1,477 matches
-
art. 26 alin. (1) și (2) din Constituție]. Cu atat mai putin, o asemenea pretenție s-ar acorda cu dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor ori cu regimul special de protecție și de asistență statornicit prin lege în favoarea copiilor și a tinerilor [art. 44 alin. (1) și art. 45 alin. (1) din Constituție]. Credem chiar că textele constituționale ordona, mai degrabă, soluția potrivnica. Suntem, în concluzie, într-o materie în care, cum s-a spus
DECIZIE nr. 349 din 19 decembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 şi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141167_a_142496]
-
134 alin. (2) lit. a) teza întâi, în sensul instituirii prin textele legale criticate a unui climat de instabilitate în domeniul raporturilor juridice, de natură să afecteze libertatea comerțului. Titularul unui drept este liber să îl exercite în anumite limite statornicite prin lege, în așa fel încât să nu stânjeneasca drepturile altor titulari, în egală măsură ocrotite. Sancționarea abuzului de drept - dispozițiile art. 44 și 45 din Legea nr. 64/1995 , republicata, având o atare finalitate - nu constituie o îngrădire a
DECIZIE nr. 106 din 2 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142496_a_143825]
-
aceste interpretări atunci cînd se caută prin denunțarea contractului să se anuleze vechimea salariatului, sau să fie lipsit de concediul de odihnă din cauza sistemului de salarizare, cu ora sau cu acordul, am alcătuit alăturatul proiect de lege prin care se statornicește că vechimea la acelasi patron se socotește pe timpul servit de salariat, indiferent de orice împrejurare care ar întrerupe prestarea muncii și că salariatul are dreptul la concediul de odihnă, indiferent dacă este plătit cu ora, cu ziua, în acord, sau
LEGE nr. 3.594 din 17 octombrie 1938 pentru modificarea legii asupra contractelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143593_a_144922]
-
nevoilor Statului și instituțiilor publice, la muncile de interes obștesc, după capacitatea și situația fiecăruia. Evreii din categoria 2-a, nu pot fi militari de carieră. Ministerul Apărării Naționale este autorizat să desvolte aceste norme de ordine publică și să statornicească condițiile aplicării lor, printr-un regulament de administrație publică generală. Ministerul de Finanțe prin lege, va stabili condițiile de aplicare ale obligațiuni fiscale. Articolul 11 Evreii aparținînd oricărei categorii, nu pot dobândi proprietăți rurale în România. Ministerul de Agricultură este
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
pentru interesul economiei naționale și generale, prin jurnalul motivat al Consiliului de Miniștri. ... Articolul 17 Drepturile patrimoniale, legalmente dobândite, se respectă. Pensiunile funcționarilor publici sau particulari dobândite în mod legal, se respectă. Indemnizările, datorate celor concediați și sub orice titlu, statornicite de legea contractului de muncă și de orice lege specială, se respectă. Articolul 18 Aplicarea dispozițiunilor cuprinse în art. 16 lit. a, b și c, se va face de instituțiunile publice de care depinde cel interesat, activitatea pe care o
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
Miniștri, Domnilor Miniștri, Problema evreeasca constituie o problemă politică, juridică și economică, în marginile Statului român autoritar și totalitar, care descifrează, prin conținutul și felul satisfacerii ei, însăși legea destinului Nației. Se poate spune că prin rezolvarea acestei probleme, se statornicește dreptatea poporului român. Statutul pe care vi-l înfățișez, reglementează pe liniile poruncilor fundamentale ale desvoltarii Nației, situația juridică a evreilor din România. Nu este un lucru fără folos să amintesc că acest Statut încearcă, așezând un punct de plecare
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
opera de guvernare, al practicilor fără știință, fără siguranță și fără orientare, ne-ar împinge către un empirism plin de întunecare și de descurajare, care ar primejdui rezolvarea problemei însăși, interesul Nației însăși. ÎI. Constituția Română din 27 Februarie 1938, statornicește în art. 1, ca România este un Stat Național. Constituțiunea din 1923 formulă, în art. 1, același principiu. Din conținutul legiuirilor constituționale arătate rezultă însă că formulele acestea, identice din punct de vedere literar, se deosibesc adânc. Statul Național în
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
cele trei sectoare ale vieții publice: 1. Spiritual; 2. Politic; 3. Economic. Această reglementare este statornicita, dealtfel, în limitele prevederilor constituționale. În sectorul spiritual proiectul de decret cu putere de lege, privitor la starea juridică a evreilor din România, nu statornicește hegemonia Statului. Libertatea de conștiință, absolută în sistemul Statului român, libertatea religioasă, libertatea cultului mozaic, libertatea învățămîntului mozaic, de toate gradele, rămîn sub protecția legii constituționale. Dacă libertatea de conștiință este absolută, libertatea cultului, a învățămîntului, a dreptului de asociație
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
de conștiință este absolută, libertatea cultului, a învățămîntului, a dreptului de asociație sînt libertăți pe care legea constituțională le garantează, potrivit legilor de aplicațiune a prevederilor constituționale. Acest lucru rezultă clar din art. 10 din Constituție în cuvintele "în condițiunile statornicite de legi"; în partea finală a art. 19 din Constituțiune prin cuvintele: "raporturile între diferitele culte și Stat sînt de domeniul legilor speciale"; cum în sfîrșit o arată alin. 2 din art. 19: "Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
fixează directivele în această materie. Într-adevăr, art. 27 prevede că: "numai cetățenii români sînt admisibili în funcțiunile și demnitățile publice, civile și militare, ținându-se seama de caracterul majoritar și creator de Stat a Națiunii Române". Textul constituțional nu statornicește un drept egal, pentru cetățenii români, la ocuparea funcțiunilor și demnităților publice, ci dimpotrivă, condiționează admisibilitatea cetățenilor români la ocuparea funcțiunilor publice de "caracterul majoritar și creator de Stat al Națiunii Române". A ține socoteală de acest caracter nu înseamnă
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
un simplu drept de apreciere, si un atribut de putere discreționara. Ci înseamnă dreptul Statului de a reglementa fără control, pe temeiul acestui îndreptar, însăși drepturile cetățenilor români. Dealtfel, art. 67 din Constituție afirmă, în mod absolut, același principiu etnic statornicind că "nu poate fi Ministru decât cel care este român de cel puțin trei generații". Unele legi ordinare, cum este legea administrativă din 14 August 1938 face aplicațiunea principiului etnic cuprins în art. 27 și 67 din Constituție hotărînd că
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
etică a împlinirii datoriilor fundamentale. Constituția din 27 Februarie 1938 formulează în titlul ÎI numit "Despre datoriile și drepturile românilor", două capitole și anume: capitolul 1 "Despre datoriile românilor" și capitolul 2 "Despre drepturile românilor". În partea 1-a se statornicește suma datoriilor românilor; în partea 2-a, ca urmare necesară a împlinirii datoriilor se statornicește suma drepturilor românilor. Chiar dacă concepția juridică după care omul nu este subiect de drept și nu are datorii sau funcțiuni față de comunitate, ar fi pusă
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
Despre datoriile și drepturile românilor", două capitole și anume: capitolul 1 "Despre datoriile românilor" și capitolul 2 "Despre drepturile românilor". În partea 1-a se statornicește suma datoriilor românilor; în partea 2-a, ca urmare necesară a împlinirii datoriilor se statornicește suma drepturilor românilor. Chiar dacă concepția juridică după care omul nu este subiect de drept și nu are datorii sau funcțiuni față de comunitate, ar fi pusă la îndoială, încă din noua așezare constituțională se desprinde, în mod precis și sigur, prioritatea
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
către comunitatea românească și apoi recunoașterea drepturilor; mai mult încă, drepturile afirmate de legea constituțională își au izvorul numai în împlinirea datoriilor și numai o egalitate în sarcini poate duce la o egalitate în drepturi; b) Art. 5 din Constituție statornicește regulă că: "toți cetățenii români, fără deosebire de origine etnică și credința religioasă, sînt egali înaintea legii, datorandu-i respect și supunere". Acest text cuprinde, fără îndoială, pe cetățenii români, fără deosebire de originea etnică și credința religioasă. Însă principiul
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
10 din legea constituțională în vigoare prevede că: "Românii se bucură de libertatea constiintii, de libertatea muncii, de libertatea învățămîntului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi". Spre deosebire deci de art. 5 legiuitorul constituant în art. 10 întrebuințează termenul "român", nu "cetățeni români fără deosebire de origine etnică și credința religioasă". Fără îndoială că legiuitorul constituant nu s-a gândit să desființeze libertatea de
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
reglementarea libertății de muncă pe principiul erarhiei drepturilor este constituțională. Reglementarea muncii deci nu trebuie, necesar, să aibă la baza egalitate între cetățenii români de origine și străini de origine. Cu atît mai mult că art. 10 și celelalte texte statornicesc existența drepturilor, lăsând reglementarea exercițiului lor în grija legiuitorului ordinar. Într-adevăr art. 10 spune: "în condițiile statornicite prin legi". IV. Sistemul statutului ce propun are la bază lui, câteva principii fundamentale și anume: 1. Principiul reglementării drepturilor evreilor, fără
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
la baza egalitate între cetățenii români de origine și străini de origine. Cu atît mai mult că art. 10 și celelalte texte statornicesc existența drepturilor, lăsând reglementarea exercițiului lor în grija legiuitorului ordinar. Într-adevăr art. 10 spune: "în condițiile statornicite prin legi". IV. Sistemul statutului ce propun are la bază lui, câteva principii fundamentale și anume: 1. Principiul reglementării drepturilor evreilor, fără preocuparea de a le ridică calitatea de cetățeni români, câri, în economia proiectului, nu prezintă nici o însemnătate. 2
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
tatălui, ca un semn al destinului celui născut. Prin urmare alineatele c și d, desi cuprind în redactare un aparent pleonasm, totuși necesar în cuvintele "de religie mozaica nebotezati" se referă la situațiuni precise, iar cuprinsul lor rămîne să fie statornicit, în conținutul arătat prin interpretarea instanțelor judecătorești. Am păstrat aceeași stare juridică copilului născut din mama de religie mozaica, în afară de căsătorie; în sfîrșit am înglobat în noțiunea legală de evreu și "femeile intrând în alineatele premergătoare, căsătorite cu creștini, dacă
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
trecerea la creștinism a celor de religie mozaica, după data publicării decretului; ... b) Cei ce fac parte, la publicarea decretului, din comunitățile evreești, sînt socotiți de religie mozaica. Iar evreii de origine, atei, sînt socotiți evrei în înțelesul decretului. Statutul statornicește o grupa a evreilor care au venit în România după 30 Decemvrie 1918. Evreii din această categorie sînt supuși la interdicțiuni majore. Consiliul de Miniștri va recunoaște pentru aceștia, în mod limitativ, practica unor activități și îndeletniciri, în domeniul liber
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
funcțiuni publice; ... b) Nu au dreptul să aibă și să dobândească proprietăți rurale de orice fel, în România; ... c) Nu pot să participe la conducerea și activitatea politică a țarii; ... d) Nu pot fi militari de carieră. ... În sfîrșit Statutul statornicește o a treia grupa alcătuită din evreii care nu fac parte din celelalte două categorii și care pot să exercite, în virtutea decretului cu putere de lege, activități și profesiuni în afară de cele interzise prin dispozițiunile categorice ale decretului. Proiectul de decret
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
faptele sau alte raporturi juridice în legătură cu drepturile înscrise în cartea funciară, devin opozabile terțelor persoane, prin notarea lor. § 9. Articolul 31 Înscrierile în cartea funciară își vor produce efectele de la data înregistrării cererilor de înscriere; ordinea înregistrării lor, le va statornici rangul. Dacă mai multe cereri au sosit deodată la instanța de carte funciară drepturile de ipotecă vor avea același rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând că prin judecată să se hotărască asupra rangului, sau de
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
20 de ani de la înscriere. Articolul 85 Promisiunea stipulata prin convențiunea de a încheia un contract viitor se va putea radia, dacă cel în drept s-a cerut prin acțiune încheierea contractului în termen de șase luni de la trecerea termenului statornicit pentru încheierea lui. Radierea se va ordona după ascultarea părților. Articolul 86 Separatiunea de patrimonii în folosul tuturor creditorilor defunctului, precum și a legatarilor, se va notă în cărțile funciare a imobilelor din moștenire, în temeiul încheierii instanței de moștenire. 1
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
atît persoanele împotriva cărora s-a făcut declarațiunea, cat si cele care, potrivit cuprinsului cărții funciare, sînt interesate. Articolul 178 Dacă părțile nu ajung la un acord, instanța va îndruma la proces partea, care, potrivit dreptului comun, are sarcina dovezii, statornicind în acest scop un termen care se va socoti din ziua în care hotărîrea a rămas desavarsita. Termenul nu va putea fi mai mic de 15 zile și nici mai mare de două luni. Articolul 179 Dacă cel înscris în
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
cu privire la dreptul contestat. Articolul 180 Extractele de pe cărțile funciare, eliberate în cursul procedurii de rectificare, vor face arătare specială despre înscrierile care sînt contestate. Articolul 181 Căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, pronunțate în procedură de rectificare, vor fi cele statornicite în dreptul comun, afară de cazul prevăzut de art. 178, cînd hotărîrea se va da cu dreptul de recurs la tribunal. Articolul 182 După terminarea procedurii de rectificare, cărțile funciare ale aceleiași comune vor primi numărul lor de ordine definitiv și vor
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
semnat la Islamabad la 19 iulie 1968. EXPUNERE DE MOTIVE la Decretul nr. 982/1968 pentru ratificarea Acordului de colaborare culturală și științifică dintre Republica Socialistă România și Republica Islamica a Pakistanului În ultimii ani, ca urmare a relațiilor bune statornicite între România și Pakistan, schimburile culturale și științifice dintre cele doua tari au înregistrat o continua creștere, ceea ce a făcut posibila semnarea, la 19 iulie 1968, a primului Acord de colaborare culturală și științifică între Republica Socialistă România și Republica
DECRET nr. 982 din 1 noiembrie 1968 pentru ratificarea Acordului de colaborare culturală şi ştiinţifică dintre Republica Socialistă România şi Republica Islamica a Pakistanului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132898_a_134227]