769 matches
-
dezvălui identitatea, părăsind-o. Disperată, ea a plecat în căutarea tânărului soț, s-a transformat într-o suflare, într-o adiere, căutându-l pretutindeni. A ajuns astfel și în palatul Aphroditei care, geloasă, a supus-o unor cazne. Înduioșată de statornicia ei, Aphrodita a renunțat la persecuții, Eros a iertat-o și a dus-o în Olimp ca zeiță zeița sufletului. Pentru a completa tabloul erotic grec, amintim două zeități masculine puternic implicate în viața sentimentală și erotică a divinităților și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
70 4.1.1. Refuzul miraculosului / 70 4.1.2. Adevărat sau verosimil / 72 4.1.3. Gustul publicului / 77 4.2. Credibilitatea comportamentului / 79 4.2.1. "Potrivirea" lor / 79 4.2.2. "Asemănarea" lor / 79 4.2.3. "Statornicia" lor / 81 4.2.4. "Caracterul ales" / 83 4.3. Verosimil și limbaj dramatic / 83 4.3.1. Versul în discuție / 84 4.3.2. Artificiul monologului și al aparteului / 86 4.3.3. Motivarea povestirii / 90 5. "Iluzia de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
celor care au auzit vorbindu-se despre Andromaca nu o cunosc decât ca văduvă a lui Hector și ca mamă a lui Astyanax. Nimeni nu crede că ar trebui să iubească un alt soț, nici un alt fiu." 4.2.3. "Statornicia" lor În fine, comportamentul trebuie să fie "statornic". Personajul, pentru a fi credibil, nu trebuie să-și schimbe comportamentul fără motiv. O asemenea incoerență ar păta acțiunea verosimilului. "Rămâne să vorbim de egalitate, scrie Corneille în Discursul pentru Poemul dramatic
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Orfeu/ Și Dionisos, zeul impetuos și trist,/ Ce port pecetea ca pe-un inel cu ametist/ Pe mâna lin depusă în arhetipul meu./ Oroles tenebrosul, leit haiduc de Pind/ Și Pirus taciturnul, întunecat suind/ Fruntariile Romei ... Priam-bătrânul soare;/ Ei sunt statornicia, albastrele-mi ponoare” (Meteorii). O arheologie blândă, cu aer de fast și demnitate istorică transpare în aceste versuri corecte, cu trimiteri la peisagistica pillatiană sau la stampele solemne ale lui V. Voiculescu. Respiră din ele un vitalism profund, de tip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
concisă: „... însă peras, gândit în spiritul filozofiei eline, nu este o limită în sensul unei margini exterioare, nu este acel loc unde ceva încetează. Limita este, de fiecare dată, ceea ce limitează, ceea ce conferă determinații, ceea ce dă punct de sprijin și statornicie, acel ceva prin care și în care ceva începe și este.“<ref id=”2”>Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, București, Ed. Politică, p. 241.</ref> În sfârșit, în conferința de la Atena despre limită se face această scurtă digresiune: „Limita
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la ,,Tribuna poporului” (Satu Mare) și redactor responsabil la ,,Viitorul Maramureșului”. Întâiul volum de versuri al lui I.-O., Primele acorduri (1908), conține „licăriri și scântei din marele foc”, precum aprecia încurajator în prefața cărții Al. Macedonski. Scriind despre versurile din Statornicie (1918), care includ, în afara temei iubirii aprinse pentru femeie, și unele încercări cu subiecte arhaice, biblice, Tudor Vianu nu reușea să-și ascundă sub ironie judecata necruțătoare. În schimb, Se-ntorc cocorii (1926) este o carte închegată, alcătuită mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
dă duhul odată cu animalele îndrăgite, caii; stingerea din viață a unui personaj este pregătită, printr-un izomorfism narativ, de relatarea morții altcuiva etc.). SCRIERI: Primele acorduri, pref. Al. Macedonski, București, 1908; Ceas rău și alte schițe, clișee, amintiri, București, 1918; Statornicie, București, 1918; Prin baionete și grenade, București, 1921; Tanti Getta, Sighetu Marmației, 1922; Se-ntorc cocorii, Sighetu Marmației, 1926; Pro gloria Bacchi, București, 1927; Himera, București, 1928; Cina lui Terens, București, 1933. Traduceri: Maxim Gorki, O idilă, București, 1909, Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
Himera, București, 1928; Cina lui Terens, București, 1933. Traduceri: Maxim Gorki, O idilă, București, 1909, Din jertfele iubirei, București, 1910, O idilă. Într-o noapte furtunoasă, București, 1911. Repere bibliografice: D. Karnabatt, Broderii pe tema unui nou volum de versuri: „Statornicie”, „Renașterea”, 1918, 60; A. Davidescu, ,,Se-ntorc cocorii” de C. Ionescu-Olt, ,,Satu Mare”, 1926, 61; G. Bacovia, Încrestări..., ,,Căminul nostru”, 1927, 12; Al. Iacobescu, [Constantin Ionescu-Olt], ,,Gorjanul”, 1933, 29; Paul I. Papadopol, ,,Se-ntorc cocorii”, ,,Poezia”, 1934, 9; Adriana Iliescu, „Literatorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
la Brest. Bine construit, textul propune un subiect la limita între real și fantastic: întoarcerea după zeci de ani a soțului dispărut pe front, pe care „bunica Suzana” îl așteaptă nu cu fidelitatea unei Penelope moderne, ci cu încrederea și statornicia unei țărănci cu credință în Dumnezeu. Cel revenit „de dincolo”, adică din Uniunea Sovietică, asemenea tinerilor adormiți din Efes în tradiția ortodoxă, este actorul angajat de copii ca să îi lumineze bătrânei ceasul aniversar. Rod al unei manipulări medico-militare ultrasecrete sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
literară a primei jumătăți de veac al XX-lea, la stadiul maturității artistice. Poeziile acestui volum se Înscriu În paradigma unei lirici tradiționaliste, dar se pare că era necesară o asemenea manifestare poetică, Într-o prea lungă căutare a unei statornicii. Considerată de G. Călinescu o capodoperă a liricii românești, poezia Aci sosi pe vremuri se impune printr-un lirism tradițional, dar mai ales, printr-o sensibilitate cum numai Ion Pillat a putut să exprime. Tradiționalismul acesta nici nu trebuie socotit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tandru-ironice, tutelate de versurile simboliste ale lui Francis Jammes și Horia Furtună. „Casa” este punctul referențial; spre ea curg timpurile, destinele umane, amintirile; ele conservă În straturi de vechime urmele trecerii oamenilor vremelnici, fluctuația stărilor și a momentelor. Simbol al statorniciei și adăpost al cuplului, În expresia lui juvenil-familială, casa e o axă cu funcție sacră. În interiorul ei ocrotitor se petrec sosirile si plecările, ea este oglinda unde se reflectă evenimentele ritualice ale vieții: nunta și moartea. „Obloanele”, „pridvorul", „poarta”, „hornul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
entuziasma, să mă pot Învinge În slăbiciunile mele, să mă Înfrățesc cu opera de artă și s-o comunic apoi cu toate mijloacele, cu gestul sau cu vorba, pe calea ideilor, sau a imaginilor, acesta este darul esențial. Fără o statornicie a principiilor, fără demnitate critică, fără, În sfârșit, acea chezășie că judecata multiplelor obiecte se face cu o măsură comună, ci nu În legătură cu vicistitudinile istorice sau nutritive, nu poate fi autoritate. Activitatea critică este firește și impresie, dar nu arbitrarietate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu o măsură comună, ci nu În legătură cu vicistitudinile istorice sau nutritive, nu poate fi autoritate. Activitatea critică este firește și impresie, dar nu arbitrarietate. Atât afirmi, cât explici. Numai o concepție Înaltă despre artă Îmi poate da mie ardoarea și statornicia ei.” Într-o cronică la romanul În discuție, din anul apariției lui, Pompiliu Constantinescu neagă influența vreunei teorii la modă atunci, dar nu precizează că autorul are propria lui teorie din volumul amintit mai sus: „D. Călinescu nu s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
superioare. Iona caută ieșirea din labirint, Întruchipând asaltul umanității Împotriva tiraniei tăcerii prin săparea de fereste În pereții mistuitori ai peștilor, simboluri ale orizonturilor deschise În zidurile necunoscutului. Instalarea unei scânduri În mijlocul mării, așa cum visează Iona, e un simbol al statorniciei. Eroul are revelația purtării originare a arhetipului primordial matern. Lumea este o perpetuă (re)naștere, motivul străvechi, opus ireversibilității. Ieșit la lumină, Îmbătrânit, din spintecătura ultimului pește, pe o plajă pustie, orizontul care i se arată Îl Înspăimântă iarăși, pentru că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a triumfat despre toate: prin lucrările sale cele viteze a interesat omenirea, a tras la sine recunoștința, și s-a alăturat în rândul bărbaților celor mari. Cu energia caracterului său celui deosibit, cu tăria brațului său celui nebiruit, și cu statornicia sufletului său celui mare a oprit vitejește potopul puterii turcești, de a nu se întinde asupra Europii dela Apus și de a nu se lăți barbaria în locurile pe unde pătrundea el. De când turcii Osmani au înfipt picior statornic la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe harta cu fapte istorice deosebite. Nu înseamnă însă că Umbrăreștii nu a avut și nu-și au propria semnificație și importanță ce constau, spre exemplu, în faptul că probează, prin numeroase urme materiale, o interesantă continuitate de viețuire și statornicie umană pe străvechi vetre, în aceea că locuitorii ei au avut contacte cu personalități mai mult sau mai puțin celebre, care, fie își au aici originea, fie au poposit temporar pe meleagurile umbrăreștene, așa cum se va putea constata din cuprinsul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un temei de a considera că locuitorii practicau o agricultură extensivă. În secolul al XIX-lea, satele noastre erau menționate ca având încă „loc îndestul”, criteriu ce justifică, prin el însuși, statornicia și continuitatea locuitorilor de aici. Existența unei structuri stabile a spațiului stăpânit, compartimentat astfel încât să corespundă și nevoilor și potențialului economic, e o dovadă în plus a practicării agriculturii ca ramură economică cu bune rezultate. Foarte multă vreme, în cadrul fiecărei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satele mari (Corod, Cudalbi, Matca, Umbrărești etc.) și pentru că unele din acestea nu au cunoscut decât în mică măsura și destul de târziu procesul de aservire. Lipsa documentelor pentru astfel de sate sau puținătatea lor reprezintă cea mai bună dovadă a statorniciei, continuității și autohtoniei românești. Am mai observat cum Al. I. Gonța și alți istorici, înaintea sa, au pus instituția veciniei în relație nemijlocită cu satele ce au dobândit, la un moment dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înainte rodurile lor, lăsau pe țarină ceea ce ei voia/u/ pentru dijmă, care și aceea mai de multe ori acolo se prăpădește, neavând știre stăpânul moșiei [...] socotința noastră într-aceat chip este: de vreme că acum ne-am învrednicit a câștiga statornicia acea dorită a stării și a stăpânirei fără a fi îngrozite inimile lăcuitorilor de prefaceri și strămutări (era după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774) nu le va cădea cu greu ca să lucreze la stăpânii moșiilor, pe care se hrănesc și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]