4,381 matches
-
În plus, anumite particularități ale procesului de analiză a informațiilor pot determina și alte eventuale erori. Deși analiza informațiilor este o activitate intelectuală, ea se desfășoară, spre deosebire de activitatea unui om de știință, într-un cadru instituțional și în conformitate cu anumite proceduri standardizate, astfel încât rezultatul final este mai degrabă produsul unui sistem decât al unei persoane. Ca atare, analiza informațiilor este expusă anumitor probleme instituționale specifice. În această secțiune sunt abordate unele dintre cauzele eșecurilor înregistrate în activitatea serviciilor de informații, fiind analizate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
foste comuniste în parte și de modul în care aceasta a interacționat cu lumea occidentală dezvoltată. Cum combinațiile între aceste elemente au fost specifice, până la urmă, în ciuda faptului că lumea occidentală a încercat să construiască un traseu unic și relativ standardizat al „drumului către Vest”, fiecare societate fostă socialistă a urmat un drum propriu. Referitor la acest drum, sigur este faptul că el a condus, în toate cazurile, inclusiv cele considerate mai întârziate sau mai șovăilenice, la înlocuirea fostei societăți comuniste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
relație specială cu statul - a fost privit ca resursă. Problema capitaliștilor români a fost relativ simplă: transferarea acestor bani, din proprietatea corporațiilor și a fondurilor de investiții occidentale, în proprietatea lor. Au fost sprijiniți în această întreprindere de o atitudine standardizată a capitalului occidental. Capitalul occidental are propriile sale superstiții, întemeiate pe încrederea fermă în superioritatea sa în raport cu orice piață internă, superioritate bazată în primul rând pe volumul uriaș de capital cu care își poate compensa erorile tactice, iar pe de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în cercetare, își dezvăluie „autenticul” din valorile și atitudinile sale. Practica a evidențiat câteva surse de distorsiune, între care dezirabilitatea socială, expusă deja, este comună tuturor metodelor directe. O altă limită majoră a metodelor directe verbale, în speță a celor standardizate, este legată de înțelesul diferit pe care îl atribuie subiecții unuia și aceluiași cuvânt, intervenind o variabilă necontrolată importantă, deoarece în prelucrarea datelor noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ei ar avea același referențial ontic. Întrucât polisemia interindividuală este cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și Iluț, 1997) -, iar prin telefon nu e deloc recomandat să mizăm pe răspunsuri valide la un chestionar mai complex. Or, este foarte important nu numai ca operatorul - preferabil cercetătorul - să poarte discuții cu membrii familiei, chiar în condițiile chestionarului standardizat, dar să și vadă și să noteze date despre familie și gospodărie (curățenie, atmosfera din familie, starea gospodăriei etc.). Interviul individual se folosește însă în explorarea vieții de familie și a ciclului familial ca metodă proprie, de tip calitativ, începând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
complexe și intensive. Dilema cantitativ-calitativ intervine și în cercetările de problematica familiei, adică dacă dorim să asigurăm reprezentativitatea eșantionului, avem în general un număr mare de subiecți (familii) și nu putem aplica metode intensive, calitative (observația, de pildă), ci instrumente standardizate prin care obținem date cantitative ce transcriu aspecte mai de suprafață (indicatori ai vieții materiale, opinii etc.). În condițiile în care vrem să accedem la straturile mai de adâncime ale realității familiale (motivații, biografii, relații de intimitate ș.a.m.d.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o populație lărgită, avem în vedere costurile unei atare cercetări, costuri în primul rând direct financiare. Demersul de tip multifazat încearcă să găsească soluții optime la restricțiile de reprezentativitate, intensivitate, costuri, pornind de la un eșantion larg, pe care aplică instrumente standardizate, la subeșantioane din ce în ce mai mici, pentru care angajează strategii tot mai complexe. Astfel, la un număr mare de familii (de ordinul miilor) se aplică chestionare și fișe cu întrebări simple și răspunsuri precodificate privitoare la indicatorii sociodemografici (vârstă, sex, stare civilă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca întreg într-o viziune globalistă. De aceea, sunt utilizate într-o manieră integralistă o gamă cât mai largă și variată de tehnici: analiza de documente, interviuri semifocalizate, sau libere, individuale și de grup, baterii de teste și alte instrumente standardizate, observația exterioară și, în multe ocazii, cea participativă, studiul biografic și altele. Important este că în strădania de a descoperi dimensiunile relevante și legăturile dintre ele pentru un caz dat (Fahlburg, 1988), metoda studiului de caz presupune și depistarea variabilelor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și divorț, comportamentul excentric al tinerilor etc., foarte „gustate” de consumatorii de informație mass-media. Or, și în discursul de până acum am adus argumente în favoarea nevoii unei metodologii complexe ce ar trebui să depășească substanțial simplul sondaj (întrebări puține și standardizate). Este clar, spre exemplu, că dacă la televizor se anunță că, în medie, în România cuplurile conjugale fac dragoste de patru ori pe săptămână, acest lucru spune foarte puțin. Grav este că de multe ori se anunță sec asemenea „știri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociale. Pentru cei normativi, cum ar fi încheierea unei căsătorii între un băiat și o fată, există norme sociale definite, comunitatea o susține și deci stresul e mai mult pozitiv, pe când o căsătorie între homosexuali, nefiind bazată pe norme sociale standardizate, este stresantă. Un factor cu mare încărcătură stresantă, dar furnizor și de o bucurie a solidarității familiale este îngrijirea persoanelor din familie ajunse în neputință fizică, slăbite și bolnave. Ele sunt în special părinții în vârstă. Acest gen de stres
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
timp. Cel de-al doilea ac și-a făcut apariția la Începutul secolului al XVIII-lea și a fost la Început folosit de astronomi, navigatori și doctori pentru a Înregistra măsurători mai precise. Ideea de a organiza timpul În unități standardizate: ore, minute și secunde ar fi părut stranie, chiar macabră, unui țăran iobag din epoca medievală. În aceea vreme, o zi era Împărțită În trei părți: răsărit, prânz și apus. Singurele semnale, spune Lawrence Wright, erau „clopotul pentru Însămânțat și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În noua limbă a fost necesară crearea unui sistem național de educație În fiecare țară. Un sistem de Învățământ unic, la rândul său, a dat naștere la standarde sigure și predictibile pentru ce și cum trebuia Învățat. O educație națională standardizată a fost un fenomen complet nou al erei moderne și a ajutat la formarea unei conștiințe naționale. Cu fiecare generație de elevi care Învățau aceleași lucruri, În același mod, Într-o limbă comună, nu a trecut mult timp până când oamenii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt probabil mai puține, dar existența lor nu poate fi negată. Absorbția axiologică totală a individului de către grup face imposibilă creația individuală în domeniul valorilor. Teoriile ce mizează pe astfel de mecanisme se potrivesc, eventual, contextelor socioculturale mai simple și standardizate, și nu celor cu structuri socioumane complexe și variate. Nu putem stabili o corespondență punct cu punct între valorile, motivele umane și planul pragmatic al adaptării, conservării biologice sau al intereselor economico-sociale restrânse. Unele valori - chiar în afara celor ce transcriu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comprehensivă a documentelor, a produselor simbolice, interviurile de adâncime, observația sistematică, biografiile sociale, portretele colective, iată câteva genuri de abordări necesare într-un astfel de studiu. Totuși, fără interviuri, anchete și sondaje bazate pe instrumente mai mult sau mai puțin standardizate (chestionare și ghiduri de interviu semistructurate), cu ajutorul cărora să se testeze măcar gradul de răspândire a unor credințe în populație, ca și aderența oamenilor la acestea, este greu de închipuit cum s-ar putea obține rezultate satisfăcătoare în studiul mentalității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adevărate”, în sensul că trebuie să posede un răspuns neevaluabil direct de către cadrul didactic, și nu „întrebări de profesor”, prin care acesta verifică dacă studenții au înțeles un fapt sau o idee. În sens originar, seminarul socratic este unul înalt standardizat; elevii/studenții petrec cinci minute rearanjând băncile clasei în cerc și alegând grupurile participanților la discuție și ale observatorilor (aici remarcăm o diferență importantă față de fishbowl-ul propriu-zis, în care cursanții intrau într-o încăpere/sală de clasă unde scaunele erau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și cea afectivă. Creativitatea este inexistentă la deficienții mintali, și se manifestă unele forme ale aglutinării, amplificării/diminuării, multiplicării/omisiunii, substituirii. Examinarea copilului cu deficiențe asociate pentru evaluarea comportamentului este dificilă, datorită imposibilităților de testare. Nu se pot folosi testele standardizate, iar examinarea se bazează pe metoda observării abilităților de atenție, dezvoltării motrice, cunoașterii părților corpului, recunoașterii formelor, culorilor, orientării spațiale, noțiunilor mare/mic, răspunsul la comenzi, număratul, folosirea creionului etc. Deoarece lipsa de relații interpersonale și evitarea contactului cu ceilalți
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
ci doar orientativ, sub formă de recomandări. După cum este și firesc, se va Începe cu o examinare a copilului pentru o evaluare a comportamentului, dar o evaluare corectă este foarte dificilă datorită imposibilităților de testare. Nu se pot folosi testele standardizate. Examinarea se va baza În special pe metoda observării, abilități de atenție, dezvoltare motrică, cunoașterea părților corpului, recunoașterea formelor, culorilor, orientarea spațială, noțiuni mare mic, răspunsuri la comenzi, număratul, folosirea creionului etc. Nu se vor urmări doar fracțiuni de comportament
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
că o asemenea modalitate deschisă de adresare reprezintă o trăsătură a practicantului Dan Goglează, experiența sa profesională fiind vizibilă și într-alte privințe. Aș aprecia ca foarte pozitiv, de pildă, modul în care autorul ocolește tentația unor rezolvări miraculoase, sau standardizate, sau sfătoase, preferând să exemplifice pe larg, prin cazuri reale, și să le analizeze pe acestea de o manieră care să dea satisfacție cititorului predispus la introspecție și de angajament personal. Nu poți să nu te întrebi, la finalul cărții
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
de propriul avut ontologic (devenit pseudoontologic), ci de al altora. Efectul nu e doar sclerozarea, ci chiar dezrădăcinarea din ființă. Al treilea fel de avut este, în viziunea interlocutorilor, avutul instituționalizat, id est societatea. Societatea ar fi „un trecut comun standardizat și solidificat, prelins apoi asupra prezentului unor ființe diferite între ele și diferite (în aici-acum-ul lor efectiv) și de trecutul în chestiune”. Pentru ca acesta să nu devină un „neant manifestat, neant efectiv, neant activ”, „starea normală a oricărei comunități ontologice
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
elevi. Învățarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezintă un tip de instruire care îi dă elevului un rol activ în procesul de învățare. Elevii, participanți activi, își imprimă ritmul propriu și propriile strategii. Modalitatea de învățare este individualizată nu standardizată. Învățarea care îl situează pe elev în rol central, asociază învățarea focalizată pe particularitățile fiecărui individ (ereditate, experiență, perspective, pregătire, talente, capacități și nevoi) cu focalizarea pe predare, împărtășire a cunoștințelor respective (cea mai buna informație ce se furnizează, stimularea
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
performanța unui individ în funcție de gradul de realizare a criteriului stabilit în funcție de obiective 7. După perspectiva temporală din care se face: evaluare diagnostică (stabilește starea de fapt, identificându-se cauzele); evaluare pronostică (identifică potențialul subiectului raportat la viitor). 8. După caracterul standardizat al instrumentelor: evaluare formală - realizată prin instrumente standardizate asociate sau cu teste psihologice; evaluare informală - realizată prin instrumente nestandardizate, alternative. 9. După caracteristicile tehnice ale probelor: evaluare convergentă - probe care presupun răspunsuri multiple, închise, la alegere; evaluare divergentă - probe cu
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
criteriului stabilit în funcție de obiective 7. După perspectiva temporală din care se face: evaluare diagnostică (stabilește starea de fapt, identificându-se cauzele); evaluare pronostică (identifică potențialul subiectului raportat la viitor). 8. După caracterul standardizat al instrumentelor: evaluare formală - realizată prin instrumente standardizate asociate sau cu teste psihologice; evaluare informală - realizată prin instrumente nestandardizate, alternative. 9. După caracteristicile tehnice ale probelor: evaluare convergentă - probe care presupun răspunsuri multiple, închise, la alegere; evaluare divergentă - probe cu răspunsuri deschise, construite, fără limite fixe. 10. După
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
elevului la informații mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitați diferite de vizualizare; • pune accentul pe participarea elevilor, îi dă elevului un rol activ in procesul de invățare; • elevii lucrează în ritmul propriu; • invațarea este individualizata, nu standardizata; • stimulează interesul față de nou; • stimulează dezvoltarea imaginației; • pe monitor pot fi simulate unele procese, situații care cu ajutorul resurselor tradiționale este dificil (sau chiar imposibil) să le obții(familie de grafice in acelas sistem de referinta); • permite aprecierea obiectivă a rezultatelor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
elevului la informații mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitați diferite de vizualizare; • pune accentul pe participarea elevilor, îi dă elevului un rol activ in procesul de invățare; • elevii lucrează în ritmul propriu; • invpțarea este individualizata, nu standardizata; • stimulează interesul față de nou; • stimulează dezvoltarea imaginației; • pe ecran pot fi simulate unele procese, situații care cu ajutorul resurselor tradiționale este dificil (sau chiar imposibil) să le obții; • permite aprecierea obiectivă a rezultatelor și progreselor obținute de elev. Printre caracteristicile instruirii
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
suficiente cunoștințe și informații și variate experiențe de învățare care le permit elaborarea acestor referate; referatul nu este compatibil tuturor elevilor, ci numai acelora care sunt bine motivați pentru diverse discipline; referatul este mai dificil de evaluat, nefiind un instrument standardizat. B. Investigația reprezintă un instrument în cadrul căruia elevii pot aplica în mod creator cunoștințele și experiențele dobândite în instruirile anterioare, putându-se realiza pe o temă propusă de profesor sau de elevii înșiși, în cazul în care aceștia nutresc anumite
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]