vecinul care ți-a arătat odată că îți este dușman, îți va rămâne așa pe
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
mai e la modă în Parnas. Stau ca o bazilică în beton Și-n ultimă și desuetă stanță Nu fac din viață simplu maraton Și nici din dragoste mezalianță. Stau ca o bazilică și nu știu De ce mă încăpățânez să stărui De-i prea curând, pri poate, prea târziu Să construiesc sau ca să nărui. Referință Bibliografică: CARTE DE VIZITĂ / Delia Stăniloiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Delia Stăniloiu : Toate
CARTE DE VIZITĂ de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355922_a_357251]
-
Acasa > Versuri > Istorie > AEGYPTOS Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 440 din 15 martie 2012 Toate Articolele Autorului Peste ruine razele lui Ra, răspândesc aur lichid Umbra lui Keops mai stăruie în asfințitul opal Ibiși grațiosi peste apele deltei cercuri închid ,,Thot! Osiris”!... șuieră vântul în pletele lui Imhotep, Imobil e doar sfinxul, străjer sub marea piramidă Hieroglifele-și revarsă antice incantații, acum mute În valea regilor, faraoni jefuiți pornesc prin
AEGYPTOS de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354797_a_356126]
-
înțeleasă corect, și corect analizată, o pregătire specială (cunoașterea Scripturii), pe lângă cea literară propriu-zisă. Și tot atât de limpede este că, dacă dorește să fie poezie (nu predică, nu excurs teologic), atunci trebuie, necondiționat, să satisfacă cerințele unei lecturi estetice. Nu putem stărui îndeajuns asupra acestui imperativ. Altfel, mesajul poate fi onorabil ca idee și pledoarie, dar, artisticește, a eșuat, întrucât nu recurge, spre a comunica, la mijloacele, la mecanismele, la convențiile subsumabile poeticității. Potrivit dihotomiei pe care am propus-o în amintitul
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
unele pe altele! Ca la maratonul cel mare, să cucerească flacăra olimpică. Dar flacăra e încă departe. Poate fi oprit timpul din scurgerea lui? Da. Un accident, un pas greșit și totul încremenește. Nu, nu iubirea încremenește, ci clipele. Ea stăruie, stăruie, înaintează în larg. “Duc in altum!” - cum zice latinul. Înaintează în larg. Până când? Până la prima furtună. Până la primul aisberg de care se va zdrobi iremediabil. Aisbergul e trădarea, uitarea. Îți aduni firimiturile de vis, jumătățile de-amintiri, fleacurile cuminți
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
pe altele! Ca la maratonul cel mare, să cucerească flacăra olimpică. Dar flacăra e încă departe. Poate fi oprit timpul din scurgerea lui? Da. Un accident, un pas greșit și totul încremenește. Nu, nu iubirea încremenește, ci clipele. Ea stăruie, stăruie, înaintează în larg. “Duc in altum!” - cum zice latinul. Înaintează în larg. Până când? Până la prima furtună. Până la primul aisberg de care se va zdrobi iremediabil. Aisbergul e trădarea, uitarea. Îți aduni firimiturile de vis, jumătățile de-amintiri, fleacurile cuminți, resturi
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]