924 matches
-
de „Siberia spiritului” care s-ar întinde „imediat dincolo de bariera ce despărțea Berlinul, în spațiile uriașe populate de milioane, aflat sub puterea sovietică”. Ca și Petru Dumitriu, Eugen Ionescu face amalgamul între cel puțin două perioade distincte în ceea ce privește presiunea sovietică - stalinismul și post-stalinismul! A unifica, în rău, aceste două, cel puțin, momente, în fapt esențial diferite, deși aflate sub cupola aceluiași centralism roșu, este un act de negare a realității și, mai grav, un act de ignorare și negare a forței
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dând cuvântul la zeci de oameni din sală, a propus să nu se mai înșire cele trei nume, ci doar să se anunțe și voteze: „cei trei!”. Miron Radu Paraschivescu, poet minor, comunist „convins” și entuziast al primelor ceasuri ale stalinismului, a înțeles destul de repede și a avut forța, pe care foarte puțini dintre „actorii literari” ai anilor ’40 și ’50 au arătat-o, de a se retrage din „primul front” ideologic, încercând prin unele prietenii literare moderate (cu M. Preda
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vagă și nu rareori eronată idee despre cele ce se petreceau: noi, tinerii de atunci, la care, cum se vede, se adăugau și „bătrânii cerchiști”, grupul lui Doinaș etc., luptam adesea, în acei ani, și cu scriitorii care se „adaptaseră” stalinismului, adică făcuseră compromisuri grave, până la „prostituția entuziastă” față de „îndemnurile” pentru o „altă artă și literatură, a poporului!”. Aceștia erau, nu rareori, mai „încăpățânați”, mai rigizi decât unii activiști de partid care primiseră probabil sarcina de a permite și „noului val
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a dreptul semizei, ca Hercule. Azi îmi dau cont că admirația și „solidaritatea” incondițională a adolescentului patetic și inflamat care eram a fost și un motor al propriei mele formații - în dezacord cu toate premisele societății românești de atunci, înrobite stalinismului. Opunând de pe atunci „ideea mea” despre carieră celei pe care mi-o propuneau părinții și pedagogii. În legătură cu pedagogii mei trebuie să spun că nici unul dintre ei nu „m-a simțit”! Și nu din vina lor, evoluția mea interioară, cum am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
am... trăit, totuși! A trebuit „să trăim”, să rezistăm, în pușcăriile politice sau „afară”, în aerul dens și otrăvit al unei false și criminale „utopii” importate de la dușmanul de veacuri al României, de la ruși! Și, o dată trecută bariera brutală a stalinismului, am reușit nu numai să „supraviețuim”, dar am început chiar - ce miracol! - să sperăm și să luptăm pentru valoare, pentru adevăratele valori, pentru Tradiție, la urma-urmei!, fideli în esență ardelenilor visători, memorandiștilor, pașoptiștilor lui Eminescu de la Putna și tuturor celor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
reală, onestă complicitate nu numai cu cultura pe care au ilustrat-o, uneori cu geniu (vezi Călinescu și marea sa Istorie a literaturii!Ă, dar și cu întreaga națiune, aflată în acei ani, mai ales cei zece-cincisprezece ani ai brutalului stalinism, în plină derută, la marginile extincției identității proprii, naționale. Sigur, și din frică! Dar... cine îi poate judeca?! Nu, în orice caz, cei care s-au pus la adăpost în țări libere și, mai ales, nu cei ne-creatori! Comentatorii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai întâmplase de câțiva ani, D. Popescu îi dichisea discursurile, obligându-l uneori la fraze complicate, chinuitoare pentru instrucția sa primară! -, nu se mai amintea nimic despre profesionalism, calitate, eficiență etc., ci se cerea, pe un ton ce amintea de stalinism, revenirea la „atașamentul de partid” ca un principiu ce trebuia să prevaleze asupra tuturor comandamentelor sociale sau profesionale. Este, încă o dată, văzută după trei decenii și „la rece”, „ciudățenia, paradoxalitatea” reacției mele: dintr-un aderent aproape entuziast al noului șef
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spunem, o cu totul altă „frică” decât cea din ’48-’58; nu frica de detenție, tortură și moarte, ci frica, mult mai trivială - mai omenească?! - de pierdere a pâinii, a slujbei. Dacă - și din acest punct de vedere! - România, sub stalinism, semăna cu o uriașă pușcărie, sub cel de-al doilea dictator comunist, ea prindea aerul și „reflexele” celor care populează un uriaș lagăr: cu paznici reali și „invizibili”, „locuit” de inși cu creiere „bine spălate”, reduși la necesități elementare, cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
originale, îndreptățind speranța unei critici, și ea tânără și curajoasă, în renașterea artei și a literaturii chiar și în „pușcăria socială!” Aveam, o mărturisesc, complexul grav de inferioritate al unui „european marginal”, iar izolarea pe care ne-a impus-o stalinismul nu a făcut decât să-l întărească. Azi îmi dau cont că acest „complex” face parte din problema veche și „misterioasă” a „specificului național”, pe care, încă o dată, Cioran a dus-o la culme, „rezolvând-o” în mod negativ, e
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
evident, lupta împotriva „dușmanului intern”, care pândea orice moment pentru a aduce cât mai mare haos între muncitori, prin aruncarea diferitelor zvonuri alarmante. Era o luptă ce trebuia dusă împotriva tuturor celor care se făceau vinovați cu date precise. Retorica stalinismului anilor `50 își intrase în drepturi. Limba de lemn triumfă mai cu seamă în observațiile privitoare la tema evoluțiilor internaționale. Găsești acolo subiecte grele: Conferința de San Francisco, situația Argentinei și înfrângerea Germaniei. Probleme cheie la nivel global, care „nelinișteau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
că reunind forțele dumneavoastră aici, se câștigă. Suportul nostru este departe. Venind în Țară, mi-am amintit tinerețile mele, de acei care neau maltratat la manifestările noastre din Piața Unirii, din Copou și din toată țara, unde se manifesta împotriva stalinismului, a nedreptăților. Astăzi să ieșim cu toții, și parlamentari, toți, căci Ilie Ilașcu nu-i doar al unei părți din România, ci al întregului neam. Dacă acest om stă de șase ani în închisoare înseamnă că nu am făcut ce trebuia
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
rătăcitoare care erai tu însuți. Așezate una peste alta prin constrângere, două realități suprapuse forțat. Deși oricare dintre ele te-ar fi putut zdrobi ea singură. și în familia mea fiecare era o insulă. Erau anii ’50, o copilărie în stalinism, un sat izolat, fără stradă asfaltată care să ducă spre oraș - dar nu și o rezervație la adăpost de politică. Vreo trei sau patru activiști politici îi țineau sub control pe toți și tot satul. Veneau de la oraș. Proaspăt școliți
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
comunist al anilor `60, reconvertit acum în geopolitolog realist, după cum singur se caracterizează, reușește performanța de a vorbi timp de jumătate de oră despre regimurile comuniste din Europa de Est fără a pronunța o singură dată cuvântul comunism. Este vorba fie de stalinism, fie de național-ceaușism, totalitarism, kadarism și alte isme diversificate geografic, dar niciodată de comunism. Uneori îmi vine să fac o fotocopie după carnetul meu de UTC-ist făcut pe puncte (rătăcit undeva prin sertarele părinților mei de la Ianca) și să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Matematici din Cernăuți și odată, mai tarziu, mi-a povestit că s-a duelat cu spadă cu un student polonez. Atunci am tras concluzia că profesorul era un bun cunoscător al Codului Onoarei cavalerești și a regulilor duelului. În plin stalinism profesorul a insuflat elevilor din clasa noastră sentimentul solidarității și al combaterii delațiunii. Îmi amintesc că de câteva ori ne-a spus că vrea să dezvolte în noi caractere și chiar a reușit. Dovadă este și faptul că foștii colegi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
decomunizata și dekaghebizata. Pentru a se legitimă la vremuri noi, Iliescu trebuia să-și "cosmetizeze" biografia dar în sens invers. Trebuiau puse în paranteză, așadar, relațiile compromițătoare ale lui Ion Iliescu și ale familiei sale cu U.R.S.S. și cu stalinismul. în primul rând legăturile tatălui său, Alexandru Iliescu, cu Kominternul. Căci, pentru familia lui Ion Iliescu, lumina venise întotdeauna de la Moscova. Cum însă, după 1989, lumina venea din direcția exact opusă, Ion Iliescu s-a văzut nevoit - pentru a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
dădea însă bine - ba, ca să citam din clasici, sună că dracu'- faptul că primul președinte emanat, după o revoluție zisă anticomunista, descindea, de fapt, dintr-un Kominternist. Refugiat timp de patru ani în U.R.S.S. - în anii' 30, în plin stalinism - care intrase la Gorikovo în C.C. al P.C.d.R., partid a cărui misiune istorică, fixată de Moscova, era Dezmembrarea României. Misiune la care puseseră umărul - pe langă P.C.d.R. - si cateva structuri de spionaj și terorism sovietice ori aflate sub mantie sovietică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
sale În Est, pentru a studia tradiții vechi În India, China și Asia Centrală, mi s-a deschis și mie apetitul pentru călătorii de acest fel. Am fost impresionat să aflu că Își făcuse studiile la Moscova și, deși În plin stalinism, reușise să aibă acces la arhive nepublicate despre Stanislavski În ultima perioadă a vieții, când, negându-și sistemul bazat pe metoda „memoriei afective“, devenit celebru În toată lumea, a descoperit „acțiunea fizică“, inspirat de yoga și de alte doctrine spirituale (cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ale chelnerițelor, nici una nefiind la fel de nostimă ca una anume pe care mi-o aminteam foarte clar. Cu o oarecare disperare, luptându-se parcă Împotriva plictiselii, Ibsen s-a lansat În politică. Știam prea bine la ce să mă aștept - demascarea stalinismului. În primii ani ai deceniului al treilea, Nesbit confundase propriul lui idealism entuziast cu o latură romantică și umană a cumplitului regim al lui Lenin. În epoca nu mai puțin cumplitului Stalin, Ibsen a confundat creșterea cantitativă a cunoștințelor sale
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
să nu cadă. Era vremea insuportabilului chiar de nesuportat, a cuțitului ajuns la os; era, în paralel, vremea marilor speranțe, întruchipate și de temerarul film al lui Abuladze care, în sfârșit, spunea - și în ce mod superb - tot adevărul despre stalinism, totalitarism, dictatură. Ce departe mă simt acum, în martie 1994, de acei ani înfrigurați, disperați și totuși (cumva) fericiți. * Mizantropie. În fața fostei Case a fostei Scântei. Îndreptându-mă, pe aleea din dreapta fostei statui spre intrarea Flacăra (era cât pe ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
înțeles frica părinților mei, dar n-am împărtășit-o niciodată. Mie nu mi-a vârât nimeni sovietici pe gât și cred că n-am văzut picior de rus decât ca turist la Marea Neagră. Sunt tot atât de empatică în raport cu experiența mamei sub stalinism pe cât era ea în raport cu a bunicii sub imperiul austro-ungar. Înțeleg rațional răul produs de stalinism cam la fel cum înțeleg occidentalii, la sfârșitul secolului XX, răul produs de comunismul totalitar. Ca pe o poveste a vieții altora. Intrarea mea în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nimeni sovietici pe gât și cred că n-am văzut picior de rus decât ca turist la Marea Neagră. Sunt tot atât de empatică în raport cu experiența mamei sub stalinism pe cât era ea în raport cu a bunicii sub imperiul austro-ungar. Înțeleg rațional răul produs de stalinism cam la fel cum înțeleg occidentalii, la sfârșitul secolului XX, răul produs de comunismul totalitar. Ca pe o poveste a vieții altora. Intrarea mea în „viața politică” s-a produs în 1964. „Frații” bunicii fuseseră eliberați, ca și ceilalți deținuți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și est-european. Primul lucru pe care ar trebui să-l acceptăm este faptul că România a avut un comunism atipic pentru Europa (cealaltă excepție era Albania). După moartea lui Stalin, țările comuniste europene au trecut prin procese de respingere a stalinismului, iar din 1985 au intrat prin contagiune în reforme „gorbacioviste”. În acest sens, partenera noastră actuală, Bulgaria, a fost mult mai avansată politic în 1989. Din 1971, în România s-a construit treptat un stalinism naționalist (cum l-au numit
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
prin procese de respingere a stalinismului, iar din 1985 au intrat prin contagiune în reforme „gorbacioviste”. În acest sens, partenera noastră actuală, Bulgaria, a fost mult mai avansată politic în 1989. Din 1971, în România s-a construit treptat un stalinism naționalist (cum l-au numit Verdery, Tismăneanu ș.a.). Locul închisorilor politice explicite (desființate formal în 1964) a fost luat de lagărul generalizat de supraveghere și „cumințire” a populației în sistemul poliției politice. Aceasta își amplifica exponențial „obiectul muncii”, tratând ca
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
se va sfârși, iar speranțele noastre erau difuze, neclare, un fel de wishful thinking. Încercam pur și simplu să ameliorăm mizeria. Există cercetări foarte interesante pe această temă, cu privire la Uniunea Sovietică (vezi, de exemplu, lucrarea excelentă a Sheilei Fitzpatrick, Everyday Stalinism. Ordinary Life in Extaordinary Times, Oxford University Press, 1999. Remarc, în sfârșit, instaurarea parității de gen în patria noastră. Ca personaje, femeile sunt la fel de prezente ca și bărbații în procesul de inventare, descoperire și înfierare a „vinovaților”. “Îți trimit un
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu MI-ul, cu televizorul, cu voturile federațiilor plătite din bani publici, nu contează cum! octombrie 2004 Pentru onor, înainte! Sportul românesc fabrică generali pe bandă rulantă. Drumul scurt din arenă pînă sub caschetă ne coboară în istorie către anii stalinismului biruitor la orașe și sate. Să trăiți, dom’ general Iordănescu, amintirea meciului de la Erevan vă prezintă onorul! Săru’ mîna, să trăiți, doamna chestor Lipă, ramele de canotaj aliniate regulamentar sînt gata pentru revista de front. Atențiune, Kant, atențiune, Hegel, pentru
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]